Știri
Știri din categoria Politică

Consultarea internă din PSD privind rămânerea la guvernare nu va fi amânată, în pofida crizei carburanților, potrivit AGERPRES. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că procesul este programat pentru 20 aprilie și că, începând de vineri, vor avea loc întâlniri regionale în care subiectul va fi discutat în partid.
Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, unde Grindeanu se află într-o vizită, după ce a fost întrebat dacă PSD ar putea amâna consultarea internă pentru a evita suprapunerea unei posibile crize politice cu tensiunile de pe piața carburanților.
„Nu va fi amânată. Este anunțată în 20 aprilie. Este un proces pe care îl facem noi, în interiorul PSD, și care califică poziția partidului cu cea mai mare pondere din coaliție.”
Grindeanu a invocat ponderea PSD în coaliția parlamentară și a susținut că este necesară o evaluare a guvernării din ultimele luni, inclusiv în contextul unor „semne ale unei semi-crize economice”. El a arătat că nu toate politicile publice din această perioadă au fost bune și că discuțiile interne vor continua în perioada următoare.
Liderul PSD a mai spus că va merge în țară pentru întâlniri regionale cu primari, aleși locali și simpatizanți, pentru a discuta situația coaliției și opțiunile partidului. În același timp, Grindeanu a afirmat că în coaliție nu există „armonie” și a indicat că o „reconfigurare” pe termen scurt ar putea fi acceptabilă dacă duce la o guvernare mai bună, subliniind însă că nu poate anticipa decizia celor aproximativ 5.000 de membri care vor participa la consultare.
Recomandate

PSD ridică miza reformei administrative până la riscul ruperii coaliției , după ce UDMR a avertizat că va „reacționa dur” dacă reorganizarea administrativ-teritorială afectează drepturile comunității maghiare, potrivit Digi24 . Într-o ședință internă a PSD, președintele partidului, Sorin Grindeanu , le-ar fi transmis colegilor că reforma administrativă „se aplică în întreaga țară”, nu doar în localitățile românești, și că „nu pot fi două reguli”, „în care unii să fie speciali”, conform surselor citate de publicație. Mesajul vine în contextul discuțiilor despre comasare în cadrul reformei. Grindeanu ar fi insistat că trebuie respectate „toate principiile și drepturile minorităților”, însă regulile trebuie să fie aceleași „și la Olt și la Botoșani și la Harghita și Covasna”. Totodată, liderul PSD ar fi spus că UDMR poate depune chiar o moțiune și că „ar fi o onoare să pice Guvernul, pentru că unii nu au vrut să facă cea mai importantă reformă din istoria României”, potrivit acelorași surse. Avertismentul UDMR și condiția referendumurilor Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a declarat despre reforma administrativ-teritorială anunțată de PSD că, dacă aceasta „nu simplifică administrația” și „lezează drepturile” comunităților maghiare, atunci este „o reformă proastă” și formațiunea va lua măsuri „cu toate mijloacele de care dispune”. În plus, UDMR susține în continuare ca fuziunea să fie decisă prin referendum în fiecare localitate afectată. Mesajul PSD: presiune politică și cost electoral invocat În aceeași ședință, europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul partidului pentru reforma administrativă, a vorbit despre „pozițiile abrupte ale UDMR” și a avertizat, potrivit sursei, că dacă PSD ajunge să „ceară voie de la UDMR” pentru reformă, „atunci AUR va ajunge la 60%”. Miza imediată este una de stabilitate guvernamentală: schimbul de poziții arată că reforma administrativă riscă să devină un punct de ruptură în coaliție, în condițiile în care UDMR leagă sprijinul de garanții privind drepturile minorităților și de organizarea de referendumuri la nivel local. [...]

Disputa din PSD pe efectele fiscale ale Guvernului Bolojan se adâncește , după ce primarul Sectorului 3, Robert Negoiță , a respins public teza liderului partidului, Sorin Grindeanu, potrivit căreia majorările de taxe ar fi „sărăcit” românii, relatează Digi24 . Miza politică este una cu impact economic: cum își asumă PSD costurile sociale ale reformelor fiscale și cine controlează narațiunea despre nivelul de trai. Negoiță a fost întrebat, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, dacă se consideră mai sărac după majorările de taxe. Răspunsul a fost negativ, iar edilul a argumentat că majorarea TVA nu echivalează automat cu „sărăcirea” populației. „Nu. O reformă înseamnă și suferință. Cu toții plătim TVA-ul. Dumneavoastră nu plătiți TVA-ul de 21% acolo unde era 19% și, în anumite situații, era chiar 9% sau chiar 5%? Acum îl plătim cu toții 21%. Asta nu înseamnă că ne-a sărăcit”, a declarat Robert Negoiță. Ulterior, Negoiță a insistat asupra formulării, spunând că folosește termenii cu precizie și că, în cazul său, nu se poate vorbi despre „sărăcire”. „Am proprietatea termenilor, știu ce înseamnă a sărăci. Doamne ajută! Nu e cazul, nu”, a mai spus primarul Sectorului 3. Contextul: acuzațiile lui Grindeanu despre „austeritate” și criză Poziția lui Negoiță vine după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „sacrificat economia” și ar fi „adâncit criza”, susținând că măsurile de austeritate ar fi transferat costurile către populație și companii. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia şi a adâncit criza”, a afirmat Grindeanu, conform aceleiași surse. Grindeanu a invocat și o serie de repere despre situația bugetară, între care „peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate și faptul că România ar avea „cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”, cu trimiteri la INS, BNR, Eurostat și Comisia Europeană. Replica lui Bolojan: deficitul și evaluările agențiilor de rating În materialul Digi24 este redată și reacția lui Ilie Bolojan, care îl acuză pe Grindeanu că ar confunda „deficitul de etapă” cu deficitul de la finalul anului și că și-ar „fabrica scuze pentru un eșec”. Bolojan invocă estimările agențiilor de rating pentru deficitele totale ale României în 2026: Moody’s – 5,8% din PIB Fitch – 5,9% Standard & Poor’s – 6,2% De ce contează Schimbul de replici arată o fractură de mesaj în interiorul PSD pe tema costurilor reformelor fiscale (în special TVA) și a modului în care acestea sunt traduse politic în „nivel de trai”. Pentru mediul economic, disputa este relevantă deoarece semnalează presiune politică pe direcția politicilor bugetare și pe interpretarea publică a indicatorilor de deficit, într-un moment în care credibilitatea fiscală este strâns legată de evaluările agențiilor de rating. [...]

AUR scade sub 35%, iar PSD recuperează teren după instalarea noului Guvern , potrivit datelor din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research prezentate de Digi24 . Mișcarea schimbă raportul de forțe din opoziție și sugerează un efect politic imediat al încheierii crizei guvernamentale asupra intenției de vot. În scenariul principal al sondajului (raportat la respondenții care au indicat un partid din listă, indiferent dacă spun că merg sigur la vot), AUR este creditat cu 34,6%, în scădere față de 39,7% în septembrie 2026. În același timp, PSD urcă la 24,6% (de la 18,7% în septembrie), iar PNL și USR sunt la 15,1%, respectiv 11,9%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de bază Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă (72% din eșantion), distribuția este: AUR: 34,6% PSD: 24,6% PNL: 15,1% USR: 11,9% UDMR: 3,9% SENS: 3% SOS România: 2,1% POT: 1,8% Independent: 1,6% Alt partid: 1,3% În varianta restrânsă la cei care declară că ar merge „sigur” la vot (48,6% din eșantion), AUR rămâne pe primul loc cu 34,1%, urmat de PSD (21,2%), PNL (16,4%) și USR (14,7%). Restul formațiunilor rămân sub praguri mici: UDMR 4,5%, SENS 3,6%, SOS România 1,9%, POT 1,4%, independent 1,2% și alt partid 1,0%. Scenariul unei alianțe PNL–USR: competiție strânsă pentru locul doi Sondajul testează și un scenariu ipotetic de alianță între PNL, USR și alte formațiuni. În acest caz, raportat la cei care au exprimat o opțiune (76,9% din eșantion), AUR ar avea 35,7%, alianța PNL–USR 28,2%, iar PSD 23%. Dacă sunt luați în calcul doar respondenții care spun că ar merge sigur la vot (51,3% din eșantion), AUR ar fi la 35%, alianța PNL–USR la 32,1%, iar PSD la 20,9%. Explicația INSCOP: efectul „primei luni” la guvernare și transferuri de vot Remus Ștefureac , director INSCOP Research, pune scăderea AUR și creșterea PSD în legătură cu încheierea crizei politice și formarea noului Guvern, arătând că AUR pierde „pentru prima dată în ultimele 18 luni” aproximativ 5 puncte procentuale, iar PSD ar recupera o parte dintre votanții pierduți anterior în favoarea AUR. „Creșterea PSD poate avea legătură și cu plusul de susținere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză care a produs nemulțumiri profunde în societate.” În același comentariu, Ștefureac notează că intenția de vot pentru o alianță PNL–USR, testată „în premieră” în acest barometru, indică un potențial ridicat, care ar putea stimula și „formule de coagulare alternative” în opoziție. Metodologie Sondajul Barometrul Informat.ro – INSCOP Research a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 persoane (metodă mixed-mode secvențial CATI–CAWI). Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

Robert Negoiță spune că reforma administrativă ar putea depinde de o condiționare politică și susține că președintele Nicușor Dan ar fi fost cel care a „împins” PSD să își asume reorganizarea administrativ-teritorială, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta”, într-un moment în care PSD lucrează la un proiect de reformă cu potențiale efecte directe asupra funcționării administrației locale. Negoiță afirmă că nu crede că președintele „i-a obligat” pe social-democrați, dar că „i-a condiționat”, fără să ofere detalii despre natura acestei condiționări. În același timp, edilul Sectorului 3 spune că susține proiectul PSD, chiar dacă există nemulțumiri inclusiv în rândul unor primari social-democrați. Miza: reorganizarea administrativă și costurile de funcționare ale administrației locale Primarul Sectorului 3 pledează pentru implementarea reformei și descrie România drept „cea mai nereformată țară din Europa” din acest punct de vedere. El se declară optimist că reforma poate fi dusă la capăt chiar și în scenariul în care ar fi nevoie de modificarea Constituției, conform aceleiași surse. Interviul integral urmează să fie difuzat duminică, de la ora 14:00, la Digi24. Ce variantă preferă Negoiță și ce criterii invocă În discuția despre cum ar trebui făcută reforma, Negoiță spune că simplul prag de populație nu ar trebui să fie singurul criteriu. În opinia sa, ar trebui luate în calcul și: suprafața localităților; distanțele dintre localități, inclusiv situații de izolare (de exemplu, sate de munte); criterii „clare și transparente”, cu posibilitatea unor excepții motivate. În interiorul PSD sunt discutate două opțiuni, iar Negoiță spune că ar alege varianta comasării voluntare a localităților mici, propusă de ministrul Dezvoltării, în detrimentul comasării obligatorii pe praguri de populație (comune sub 3.000 de locuitori și orașe sub 10.000), variantă asociată în spațiul public cu Dragoș Benea. Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul PSD este încă în faza de opțiuni și criterii, iar una dintre necunoscute rămâne dacă reorganizarea va necesita sau nu schimbări constituționale. În paralel, declarația lui Negoiță mută o parte din discuție în zona de negociere politică la vârf, însă fără elemente verificabile despre „condiționarea” invocată. [...]

Emil Boc propune o reorganizare administrativă în „8 regiuni plus două județe”, o formulă gândită să reducă riscul unui blocaj politic din partea UDMR , potrivit HotNews . Primarul Clujului susține că păstrarea separată a județelor Harghita și Covasna ar putea face reforma acceptabilă pentru reprezentanții minorității maghiare. Propunerea a fost prezentată de Boc într-un interviu la Digi24 , în contextul în care tema reorganizării administrativ-teritoriale a revenit pe agenda publică. În paralel, Lia Olguța Vasilescu a avansat ideea unei reorganizări pe structura actuală a Agențiilor pentru Dezvoltare Regională (ADR), care împart România în 8 regiuni. Miza: o reformă care să treacă de opoziția UDMR Boc, care amintește că a încercat fără succes o reorganizare administrativă în perioada în care era premier, argumentează că varianta „8 regiuni + 2 județe” ar rezolva punctul sensibil legat de reprezentarea comunității maghiare. „Adică 8 pe mari regiuni, plus Harghita și Covasna, pentru a putea să amenajăm și situația minorității maghiare ca să nu fie obligată să fie prinsă în structuri mai mari, unde să nu-și mai poată regăsi identitatea.” El a descris această direcție drept „o reformă dură”, dar a precizat că nu vorbește în numele PNL. UDMR a cerut ca reforma să nu fie construită pe un criteriu strict numeric și a amenințat cu moțiune de cenzură dacă legea ar fi adoptată prin asumarea răspunderii în Parlament de către Guvern. Contextul acestui conflict politic este detaliat într-un material anterior HotNews . Poziții în PSD: între modelul „15 Curți de Apel” și cele 8 regiuni ADR În PSD, europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului intern de lucru pentru reforma administrativ-teritorială, a indicat anterior drept posibil punct de plecare modelul celor 15 Curți de Apel, fără a susține că viitoarea organizare ar urma obligatoriu acest număr. În același timp, Sorin Grindeanu a criticat solicitările UDMR, insistând că regulile trebuie să fie uniforme pe întreg teritoriul țării. Ulterior, Grindeanu a declarat la Antena 3 că reforma este, deocamdată, doar la nivel de propunere și că în PSD nu a existat până acum o discuție internă pe subiect. Reorganizarea la nivel local: Boc respinge comasările „sărăcia cu sărăcia” Separat de redesenarea regiunilor/județelor, Emil Boc a comentat și ideea unificării unor localități, avertizând că în jurul municipiilor reședință de județ există comune care depind de orașe pentru servicii precum transport public, educație sau sănătate. „Acolo, o parte din aceste comune nu ar trebui să se unifice cu alte comune (...) să unești sărăcia cu sărăcia, ci să unești sărăcia cu o anumită prosperitate care e în zona urbană a municipiului reședință de județ.” În acest moment, din informațiile disponibile, discuția rămâne la nivel de propuneri politice, fără o decizie anunțată privind un model final sau un calendar de implementare. [...]

Kremlinul își pregătește aparatul politic pentru un final de război care să poată fi prezentat drept „victorie”, inclusiv prin disciplinarea deputaților și construirea din timp a unei narațiuni publice care să mascheze lipsa câștigurilor decisive, potrivit Kyiv Post . Potrivit publicației ruse Vedomosti , care citează surse familiarizate cu evenimentul, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale ruse le-au cerut deputaților din partidul Rusia Unită să se pregătească pentru „victorie” în războiul împotriva Ucrainei. Discuțiile ar fi avut loc la un seminar organizat vineri și sâmbătă la Senezh Management Workshop, în regiunea Moscova. La seminar ar fi participat și Serghei Kirienko , prim-adjunct al șefului Administrației Prezidențiale, care ar fi insistat pe necesitatea de a lucra cu participanții la ceea ce Rusia numește „operațiune militară specială” (SVO). Unul dintre interlocutorii citați de Vedomosti afirmă că mesajul transmis a fost că „toată lumea trebuie să fie pregătită pentru victorie”, inclusiv pentru momentul în care combatanții se vor întoarce din război. Un deputat prezent la seminar a declarat pentru RBC (menționat de Kyiv Post) că li s-a reamintit membrilor Rusia Unită că funcționează în continuare în condiții de război și că „acest lucru rămâne neschimbat”. O altă sursă citată susține că reprezentanții Kremlinului ar fi transmis că, atât timp cât operațiunile militare continuă, deputații „nu au dreptul” să ia pauze sau să trăiască pentru plăceri personale. De ce contează: pregătirea unei „victorii” fără obiectivele inițiale Kyiv Post notează că Kremlinul ar fi început să pregătească societatea rusă pentru posibilitatea ca războiul din Ucraina să se încheie fără „victoria amplă” promisă inițial de Moscova. Publicația invocă un raport al Dossier Center din mai, potrivit căruia oficiali din Administrația Prezidențială ar fi lucrat la narațiuni de propagandă menite să prezinte un eventual acord de pace drept „victorie”, în pofida pierderilor și a câștigurilor teritoriale limitate. În același cadru, o prezentare arătată personalului care lucrează sub coordonarea lui Kirienko ar fi avertizat, potrivit relatării, că menținerea războiului ar necesita mobilizare la scară largă și trecerea completă la o economie de război, cu riscul epuizării resurselor și al agravării problemelor economice și demografice existente. Ce narațiuni ar fi luate în calcul Strategia descrisă în material ar include redefinirea obiectivelor inițiale ale „SVO”, mutând accentul de la capturarea Kievului și răsturnarea guvernului ucrainean către păstrarea controlului asupra zonelor ocupate din Donbas, Zaporojie și Herson. Totodată, „denazificarea” ar urma să fie prezentată ca „realizată” prin simplul fapt că forțele ruse au luptat cu armata ucraineană și au ucis soldați ucraineni, potrivit aceleiași relatări. Kyiv Post mai scrie că Kremlinul ar fi preocupat de o posibilă reacție negativă din partea naționaliștilor pro-război și a bloggerilor militari, care ar putea interpreta un rezultat fără o victorie decisivă ca pe un eșec. Pentru a limita nemulțumirile, oficialii ar lua în calcul să convingă bloggeri loiali să susțină noua narațiune și să marginalizeze vocile mai radicale. În paralel, ar fi analizate modalități de a direcționa combatanții întorși de pe front către proiecte susținute de stat, inclusiv reconstrucție în teritoriile ocupate sau serviciu în așa-numitul „Africa Corps” al Rusiei. Context: negocieri și mesaje publice dure Materialul menționează că cele mai recente negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de SUA, au avut loc miercuri și joi la Abu Dhabi. După discuții, șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a declarat că Rusia își va recupera „fiecare centimetru” de teritoriu în Ucraina și că ar fi mulțumit doar când „vom fi câștigat și vom fi semnat un acord de pace în termenii noștri”. Kyiv Post mai notează că, potrivit unor relatări din presă, Moscova ar fi prezentat cereri maximaliste, inclusiv revenirea NATO la granițele din 1997 și transformarea Republicii Moldova într-o republică federală. [...]