Știri
Știri din categoria Politică
Consultarea internă din PSD privind rămânerea la guvernare nu va fi amânată, în pofida crizei carburanților, potrivit AGERPRES. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că procesul este programat pentru 20 aprilie și că, începând de vineri, vor avea loc întâlniri regionale în care subiectul va fi discutat în partid.
Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, unde Grindeanu se află într-o vizită, după ce a fost întrebat dacă PSD ar putea amâna consultarea internă pentru a evita suprapunerea unei posibile crize politice cu tensiunile de pe piața carburanților.
„Nu va fi amânată. Este anunțată în 20 aprilie. Este un proces pe care îl facem noi, în interiorul PSD, și care califică poziția partidului cu cea mai mare pondere din coaliție.”
Grindeanu a invocat ponderea PSD în coaliția parlamentară și a susținut că este necesară o evaluare a guvernării din ultimele luni, inclusiv în contextul unor „semne ale unei semi-crize economice”. El a arătat că nu toate politicile publice din această perioadă au fost bune și că discuțiile interne vor continua în perioada următoare.
Liderul PSD a mai spus că va merge în țară pentru întâlniri regionale cu primari, aleși locali și simpatizanți, pentru a discuta situația coaliției și opțiunile partidului. În același timp, Grindeanu a afirmat că în coaliție nu există „armonie” și a indicat că o „reconfigurare” pe termen scurt ar putea fi acceptabilă dacă duce la o guvernare mai bună, subliniind însă că nu poate anticipa decizia celor aproximativ 5.000 de membri care vor participa la consultare.
Recomandate
Liderii PSD Sorin Grindeanu și Claudiu Manda au cerut la OSIM înregistrarea numelor ca mărci , un demers care le-ar putea oferi protecție juridică și control asupra folosirii comerciale a numelui în activități precum publicitate, media sau campanii electorale, potrivit Digi24 . Cererile sunt „în așteptare”, conform datelor analizate de Profit.ro, citate de News.ro, și figurează ca fiind depuse în 28 aprilie. Solicitările vizează mărci strict „verbale”, adică fără elemente grafice (logo). Ce acoperă cererile depuse la OSIM În cazul ambilor lideri PSD, cererile se referă la 6 clase de produse și servicii. Lista menționată include, în linii mari: produse de imprimerie și papetărie; obiecte vestimentare; media; publicitate, marketing și sondaje de opinie; organizare de evenimente; consultanță politică și finanțare politică; redactare de discursuri politice; servicii juridice; organizare de campanii electorale. Procedura și costurile, pe scurt Potrivit explicațiilor OSIM prezentate în articol, „marca verbală” este o denumire sau un slogan scris cu caractere standard. Pentru depunere se achită o taxă de 51 lei și o taxă de publicare: 152 lei pentru mărci alb-negru și 508 lei pentru cele color. Cererile se publică electronic în maximum 7 zile de la acordarea datei de depozit, iar din acel moment există o perioadă de 2 luni în care pot fi depuse observații pe motive absolute de refuz. În maximum 30 de zile de la depunere trebuie plătită taxa de examinare pe fond: 559 lei pentru o clasă, în cazul unei mărci verbale individuale, plus 356 lei pentru fiecare clasă suplimentară. OSIM examinează pe fond în 6 luni de la publicare, cu condiția achitării taxelor, și decide admiterea sau respingerea. Dacă cererea este admisă, certificatul se eliberează cu plata unei taxe de 254 lei în 30 de zile de la notificare; în lipsa plății, se consideră renunțare. Ce înseamnă, practic, o marcă înregistrată Mărcile înregistrate la OSIM sunt protejate doar pe teritoriul României. Drepturile asupra mărcii pot fi transmise prin cesiune sau licență, iar protecția este valabilă 10 ani de la data depunerii cererii, cu posibilitatea de reînnoire pe perioade succesive de câte 10 ani. [...]
PSD cere plecarea urgentă a lui Ilie Bolojan , invocând o „criză economică” și inflație ridicată , iar Sorin Grindeanu spune că partidul „regretă” că nu a intervenit mai devreme împotriva „managementului prost” al premierului, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute miercuri, după ședința Biroului Permanent Național al PSD, într-o conferință de presă. Grindeanu a susținut că „radiografia la zi” ar arăta o „economie în comă”, cu „cifre alarmante”, pe care le-a pus în legătură cu date ale Institutului Național de Statistică, fără a detalia indicatorii. Acuzația centrală: „deșert economic” și „plan de sărăcire națională” Liderul PSD a caracterizat viziunea economică a premierului drept un „plan de sărăcire națională” și a afirmat că România ar fi „astăzi în criză economică”. În același context, Grindeanu a comparat nivelul inflației cu cel din Ucraina și a spus că situația ar fi mai gravă decât în pandemie sau în criza financiară din 2009–2010. „Premierul demis Ilie Bolojan lasă, până la urmă, România într-un deșert economic. Și pentru asta trebuie să plece urgent, dar urgent.” PSD: „ne cerem scuze” că nu a fost mai ferm din toamnă Grindeanu a afirmat că el și colegii săi „regretă” că nu au fost „mai fermi” încă din toamnă și că își cere scuze „în fața românilor” pentru că nu ar fi anticipat „incapacitatea” lui Ilie Bolojan de a gestiona guvernarea. „Regret și regretăm că nu am fost și mai fermi mai devreme și că acest management prost nu l-am oprit mai devreme, astfel încât dezastrul la care asistăm astăzi să nu aibă această amploare (...) Repet, regret că nu am fost mai fermi încă din toamnă (...) și nu ne-am dat seama spre ce dezastru economic ne conduce Ilie Bolojan.” [...]
PNL exclude susținerea unui guvern tehnocrat sprijinit de PSD, ceea ce ridică riscul unei instabilități guvernamentale pe termen scurt , potrivit Digi24 . Dan Motreanu , europarlamentar și secretar general al partidului, a spus că un astfel de Executiv „nu va rezista” și a avertizat că România ar putea intra „din nou” într-o criză politică în septembrie. De ce contează: blocajul politic poate reapărea rapid Motreanu susține că un premier tehnocrat ar avea o problemă structurală de funcționare: lipsa unei legitimități politice și a unei susțineri parlamentare stabile, ceea ce ar transforma guvernarea într-o negociere permanentă între partide. În acest context, spune el, coerența deciziilor ar fi greu de menținut, iar partidele ar încerca să-și impună propriile proiecte „făcând jocuri peste guvern” prin aritmetica parlamentară. În evaluarea liderului liberal, chiar dacă un guvern ar fi numit „săptămâna viitoare”, acesta ar putea fi atacat și destabilizat în „trei luni, patru luni”, cu perspectiva unei noi crize politice în septembrie. Argumentul invocat: exemplul Mario Draghi Pentru a-și susține poziția, Motreanu a invocat cazul fostului premier italian Mario Draghi, despre care afirmă că nu a rezistat politic atunci când a încercat să impună reforme economice, pierzând sprijinul Parlamentului. „În momentul în care a încercat să impună anumite reforme economice, evident, Parlamentul nu l-a mai susținut.” Mandatul PNL la consultări: fără PSD și fără tehnocrat susținut de PSD Motreanu a afirmat că PNL exclude „în nicio formă” intrarea într-un guvern cu PSD și, implicit, susținerea unui premier tehnocrat care ar avea sprijinul social-democraților. „Noi am spus foarte clar că noi nu mergem cu PSD-ul într-un guvern în nicio formă.” Totodată, el a precizat că PNL nu va merge „în prima fază” la consultările de la Cotroceni cu propunerea de renominalizare a lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier. Ce urmează Din declarațiile lui Motreanu reiese că PNL intră la consultări cu o linie roșie: respingerea oricărei formule care ar implica PSD, inclusiv prin susținerea unui premier tehnocrat. În lipsa unei soluții politice care să adune o majoritate stabilă, scenariul unei instabilități guvernamentale în următoarele luni rămâne, în această evaluare, un risc ridicat. [...]
Călin Georgescu validează alianța PSD–AUR ca instrument de schimbare a guvernării , prezentând moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Cabinetului Ilie Bolojan drept „primul pas” spre „reconciliere națională”, potrivit Mediafax . Fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate a spus, într-o intervenție la „Marius Tucă Show” (emisiune găzduită de Gândul), că apreciază demersul AUR și al liderului partidului, George Simion, și că acțiunea a fost „organizată foarte bine” împreună cu PSD, pe care le-a descris ca făcând „după 35 de ani” un pas către reconciliere. „Apreciez demersul făcut de Partidul AUR, împreună cu președintele Partidului George Simion la moțiunea de cenzură. Consider că, în mod real, George Simion a organizat foarte bine această acțiune de șah mat împreună cu Partidul Social Democrat. Și ambele, într-adevăr, au dat dovadă, după 35 de ani, ambele partide, de primul pas pentru ceea ce înseamnă o reconciliere națională.” Ce justificare invocă Georgescu pentru moțiune Georgescu a susținut că, prin moțiunea de cenzură, ar fi fost oprite „două furturi uriașe”, fără ca în material să fie prezentate detalii sau probe care să susțină această afirmație. „L-am felicitat pe George Simion și susțin în continuare pentru că demersul lui împreună cu Partidul Social Democrat, pentru că au oprit două furturi uriașe în această țară.” În același context, el a afirmat că dezbaterea publică ar trebui să se mute de la etichete precum „pro-european” sau „pro-occidental” către „pro-român” și „interes național”. Context: acuzații privind o „scrisoare” și active strategice În intervenția citată, Georgescu a invocat existența unei presupuse scrisori adresate Coreei de Sud de către Guvern, despre care a afirmat că ar fi pus „pe masă” pentru vânzare sau parteneriat public-privat mai multe obiective strategice. În enumerarea sa apar Nuclearelectrica, tronsoane de cale ferată, un „cablu subteran Constanța–Istanbul” și un „nou aeroport” în zona de sud a județului Giurgiu, numit „aeroportul Decebal”, precum și „programul SAFE”. Materialul nu oferă confirmări independente ale existenței documentului sau ale demersurilor descrise. Pentru mediul economic, miza imediată este că astfel de afirmații, odată preluate în disputa politică, pot alimenta incertitudinea în jurul proiectelor publice și a companiilor cu rol strategic, în special într-un moment de schimbare a guvernării. [...]
AUR ar conduce cu 32% intenția de vot, iar acest avans redesenează negocierile pentru o majoritate în Parlament, într-un moment de instabilitate politică și repoziționări între partide, potrivit unui sondaj CURS prezentat de Digi24 . Sondajul, realizat în perioada 1–14 mai, indică AUR la 32%, urmat de PSD cu 24% și PNL cu 20%. USR ar obține 10%, iar UDMR este la pragul de 5%. Sub prag se află PNRR (partid condus de Cristian Popescu Piedone) cu 4% și SOS România cu 3%, în timp ce opțiunea „Altul” este cotată la 2%. Ce înseamnă tabloul de vot pentru formarea unei majorități Dincolo de ierarhia partidelor, datele descriu o scenă politică fragmentată, cu un lider detașat și restul competitorilor grupați la distanță, ceea ce poate complica formarea unei majorități parlamentare în contextul negocierilor pentru un nou guvern, așa cum notează CURS. În același timp, PSD și PNL rămân „relativ apropiate” între ele, dar sub nivelul AUR, ceea ce mută presiunea pe formule de coaliție și pe capacitatea partidelor de a agrega sprijin în jurul unei majorități funcționale. Încrederea în lideri: niciun nume nu trece de 35% La capitolul încredere în personalități publice, Călin Georgescu conduce cu 32% „încredere multă și foarte multă”, urmat de Nicușor Dan cu 31%, Ilie Bolojan cu 25% și George Simion cu 23%, conform aceleiași cercetări. Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu sunt grupați „în jurul pragului de 21%”. CURS mai arată că Hunor Kelemen, Diana Șoșoacă și Dominic Fritz înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere și subliniază că niciuna dintre personalitățile testate nu depășește 35% în zona de încredere ridicată, ceea ce indică un climat general de neîncredere. Metodologie Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1.664 de respondenți (populație adultă 18+), probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±2,4%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților, în perioada 1–14 mai 2026. [...]
Sorin Grindeanu cere trimiterea urgentă la Parlament a reformelor PNRR , acuzând că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu a transmis până acum nicio listă de proiecte legislative necesare, potrivit Digi24 . Într-o scrisoare adresată lui Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, Grindeanu – în calitate de președinte al Camerei Deputaților – susține că partidele din fosta coaliție au convenit, la consultările de la finalul lunii aprilie purtate de președintele Nicușor Dan, să sprijine adoptarea rapidă a actelor normative necesare pentru îndeplinirea reformelor, țintelor și jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Blocaj procedural: Parlamentul nu a primit proiecte, spune Grindeanu Liderul PSD afirmă că, deși MIPE este coordonatorul național pentru implementarea PNRR, nu a existat până acum o solicitare către Parlament pe această temă și nu a fost înaintată „nicio listă” cu actele normative aflate sau care ar trebui introduse în procedura parlamentară. „Subliniez că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este coordonator național de implementare al PNRR și nu mi-a înaintat nicio listă cu actele normative aflate în procedura parlamentară sau care s-ar impune să fie promovate în procedura parlamentară.” Grindeanu îi cere ministrului să trimită „cât mai urgent” lista proiectelor legislative care trebuie aprobate pentru a obține „un grad cât mai mare de absorbție” a fondurilor din PNRR. De ce contează Miza este una operațională și de reglementare: fără proiecte de lege sau alte acte normative trimise la timp în Parlament, reformele asumate prin PNRR riscă să rămână blocate în procedură, iar absorbția fondurilor să fie afectată. În scrisoare, Grindeanu leagă explicit calendarul legislativ de capacitatea României de a implementa reformele și de a crește absorbția banilor europeni. [...]
