Știri
Știri din categoria Politică
Sindicatul angajaților din aparatul Guvernului cere un coeficient minim de 3,15 la salarizare, avertizând că forma propusă a noii legi riscă să subevalueze funcțiile de execuție și să accelereze plecarea specialiștilor din administrația centrală, potrivit Mediafax.
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) susține că, deși noua lege invocă principii precum echitatea, transparența și nediscriminarea, acestea „nu sunt reflectate” în modul în care sunt tratate atribuțiile funcționarilor din aparatul de lucru al Guvernului. Miza, în lectura sindicaliștilor, este una operațională: pierderea „memoriei administrative” și scăderea calității actului public, dacă administrația centrală rămâne necompetitivă salarial.
„O administrație centrală subevaluată salarial devine o administrație vulnerabilă, deoarece specialiștii pleacă, iar cei rămași sunt demotivați. Bineînțeles, instituțiile publice pierd memorie administrativă și calitatea actului public scade”, se arată în comunicatul SAALG.
SAALG cere ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să includă:
În argumentația sa, sindicatul respinge ideea că deficitul bugetar ar fi explicat în principal de salariile din administrație și afirmă că prezentarea cheltuielilor salariale brute ca problemă centrală este „incompletă”, deoarece o parte din venituri se întorc la buget sub formă de contribuții fiscale. SAALG indică drept cauze „colectarea slabă, evaziunea tolerată și privilegiile politice”.
Potrivit informațiilor prezentate, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat noua lege a salarizării ca jalon din PNRR. Proiectul introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți: de la 1,00 la gradul 1, până la 8,00 la gradul 12.
În acest cadru, solicitarea SAALG vizează explicit poziționarea funcțiilor de execuție din aparatul guvernamental la un nivel minim de coeficient care, în opinia sindicatului, să reducă riscul de depopulare a administrației de specialiști și de degradare a capacității instituționale.
Recomandate
PSD mută miza pe riscul de a pierde 770 mil. euro din PNRR și cere ca PNL, prin Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, să își asume politic eșecul Legii salarizării, într-un schimb de acuzații care pune presiune pe calendarul de adoptare al unui act normativ cu impact bugetar, potrivit Recorder . PSD susține că liberalii trebuie să răspundă „în fața cetățenilor” pentru nereușita legii, după ce PNL a acuzat social-democrații că blochează „cu bună știință” adoptarea și că România ar fi în „pericol iminent” să piardă aproximativ 770 de milioane de euro. Suma echivalează cu circa 3,85 miliarde lei, la un curs aproximativ de 5 lei/euro. Ce reproșează PSD PNL în legătură cu legea Într-un comunicat, PSD afirmă că PNL ar fi ținut proiectul „luni întregi” la secret și că nu ar fi existat consultări și consens, inclusiv cu sindicatele. Social-democrații mai susțin că ultima variantă prezentată de reprezentanții PNL din Guvern ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene și că ar fi „nesustenabilă” social și financiar. „Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ținut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele și de ce au adus astfel România în situația de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR.” PSD mai afirmă că, „în al 12-lea ceas al PNRR”, partidul premierului demis nu ar fi depus în Parlament un proiect de lege privind salarizarea din sistemul bugetar și invocă riscuri precum „convulsii sociale”, „instabilitate” și „blocaje instituționale” dacă o variantă considerată „proastă” ar fi adoptată. Poziția PNL: PSD ar bloca adoptarea și ar fi încălcat angajamentele din PNRR PNL a acuzat, la rândul său, că PSD blochează adoptarea Legii salarizării unitare și că România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro. Liberalii mai susțin că PSD ar fi „înșelat” cetățenii, partidele pro-europene și pe președintele României, în fața căruia și-ar fi asumat susținerea integrală a actelor normative din PNRR. PNL spune că susține proiectul și invită toate partidele parlamentare să îl sprijine, astfel încât să poată fi depus și votat în Parlament „pe ultima sută de metri”, în această săptămână. De ce contează: presiune pe buget și pe banii europeni Schimbul de acuzații are ca punct central riscul pierderii unei sume semnificative din PNRR și blocajul politic în jurul unei legi cu efect direct asupra cheltuielilor cu salariile din sectorul public. Din informațiile disponibile în material, nu reiese care este stadiul procedural exact al proiectului în Parlament, dincolo de disputa privind existența sau depunerea lui. [...]
Promulgarea Legii ANI pune presiune directă pe mandatele aleșilor locali vizați de incompatibilități , cu un termen de 30 de zile pentru încetarea funcției după intrarea în vigoare, potrivit Mediafax . Reacțiile politice au fost imediate, în special din zona USR, unde ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit despre „doliu” și „rușine pentru România”. Diana Buzoianu a publicat pe rețelele sociale o imagine complet neagră, asociată de regulă cu un moment de doliu, însoțită de mesajul: „Ce zi plină de rușine pentru România.” Ce schimbă „amendamentul Fritz” și de ce contează operațional Legea promulgată include prevederea supranumită în spațiul public „amendamentul Fritz”, despre care Mediafax notează că ar duce la încetarea mandatului de primar al Timișoarei deținut de liderul USR, Dominic Fritz . Concret, prevederea contestată stabilește că persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, iar perioada de interdicție nu s-a încheiat, le încetează funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Reacția USR și disputa privind statul de drept Dominic Fritz a avut, la rândul său, o reacție dură după promulgare, susținând că prevederea introdusă în Parlament este îndreptată împotriva sa și că mandatul său ar urma să înceteze în 30 de zile. În mesajul citat de Mediafax, liderul USR afirmă: „Statul de drept în România nu mai există.” Fritz a acuzat o răzbunare politică și a spus că este „mai hotărât ca niciodată să continue lupta cu caracatița care ne fură banii și speranța”. Context: CCR și miza PNRR Curtea Constituțională a respins obiecțiile formulate în legătură cu prevederea, iar disputa a ajuns și la Bruxelles, unde liderii PPE și Renew Europe au cerut Comisiei Europene să analizeze implicațiile legii asupra statului de drept și asupra plății a 770 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei) din PNRR. Nicușor Dan a decis să promulge legea vineri, în contextul presiunii legate de îndeplinirea unui jalon din PNRR și de termenul-limită pentru fondurile europene. [...]
Promulgarea noii legi ANI pune Timișoara în fața unei schimbări de conducere în 30 de zile , după ce actul normativ adoptat pentru a evita pierderea fondurilor din PNRR include un amendament care duce la încetarea mandatului primarului Dominic Fritz, potrivit HotNews . Fritz, președinte al USR și primar al Timișoarei, a anunțat într-un mesaj video pe Facebook că, de la sfârșitul lunii septembrie, conducerea Primăriei va fi preluată interimar de echipa sa de viceprimari. El spune că va rămâne în politică, ca președinte al USR, și va continua „lupta” împotriva PSD. Ce efect produce legea și în ce calendar Legea privind reforma Agenției Naționale de Integritate (ANI) a fost promulgată vineri de președintele Nicușor Dan , la câteva ore după ce a ajuns la Palatul Cotroceni. Consecința directă, în cazul lui Dominic Fritz, este încetarea mandatului de primar, deoarece a fost găsit în conflict de interese. Conform articolului, mandatul încetează la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, iar legea intră în vigoare la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. De ce a promulgat Nicușor Dan: presiunea PNRR Nicușor Dan a transmis că a promulgat legea „în forma” trimisă de Parlament, dar își menține argumentele din sesizarea de neconstituționalitate depusă anterior la Curtea Constituțională. Motivul invocat pentru promulgare este riscul de a pierde bani din PNRR. Președintele afirmă că, în absența acestui risc, ar fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare, însă: „Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern”. În articol se precizează că legea ANI este un jalon în PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), și trebuia adoptată până la 31 august pentru ca România să nu piardă banii. „Amendamentul Fritz” și de ce duce la pierderea mandatului Așa-numitul „amendament Fritz” a rămas în lege, deși USR a încercat în mai multe rânduri să îl elimine. Textul prevede încetarea de drept a funcției/mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru persoanele cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, dacă nu s-a împlinit termenul de 3 ani al interdicției prevăzute de lege. HotNews notează că amendamentul a fost introdus de PSD și a trecut cu voturile AUR. Dominic Fritz își pierde mandatul deoarece a fost declarat, în iunie 2026, în conflict de interese de Înalta Curte de Casație și Justiție . Ce se schimbă în declarațiile de avere și interese Proiectul adoptat introduce „fișele publice privind interesele financiare”, care înlocuiesc declarațiile de avere și de interese care, până în mai 2025, erau publice. În aceste fișe, ANI va publica intervale valorice cumulate (praguri de la 1–25 de mii de euro până la peste 500 de mii de euro), nu detalii complete precum până acum. De asemenea, fișele nu vor include, de exemplu, denumirea societății la care un demnitar deține acțiuni, țara sediului și modalitatea de dobândire a participațiilor. Ce urmează Nicușor Dan le cere parlamentarilor să reia dezbaterile în sesiunea de toamnă, care începe la 1 septembrie, argumentând că „integritatea” trebuie transpusă într-o lege „dincolo de orice suspiciuni și interpretări”. În plan local, Dominic Fritz spune că viceprimarii vor asigura interimatul la Primăria Timișoara de la sfârșitul lunii septembrie, în condițiile încetării mandatului în termenul prevăzut de lege. [...]
Promulgarea Legii integrității înainte de 31 august evită riscul pierderii banilor din PNRR , iar președintele Nicușor Dan a ales să nu retrimită actul în Parlament, deși spune că își menține obiecțiile de constituționalitate, potrivit Știrile Pro TV . Decizia vine pe fondul termenului-limită de 31 august pentru îndeplinirea jalonului din PNRR legat de această lege. În comunicarea Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan afirmă că, într-un alt context, ar fi trimis proiectul la reexaminare, dar a evitat să riște pierderea fondurilor și o afectare a credibilității externe a României. „Într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, aș fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare. Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern.” Ce prevede legea și cine poate fi afectat Legea adoptată de Parlament include articolul potrivit căruia aleșii găsiți definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd funcția „chiar și retroactiv”, în termen de 30 de zile. În această situație este menționat și primarul Timișoarei, Dominic Fritz , președinte al USR, alături de „peste 120 de persoane” aflate în aceeași situație, conform materialului. În forma citată, textul legii stabilește că: aleșii și demnitarii pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitate sau conflict de interese, inclusiv retroactiv, își pierd mandatul; termenul indicat este de 30 de zile. Ce urmează: evaluarea Comisiei Europene și o posibilă redeschidere a discuției în Parlament Comisia Europeană a transmis, într-un răspuns pentru Agerpres, că Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române. Totodată, Comisia spune că poartă discuții tehnice cu autoritățile române pentru implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026. În paralel, Nicușor Dan cere oficial Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, să reia și să aprofundeze discuțiile asupra legii, argumentând că tema integrității trebuie transpusă „dincolo de orice suspiciuni și interpretări” (formulare din comunicatul citat de sursă). [...]
România pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după blocajul pe legea salarizării , iar premierul interimar Ilie Bolojan acuză PSD că a împiedicat adoptarea actului normativ și, implicit, îndeplinirea jalonului, potrivit Economica . Bolojan susține că PNL „a făcut tot ce a fost posibil” pentru un acord politic privind legea salarizării, dar negocierile s-ar fi lovit de „ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”. El afirmă că trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD „nu au fost în stare” să finalizeze proiectul început în 2022. Miza economică: jalon PNRR ratat și presiune pe buget În centrul disputei este „anvelopa” salarială – adică impactul bugetar total al legii. Bolojan indică mai multe variante discutate în timp și arată că, în final, nu s-a ajuns la o formă acceptată politic: un draft lăsat „în sertar” cu o anvelopă de 15,5 miliarde lei , descrisă ca peste un nivel suportabil pentru buget; un acord semnat ulterior pentru o anvelopă de 8 miliarde lei , în negocieri organizate de Administrația Prezidențială; o escaladare până la 12 miliarde lei , variantă pe care PSD „în final, nu a acceptat-o”, potrivit lui Bolojan. Premierul interimar afirmă că, în lipsa unui acord politic, PNL a analizat depunerea unui proiect în Parlament, dar a renunțat invocând riscul ca acesta să fie modificat prin creșterea anvelopei „dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României”. Disputa politică: consultări, proiecte și relația cu Comisia Europeană Bolojan respinge acuzațiile privind lipsa consultărilor și susține că au existat „nenumărate runde” atât politice, cât și cu sindicatele, inclusiv în grupul de lucru de la Cotroceni. El mai afirmă că trei proiecte au fost transmise în consultare echipei tehnice a Comisiei Europene, iar „ultimul proiect a fost considerat conform cu îndeplinirea jalonului, primele nu”. În mesajul său, Bolojan acuză PSD că apără un sistem în care deciziile de salarizare rămân dependente de „bunăvoința șefilor”, în locul unuia bazat pe reguli și criterii obiective. Ce urmează Bolojan susține că „efectele acestei iresponsabilități” vor fi plătite de România și că PSD nu poate evita răspunderea. În paralel, potrivit Economedia , președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării, ceea ce duce la pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului. [...]
Întârzierea numirii unui director civil la SRI prelungește „provizoratul” și complică consensul politic , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Mediafax . El spune că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să vină cu o propunere încă din vara anului trecut, imediat după formarea fostei coaliții, când exista o fereastră mai bună pentru obținerea sprijinului parlamentar. Într-un interviu acordat Prima News, Bolojan susține că o numire rapidă ar reduce disputele publice legate de conducerea interimară a serviciului. „Cu cât se numește mai repede o conducere civilă și la Serviciul de Informații , cu atât dispar discuțiile legate de starea de provizorat.” De ce contează: calculul parlamentar devine mai greu pe fondul crizei politice Bolojan leagă direct șansele unei numiri de capacitatea partidelor de a ajunge la o înțelegere în Parlament. În opinia sa, dacă propunerea ar fi venit la începutul coaliției, într-un climat politic mai stabil, ar fi avut mai multe șanse să treacă. „Probabil că dacă s-ar fi făcut această propunere imediat ce s-a format coaliția, era o relație mai stabilă și s-ar fi putut trece.” În actualul context, premierul interimar apreciază că probabilitatea unui acord scade. „Pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înțelegere, e în reducere.” Relația Guvern–SRI, potrivit premierului: „strict instituțională” Întrebat despre funcționarea relației dintre Guvern și SRI în lipsa unei conduceri civile, Bolojan afirmă că nu a existat interferență politică și că interacțiunea se bazează pe documente instituționale. „Colaborarea este strict instituțională pe baza notelor, rapoartelor care țin de competențele guvernamentale. Nu am avut, din punctul meu de vedere, altfel de interferențe și am căutat să am o relație instituțională.” Context: SRI fără director civil din iulie 2023 SRI nu mai are un director civil din iulie 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. Mediafax notează că președintele Nicușor Dan a spus în repetate rânduri că va veni cu o propunere după o analiză și discuții cu partidele parlamentare. În evaluarea lui Bolojan, tocmai degradarea relațiilor politice face însă mai dificilă obținerea unei majorități pentru o astfel de numire. [...]
