Știri
Știri din categoria Politică
Promulgarea Legii integrității înainte de 31 august evită riscul pierderii banilor din PNRR, iar președintele Nicușor Dan a ales să nu retrimită actul în Parlament, deși spune că își menține obiecțiile de constituționalitate, potrivit Știrile Pro TV.
Decizia vine pe fondul termenului-limită de 31 august pentru îndeplinirea jalonului din PNRR legat de această lege. În comunicarea Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan afirmă că, într-un alt context, ar fi trimis proiectul la reexaminare, dar a evitat să riște pierderea fondurilor și o afectare a credibilității externe a României.
„Într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, aș fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare. Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern.”
Legea adoptată de Parlament include articolul potrivit căruia aleșii găsiți definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd funcția „chiar și retroactiv”, în termen de 30 de zile. În această situație este menționat și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, președinte al USR, alături de „peste 120 de persoane” aflate în aceeași situație, conform materialului.
În forma citată, textul legii stabilește că:
Comisia Europeană a transmis, într-un răspuns pentru Agerpres, că Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române. Totodată, Comisia spune că poartă discuții tehnice cu autoritățile române pentru implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026.
În paralel, Nicușor Dan cere oficial Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, să reia și să aprofundeze discuțiile asupra legii, argumentând că tema integrității trebuie transpusă „dincolo de orice suspiciuni și interpretări” (formulare din comunicatul citat de sursă).
Recomandate
Promulgarea Legii integrității declanșează încetarea mandatului primarului Timișoarei în 30 de zile , potrivit Știrile Pro TV . Dominic Fritz spune că efectul imediat al noii legi este pierderea funcției și califică situația drept „abuz grosolan”, cu impact direct asupra administrației locale. Primarul afirmă că mandatul său „va înceta în 30 de zile” și susține că sunt „52.000 de voturi ale timișorenilor, anulate, scuipate”. În declarația sa, Fritz arată că a avut deja două sancțiuni definitive în instanță „pentru o semnătură dată pe o copie a unui document perfect legal”, iar acum ar urma să primească o a treia sancțiune – încetarea mandatului – pe care o descrie ca fiind „nou inventată”. Miza de reglementare: o lege cu efect direct asupra unei funcții alese În relatarea sa, Fritz leagă pierderea mandatului de promulgarea Legii integrității, despre care spune că include „amendamentul anti-Timișoara introdus de PSD și AUR”. El vorbește despre „răzbunare politică” și atacă rolul unor instituții, inclusiv ANI, în mecanismul care ar duce la încetarea mandatului. „Nu ai nevoie de studii juridice ca să vezi abuzul grosolan, răzbunarea politică, încălcarea Constituției.” De ce a promulgat președintele legea și ce urmează Președintele Nicușor Dan a anunțat că a promulgat Legea integrității în forma transmisă de Parlament, după decizia Curții Constituționale, menționând că actul normativ este și jalon în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Șeful statului a spus că, într-un alt context – fără riscul pierderii banilor din PNRR și cu timp pentru dezbatere – ar fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare. În același timp, președintele a cerut Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, „să reia și să aprofundeze discuțiile asupra acestei legi”. Pentru Timișoara, efectul imediat rămâne termenul de 30 de zile invocat de Fritz pentru încetarea mandatului, ceea ce deschide perspectiva unei schimbări forțate la vârful administrației locale. [...]
Adoptarea Legii ANI riscă să blocheze bani europeni, avertizează USR , iar președintele partidului, Dominic Fritz, acuză PNL că a votat o modificare care ar încălca dreptul european și îl critică pe președintele Nicușor Dan pentru „echidistanța” afișată după eșecul Legii salarizării, potrivit Antena 3 . Fritz a reacționat la o zi după ce Parlamentul a votat Legea ANI „cu tot cu amendamentul” care, conform articolului, ar pune capăt mandatului său de primar al Timișoarei. Întors din concediu, el a spus la Digi 24 că PNL a greșit susținând proiectul în forma modificată pentru a fi pus în acord cu observațiile Curții Constituționale. Miza invocată de Fritz: rambursări din partea Comisiei Europene În declarațiile citate, liderul USR leagă votul PNL de un risc financiar pentru România, susținând că ar putea apărea probleme la rambursarea unor fonduri: „Eu nu cred că va fi posibil, pentru Comisia Europeană, să ne ramburseze 770 de milioane de euro, dacă încălcăm grav şi în mod direct legislaţia europeană.” Fritz argumentează că nu ar fi vorba doar despre Constituția României, ci și despre dreptul european, în contextul unei sancțiuni pe care o consideră „retroactivă”. Relația cu PNL: „pragmatică”, dar cu „reflex” după anii cu PSD Fritz descrie relația USR–PNL drept una „pragmatică” și spune că, în actualul context politic, ar fi nevoie de cooperare între „forțele de centru” pentru a contracara atât „un pericol” din zona extremei drepte, cât și un PSD pe care îl acuză că blochează reforme. Întrebat dacă va colabora în continuare cu Ilie Bolojan, Fritz a răspuns că aceasta rămâne direcția, dar a criticat decizia PNL privind Legea ANI, pe care o numește „o greșeală”. Fritz spune că nu demisionează din funcția de primar Întrebat dacă ia în calcul demisia după adoptarea Legii ANI, Fritz afirmă că nu vede demisia ca soluție, deoarece legea ar rămâne în vigoare. El susține că are un mandat de patru ani de la timișoreni și că nu îl va abandona. Critica la adresa președintelui Nicușor Dan, pe fondul eșecului Legii salarizării Fritz îl vizează și pe președintele Nicușor Dan, după ce acesta ar fi atribuit partidelor parlamentare eșecul adoptării Legii salarizării în termenul necesar pentru respectarea unui jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Liderul USR respinge ideea unei culpe colective și spune că USR ar fi votat proiectul, chiar dacă avea „multe lacune”. În acest context, el reia formula care a dat titlul articolului: „Nu știu dacă ne ajută această echidistanță.” Fritz indică PSD drept principal responsabil pentru blocarea legii, susținând că partidul nu ar fi vrut să își asume public existența unor limite bugetare. [...]
Kelemen Hunor avertizează că graba pe Legea salarizării poate costa mai mult decât pierderea banilor din PNRR , după ce Nicușor Dan a anunțat eșecul proiectului, potrivit Biziday . Liderul UDMR susține că un „proiect de lege necorespunzător” nu ar trebui adoptat nici sub presiunea termenului-limită, chiar dacă întârzierea are „un cost serios”. În mesajul său, Kelemen Hunor amintește că termenul nu este nou: conform angajamentului inițial din PNRR, legea ar fi trebuit adoptată încă din 2023, în perioada guvernării PNL–PSD. În opinia sa, forma care a eșuat nu era echitabilă și nici nu corecta problemele acumulate în ultimii ani în sectorul public, unde „s-au acumulat numeroase inechități și dezechilibre”. Miza financiară: risc de pierdere din PNRR, dar și efecte pe termen lung Kelemen Hunor admite că nerespectarea termenului de la finalul lunii august implică un risc financiar major: România ar putea pierde aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fondurile PNRR. Totuși, argumentează că adoptarea unei legi „proaste” doar pentru a respecta un termen ar fi putut produce pagube mai mari pe termen lung, prin stabilirea „în mod inechitabil” a veniturilor bugetarilor pentru ani de zile și prin înrăutățirea situației unor angajați. „Este o pierdere serioasă pentru țară, dar, pe termen lung, pierderea ar fi putut fi și mai mare dacă, doar pentru a bifa un termen-limită, am fi adoptat un proiect de lege prost.” Ce urmează: o nouă variantă, în Parlament, „anul acesta” Liderul UDMR mai afirmă că o variantă mai bună a legii ar trebui să ajungă în Parlament în acest an. În același timp, respinge ideea că obiectivul ar fi doar obținerea acordului Comisiei Europene : „România nu trebuie, pur și simplu, să adopte o lege a salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene, pentru că nu legiferăm pentru Comisia Europeană.” [...]
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu avertizează că votul pe Legea integrității poate costa România mai mult decât banii din PNRR , în condițiile în care actul normativ a fost susținut pentru a proteja un jalon de finanțare, potrivit Mediafax . Ciucu spune că nu se regăsește în decizia partidului de a vota Legea ANI în forma care include „amendamentul Fritz”, dar susține că votul a fost decis în forurile interne ale PNL, unde „mulți liberali nu erau de acord”. El respinge ideea că ar fi existat o înțelegere PNL–PSD „ca să voteze împotriva lui Fritz”, pe care o numește „o pistă falsă”. Miza invocată: fondurile europene și presiunea bugetară În intervenția de la Euronews, Ciucu leagă votul de obiectivul PNL de „echilibrare bugetară” și de menținerea fondurilor europene, în contextul presiunilor bugetare și al evaluărilor agențiilor de rating. Totuși, el pune sub semnul întrebării dacă salvarea banilor europeni justifică un compromis de integritate și spune că partidul nu este „fericit” cu situația creată. „Îmi e că pe termen lung costul pe care îl plătește țara să nu fie mai mare de acești 770 de milioane. (…) E posibil să fi fost o greșeală pe termen lung pentru democrația din țara aceasta.” În același timp, liderul liberal afirmă că ar trebui căutate soluții de corectare a prevederii controversate, inclusiv prin sesizarea unor foruri externe precum Comisia de la Veneția și instituțiile europene, și că PNL ar urma să susțină demersuri de sprijin pentru Dominic Fritz și USR. Ce prevede legea și ce a decis Senatul Declarațiile vin după votul din Senat asupra noii Legi a Integrității, adoptată cu 106 voturi „pentru”, 19 „împotrivă” și nicio abținere. Actul normativ modifică cadrul privind funcționarea Agenției Naționale de Integritate și include „amendamentul Fritz”, care stabilește pierderea mandatului pentru aleșii găsiți în conflict de interese. Mediafax notează că Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei, a fost condamnat definitiv de ÎCCJ pentru conflict de interese, iar în eventualitatea promulgării legii și-ar pierde mandatul. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că proiectul „trebuie votat”, deși conține „o prevedere anormală”, pe care a caracterizat-o drept „imorală și incorectă”, justificând însă votul prin îndeplinirea jalonului PNRR și absorbția a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). [...]
PNL condiționează candidatura la Timișoara de o decizie comună cu USR , în scenariul în care Dominic Fritz își pierde mandatul ca efect al noii Legi ANI, potrivit HotNews . Ilie Bolojan spune că liberalii ar urma să discute candidatul „cu domnul Fritz”, invocând votul de încredere pe care timișorenii i l-au acordat actualului primar. Bolojan afirmă că speră să nu se ajungă la demiterea lui Fritz și mizează pe analiza Comisiei Europene privind compatibilitatea Legii ANI cu legislația UE. În interviul acordat Prima News, liderul PNL susține că nu este „normal să adoptăm un text de lege care încalcă legislația UE” și avertizează că efectele nu s-ar opri la cazul Timișoara. În eventualitatea organizării unor alegeri locale, Bolojan spune că desemnarea candidatului trebuie să țină cont de opțiunea exprimată deja de electorat: „Ce au făcut timișorenii prin votul de încredere către Dominic Fritz arată o anumită opțiune și în mod evident vom găsi o soluție comună, iar candidatul să fie discutat cu domnul Fritz.” Context: Legea ANI , promulgată sub presiunea unui jalon din PNRR Legea privind reforma Agenției Naționale de Integritate a fost promulgată vineri de președintele Nicușor Dan. Conform articolului, efectul noii legi este încetarea mandatului lui Dominic Fritz, după ce acesta a fost găsit în conflict de interese. Mandatul primarului ar urma să înceteze în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, care se produce la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Președintele Nicușor Dan a transmis că a promulgat actul normativ în forma venită din Parlament, menținându-și argumentele din sesizarea de neconstituționalitate trimisă anterior Curții Constituționale. Totodată, a invocat riscul pierderii fondurilor din PNRR: legea este un jalon de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) și trebuia adoptată până la 31 august. Ce semnal politic transmite Bolojan Întrebat dacă mai vede posibilă o alianță electorală PNL–USR după votul liberalilor pe Legea ANI, Bolojan spune că a fost „o decizie dificilă”, dar că partidele ar trebui să găsească „formule de colaborare” pentru a construi o alternativă, în contextul a ceea ce numește „deficit democratic”. Pentru Timișoara, mesajul central este că PNL își leagă opțiunile electorale de o negociere cu USR și cu Dominic Fritz, dacă se ajunge la alegeri anticipate la primărie. [...]
Negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR pentru noua lege a salarizării unitare s-au încheiat fără acord, ceea ce duce la pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), potrivit Adevărul , care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale transmis miercuri, 26 august, de președintele Nicușor Dan . Miza este dublă: pe de o parte, România ratează un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , iar pe de altă parte, reforma salarizării în sistemul bugetar rămâne blocată politic, deși are „implicații sociale și economice majore”, după cum a argumentat șeful statului. De ce contează: bani pierduți și reformă amânată Președintele a spus că Administrația Prezidențială a mediat discuțiile începând din luna mai, însă „în ciuda negocierilor intense din ultimele luni”, cele patru partide nu au ajuns la „un consens politic și social” asupra legii. În comunicat, Nicușor Dan a plasat eșecul negocierilor și în contextul amânărilor repetate, afirmând că reforma „nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022”, ceea ce a împins dezbaterea într-o „uriașă presiune a timpului”. Ce au convenit totuși partidele și ce urmează Deși nu există un acord pe conținutul legii, președintele a apreciat „disponibilitatea la dialog” și a indicat două angajamente asumate de partide: să nu depună separat proiecte concurente în Parlament, acceptând „împreună” pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului PNRR; să adopte legea până la sfârșitul acestui an și să respecte „anvelopa salarială” agreată cu Comisia Europeană (adică limita totală de cheltuieli cu salariile din sectorul public). În paralel, Nicușor Dan a avertizat că resursele bugetare disponibile nu vor putea acoperi toate cererile sindicatelor, iar deși proiectul este „aproape finalizat din punct de vedere tehnic”, decizia rămasă este una politică: cum va fi împărțită anvelopa salarială între categoriile profesionale, cu efect direct asupra nivelului veniturilor din sistemul bugetar. Pentru context despre conținutul reformei, Adevărul a relatat separat despre noii legi a salarizării unitare , iar pe disputa politică și consecința din PNRR într-un material dedicat privind pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon . [...]
