Știri
Știri din categoria Politică
Sindicatul angajaților din aparatul Guvernului cere un coeficient minim de 3,15 la salarizare, avertizând că forma propusă a noii legi riscă să subevalueze funcțiile de execuție și să accelereze plecarea specialiștilor din administrația centrală, potrivit Mediafax.
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) susține că, deși noua lege invocă principii precum echitatea, transparența și nediscriminarea, acestea „nu sunt reflectate” în modul în care sunt tratate atribuțiile funcționarilor din aparatul de lucru al Guvernului. Miza, în lectura sindicaliștilor, este una operațională: pierderea „memoriei administrative” și scăderea calității actului public, dacă administrația centrală rămâne necompetitivă salarial.
„O administrație centrală subevaluată salarial devine o administrație vulnerabilă, deoarece specialiștii pleacă, iar cei rămași sunt demotivați. Bineînțeles, instituțiile publice pierd memorie administrativă și calitatea actului public scade”, se arată în comunicatul SAALG.
SAALG cere ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să includă:
În argumentația sa, sindicatul respinge ideea că deficitul bugetar ar fi explicat în principal de salariile din administrație și afirmă că prezentarea cheltuielilor salariale brute ca problemă centrală este „incompletă”, deoarece o parte din venituri se întorc la buget sub formă de contribuții fiscale. SAALG indică drept cauze „colectarea slabă, evaziunea tolerată și privilegiile politice”.
Potrivit informațiilor prezentate, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat noua lege a salarizării ca jalon din PNRR. Proiectul introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți: de la 1,00 la gradul 1, până la 8,00 la gradul 12.
În acest cadru, solicitarea SAALG vizează explicit poziționarea funcțiilor de execuție din aparatul guvernamental la un nivel minim de coeficient care, în opinia sindicatului, să reducă riscul de depopulare a administrației de specialiști și de degradare a capacității instituționale.
Recomandate
Noua lege a salarizării unitare ar urma să reducă sporurile și să reașeze grilele din sectorul public , cu efect direct asupra veniturilor a peste 1,2 milioane de angajați, potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Investițiilor și al Muncii, Dragoș Pîslaru , prezintă marți, de la ora 17.00, principalele măsuri incluse în proiectul de act normativ. Surse politice citate de publicație susțin că partidele ar fi ajuns la un acord pentru aprobarea legii până la 1 iulie. Conform calendarului din draft, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Ce se schimbă: plafonarea sporurilor și comprimarea diferențelor salariale Draftul aflat în analiză urmărește reducerea diferențelor dintre salariile din sistemul bugetar și limitarea sporurilor acordate în prezent. Printre modificările centrale menționate: reducerea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public de la 1 la 12, la 1 la 8; stabilirea unui salariu de bază de referință de 4.325 de lei; limitarea sporurilor și primelor la maximum 20% din salariul de bază, față de plafonul actual de 30%; eliminarea indemnizației de hrană, acordată în prezent unei mari părți a angajaților din sectorul public. Ce rămâne și ce apare nou: premiu de performanță și sporul pe fonduri UE Proiectul introduce posibilitatea acordării unui premiu de performanță de până la 30% din salariul de bază, măsură prin care Executivul susține că vrea să stimuleze eficiența și performanța în administrație. În același timp, draftul menține sporul de 40% pentru gestionarea proiectelor cu fonduri europene, care ar urma să fie acordat în continuare atât funcționarilor publici implicați în astfel de proiecte, cât și aleșilor locali, inclusiv primarilor și președinților de consilii județene. De ce contează: reformă PNRR, cu impact direct în administrație, sănătate și educație Noua lege a salarizării unitare este una dintre reformele asumate de România prin jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este o temă sensibilă pentru sectorul bugetar, în condițiile în care modificările propuse pot afecta direct veniturile angajaților din administrație, sănătate, educație și alte instituții publice. În acest stadiu, măsurile sunt prezentate ca draft „aflat în analiză”, iar forma finală și modul de aplicare rămân de confirmat după anunțul de la ora 17.00 și parcursul legislativ. [...]
Guvernul vrea să blocheze scăderile de venituri în sectorul public , printr-o „diferență salarială tranzitorie” plătită lunar până la 31 decembrie 2031, pentru bugetarii care ar ajunge pe un salariu mai mic după aplicarea noii legi a salarizării, potrivit unui proiect pus în transparență publică, citat de Agerpres . Mecanismul se aplică din momentul intrării în vigoare a legii, dacă salariul lunar (sau solda lunară) calculat conform noilor reguli este mai mic decât salariul aferent lunii decembrie 2026. În acest caz, angajatul primește diferența ca drept salarial individual, atât timp cât rămâne pe aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Cum se calculează compensația și ce nu intră în ea Proiectul prevede că diferența salarială tranzitorie se calculează și se plătește lunar, individual, pe perioada în care sunt îndeplinite condițiile, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031. La calcul nu sunt incluse: drepturile salariale pentru activități desfășurate în proiecte finanțate din fonduri europene; stimulentele acordate pentru gestionarea financiară a fondurilor europene. Mesajul Ministerului Muncii : „Niciun angajat nu va pierde venituri” Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a declarat că eventualele scăderi rezultate din noua încadrare și din noua structură de sporuri (limitarea sporurilor la 20%) vor fi compensate prin această diferență individuală și că, în același timp, salariile ar urma să crească pentru 56% dintre bugetari. „Niciun român nu va pierde vreun leu ca urmare a acestei legi.” De ce contează Din perspectiva execuției bugetare și a implementării, proiectul introduce o plasă de siguranță care reduce riscul de scăderi nominale de venituri în sectorul public în tranziția la noua lege, dar menține în plată diferențe individuale până în 2031, condiționate de păstrarea funcției și a condițiilor de muncă. [...]
Noua lege a salarizării ar urma să reducă plafonul sporurilor și să limiteze ecartul salarial în sectorul public , fără tăieri de venituri, potrivit declarațiilor deputatului PSD Petre Florin Manole , citat de Mediafax . Proiectul este legat de un jalon din PNRR , iar întârzierea adoptării ar putea pune în risc fonduri europene. PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare, în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială. Conform acordului, documentul ar trebui adoptat până la finalul lunii iunie. Ce se schimbă în arhitectura cheltuielilor cu salariile Manole afirmă că principiul de bază este că „nici un venit nu scade”, iar proiectul ar include o reducere a „anvelopei” sporurilor (adică plafonul total al sporurilor, raportat la bugetul de salarii) pe ordonator de credite, de la 30% la 20%. El a mai spus că „foarte multe sporuri dispar”, accentul fiind pus pe scăderea plafonului total, nu pe denumirea sporurilor. „Până la urmă, ne vom întinde cât ne e plapuma, nu putem să cheltuim mai mulți bani decât avem și vom respecta acest principiu.” Limitarea diferențelor între salarii și „anvelopa” bugetară Deputatul PSD mai susține că diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public ar urma să se reducă de la raportul 1–12 (în legea actuală) la 1–8. În exemplul dat, cel mai mare salariu, al președintelui, ar urma să fie de opt ori mai mare decât cel mai mic salariu din sistemul public. În ceea ce privește impactul bugetar, Manole indică o „anvelopă” de 8 miliarde de lei, agreată cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană, despre care spune că respectă angajamentele privind deficitul și ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice. Ce urmează Fostul ministru al Muncii spune că există un draft rămas la Ministerul Muncii și că, în perioada următoare, Guvernul și ministrul de resort ar urma să analizeze amendamentele, „cu maximă prudență” față de bugetul disponibil, care „nu avem cum să-l depășim”. [...]
Noua lege a salarizării unitare ar urma să mărească salariile pentru 56% dintre bugetari de la 1 ianuarie 2027, cu un efort bugetar estimat la 8 miliarde de lei , potrivit HotNews . Restul de 44% ar urma să rămână la nivelul actual prin „diferențe compensatorii”, astfel încât niciun salariu aflat în plată să nu scadă, a spus ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Proiectul introduce o grilă cu 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8, aplicați la o valoare de referință de 4.100 de lei, care determină salariul de bază. Coeficientul maxim (8) este rezervat președintelui României, iar coeficientul 1 este pentru debutanți, conform proiectului pus în consultare publică de Ministerul Muncii. Cum se împart creșterile și cine rămâne „înghețat” Pentru cele peste 1,2 milioane de posturi ocupate din sectorul public, ministrul interimar a indicat următoarea distribuție a creșterilor salariale proiectate de la 1 ianuarie 2027: 21% dintre posturi: creșteri de peste 10%; 14%: creșteri între 5% și 10%; 21%: creșteri între 0% și 5%. Pentru celelalte 44% dintre posturi, Guvernul mizează pe mecanismul diferențelor compensatorii, pe fondul reducerii sau eliminării unor sporuri, astfel încât venitul total să nu scadă. Vârful grilei: președintele, premierul și Parlamentul În noua grilă, cel mai mare salariu este cel al președintelui României: 32.800 de lei brut, echivalentul a 19.188 de lei net (peste 3.650 de euro). HotNews notează că, potrivit datelor Administrației Prezidențiale , la 31 martie 2026 indemnizația brută lunară era de 24.960 de lei (aprox. 15.000 de lei net, circa 3.000 de euro). În zona executivă, premierul ar urma să aibă tot coeficient 7,5, adică 30.750 de lei brut (17.988 de lei net, peste 3.400 de euro). Vicepremierii ar urma să aibă 27.060 de lei brut (15.830 de lei net, circa 3.000 de euro), iar miniștrii 26.650 de lei brut (circa 15.590 de lei net, peste 2.970 de euro). În Parlament, deputații și senatorii ar urma să aibă coeficient 6: 24.600 de lei brut (14.391 de lei net, circa 2.750 de euro), la care se adaugă „alte drepturi și facilități”. Președinții Senatului și Camerei Deputaților ar urma să aibă 30.750 de lei brut (17.988 de lei net, peste 3.400 de euro). Accent pe debutanți: exemple din educație și sănătate Inițiatorii proiectului susțin că cele mai mari creșteri sunt orientate către începutul de carieră. Exemplele prezentate includ: profesor debutant în preuniversitar: salariul de bază ar crește de la 6.446 de lei brut (3.770 de lei net, 718 euro) la 7.544 de lei brut (4.414 lei net, 840 euro), o creștere de 17%; asistent medical în spital: salariul de bază ar crește de la 5.530 de lei brut la 7.011 lei brut (echivalent net 4.100 de lei, 780 euro). Pentru un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime, ministrul a indicat o creștere medie de 3% a salariului lunar brut (cu sporuri incluse), până la 22.051 de lei, echivalentul a 12.900 de lei net (2.460 de euro), în condițiile în care salariul de bază ar urma să fie calculat la un coeficient 4 (16.400 de lei brut, echivalentul a 9.594 de lei). De ce apar înghețări: cazul judecătorilor și costul litigiilor Ministrul interimar a indicat explicit că în unele zone, unde salariile „în plată” sunt peste grilă, soluția va fi înghețarea, nu reducerea, invocând riscul de litigii și principiul drepturilor câștigate. Ca exemplu, proiectul ar duce la o scădere medie cu 16% a salariilor în plată ale judecătorilor (de la 22.907 lei brut în 2026 la 19.268 lei brut în 2027), dar, pentru că nu pot fi diminuate, acestea ar urma să fie înghețate. În același context, documentul citat menționează costuri mari generate de hotărâri judecătorești: tranșe scadente de 7,14 miliarde lei în 2026 (din care 5,95 miliarde în justiție) și o estimare de 11,15 miliarde lei pentru 2026–2029 (din care 9,69 miliarde în justiție), pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Ce urmează Proiectul este în consultare publică, însă pentru a intra în vigoare trebuie asumat de viitorul guvern și trimis în Parlament. HotNews amintește că un executiv demis prin moțiune de cenzură nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, ceea ce mută decizia politică asupra următoarei formule guvernamentale. [...]
Guvernul pregătește de luni bune discuții economice cu SUA , în eventualitatea unei întâlniri între președinții Nicușor Dan și Donald Trump, pe un format „mai amplu” decât o listă de proiecte negociate punctual, potrivit News . Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), a declarat luni seară, la Euronews România, că există de „câteva luni” discuții interinstituționale între mai multe ministere și Administrația Prezidențială pentru pregătirea dialogului cu Statele Unite, indiferent dacă întâlnirea la nivel de președinți va avea loc sau nu. „Suntem în discuţii deja de câteva luni, interinstituţionale, între mai multe ministere şi inclusiv cu Preşedinţia, pentru a pregăti discuţiile cu Statele Unite (...). Dar vă daţi seama, nu e matematică fină. Nu e ca (...) la piaţă în care să te duci cu zece proiecte şi ei să vină cu zece proiecte. Este o discuţie mai amplă.” Ce înseamnă, practic, „discuție mai amplă” Darău a susținut că dialogul se poartă „permanent” la nivel tehnic, cu oameni din ministere, iar Administrația Prezidențială participă prin consilieri pe domenii. În acest cadru, Ministerul Economiei ar discuta mai des cu consilierii care au atribuții pe ariile relevante. Ministrul a insistat că pregătirea nu ar urma să ia forma unui dosar „rigid” de zeci sau sute de pagini, expus public înainte, sugerând că abordarea este una flexibilă și adaptată contextului. Linia politică: fără „alegere” între UE și SUA În același context, Darău a afirmat că România nu are, pe termen mediu, „de ales” între Uniunea Europeană și Statele Unite, iar „echilibrul” ar fi varianta optimă. El a invocat și ideea că statul român ar trebui să cultive „diplomația economică” cu toată lumea și, uneori, să aștepte poziționarea Uniunii Europene. Totodată, ministrul interimar a spus că România „nu trebuie să piardă niciun parteneriat” și a descris ultimii 20–25 de ani ca o perioadă în care țara a fost un partener de dialog atât pentru UE, cât și pentru SUA. [...]
Traian Băsescu avertizează că ideea unui „Guvern al președintelui” poate deveni o capcană politică pentru șeful statului, în condițiile în care partidele aflate în negocieri evită să-și asume desemnarea premierului și, implicit, costurile guvernării, potrivit Adevărul . Fostul președinte susține, într-o postare pe Facebook, că două formațiuni „mari” ar fugi de „responsabilitatea redresării țării” și ar încerca să transfere către președinte decizia privind viitorul prim-ministru. În acest context, Băsescu respinge formula „Guvernul meu”, pe care o descrie drept o manevră menită să împingă răspunderea politică spre Cotroceni. „«Guvernul meu» este o capcană! (...) «Guvernul meu», oferit pe tavă de «marile partide» președintelui, este doar o capcană.” Negocierile pentru premier, în impas Declarațiile vin pe fondul negocierilor pentru conturarea unei noi formule guvernamentale, în care partidele nu au ajuns la un acord privind desemnarea unui premier. În paralel, Băsescu a criticat și scenariul unui premier tehnocrat, despre care afirmă că nu ar avea capacitate reală de negociere și ar eșua în relația cu partidele parlamentare, potrivit aceleiași surse. Context: consultările de la Cotroceni și miza majorității Președintele Nicușor Dan a convocat luni, 18 mai, consultări la Palatul Cotroceni cu principalele partide și formațiuni parlamentare, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. La finalul discuțiilor, șeful statului a cerut partidelor să identifice o majoritate „solidă” și „pro-occidentală” care să susțină viitorul Executiv. [...]
