Știri
Știri din categoria Politică
Blocajul prelungit la formarea Guvernului riscă să împingă Cotroceniul spre aranjamente parlamentare fragile, inclusiv cu voturi din zona AUR, pe fondul lipsei unei baze politice a președintelui în Parlament, potrivit unui interviu acordat de Sever Voinescu pentru HotNews. Fost diplomat și politician, Voinescu descrie situația drept un „delir” de „40 de zile” și susține că Nicușor Dan „a scăpat complet de sub control” jocul politic, în timp ce conflictul cu Ilie Bolojan ar fi devenit „extrem de personal”.
În lectura lui Voinescu, miza imediată nu este doar o dispută între persoane, ci capacitatea instituțională a președintelui de a construi o majoritate funcțională fără să deschidă ușa unor influențe pe care chiar el ar fi încercat să le țină departe de guvernare.
Voinescu afirmă că Nicușor Dan este „primul președinte al României fără partid în Parlament”, ceea ce îl lasă fără instrumentul clasic de influență asupra agendei legislative și a negocierilor pentru guvern. În acest context, spune el, președintele ar încerca să construiască sprijin „conjunctural”, „azi cu unii, mâine cu alții”, inclusiv prin atragerea unor parlamentari marginali sau neafiliați.
În interviu, Voinescu insistă că un astfel de model nu poate funcționa la nivelul președinției, chiar dacă a fost parte din rețeta de succes a lui Nicușor Dan în trecut, ca „lup singuratic” în proiecte civice și în politica locală.
„În acest moment, părerea mea este că Nicușor Dan nu doar că nu controlează jocul politic, dar a scăpat complet de sub control, de sub orice putere de influență jocul politic.”
Un punct de inflexiune invocat de Voinescu este apelul premierului desemnat Veștea către parlamentari „din zona AUR” pentru susținerea guvernului. El spune că a fost „șocat” de acest demers și avertizează că, dacă s-a făcut „cu acceptul” președintelui, ar însemna depășirea unei „linii roșii” pe care Nicușor Dan „părea că ține” să o respecte.
Argumentul său este unul de mecanică parlamentară: odată ce un guvern ajunge să depindă de astfel de voturi, dependența se poate repeta la moțiuni de cenzură și la pachete legislative importante, ceea ce ar aduce influențe nedorite în „zona cea mai sensibilă a statului român”.
Voinescu spune că a sperat ca Nicușor Dan și Ilie Bolojan să facă „echipă” sau „tandem” „pentru binele României”, însă apreciază că relația s-a deteriorat, iar după „episodul Veștea” neînțelegerile „au devenit personale”. În opinia lui, Nicușor Dan ar fi cel care a dus disputa la nivelul unei „incompatibilități personale” și ar fi comis „o eroare politică uriașă”.
În același timp, Voinescu descrie ambii actori ca fiind „oameni dificili”, cu rețete de succes greu de replicat în rolurile actuale: Bolojan ar fi încercat să aplice la nivel național un stil rigid de administrație, iar Nicușor Dan ar fi rămas atașat unui mod de lucru solitar, nepotrivit pentru funcția de președinte.
Pe plan extern, Voinescu apreciază că România „stă foarte prost” în felul în care se poziționează în UE și NATO și vorbește despre un „șpagat” tot mai greu între Uniunea Europeană și administrația Trump. El sugerează că, pentru state mici precum România, cele două părți ar cere tot mai mult „loialitate maximă”, reducând spațiul de manevră.
Interviul nu oferă un calendar sau o soluție concretă pentru ieșirea din blocaj, dar fixează o concluzie: fără o bază parlamentară și fără o relație funcțională cu actorii politici-cheie, președintele riscă să rămână „fără putere”, iar guvernarea să se sprijine pe formule instabile, cu costuri politice și instituționale.
Recomandate
AUR își condiționează sprijinul parlamentar de o formulă de guvernare care să-l includă , iar liderul senatorilor partidului, Petrișor Peiu , susține că presiunea publică este direcționată greșit în disputa privind formarea noului Executiv, potrivit G4Media . Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Peiu afirmă că AUR este acuzat că nu ar vrea să voteze „un nou guvern PSD– Nicușor Dan ”, format fără participarea partidului, și îi numește pe cei care fac aceste reproșuri „trompetele PSD”. Contextul invocat de AUR: votul din 2025 și moțiunea din 5 mai 2026 Peiu își construiește argumentul pe două episoade recente: în 2025, Ilie Bolojan și USR ar fi fost „instalați la guvern” la propunerea lui Nicușor Dan și cu voturile PSD, iar parlamentarii AUR ar fi votat împotrivă; pe 5 mai 2026, Guvernul Bolojan (inclusiv miniștrii USR) a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de AUR, la care s-a alăturat PSD. În acest context, liderul senatorilor AUR spune că reproșurile actuale la adresa partidului său ar ignora aceste poziționări anterioare. Mesajul politic: „De ce nu-i presează pe Nicușor Dan și pe PSD să voteze un guvern AUR?” Peiu formulează explicit ideea că presiunea ar trebui mutată către Nicușor Dan și PSD, pentru a accepta o formulă de guvernare cu AUR. „Dar de ce nu-i presează oamenii ăștia pe Nicușor Dan și pe PSD să voteze un guvern AUR?” Tot el susține că, în interpretarea sa, PSD și Nicușor Dan nu ar urmări schimbarea guvernării în sensul plecării lui Bolojan sau a USR, ci instalarea „propriului guvern”, pe care îl numește „guvernul Dan–PSD”. Materialul citat nu include reacții din partea PSD sau a lui Nicușor Dan la afirmațiile lui Petrișor Peiu. [...]
Criticile Anei Blandiana la adresa președintelui Nicușor Dan adâncesc tensiunea politică într-un moment de blocaj guvernamental , pe fondul protestului „E nevoie să apărăm democrația!”, organizat vineri seară în Piața Victoriei, potrivit HotNews . Prezentă la manifestație, poeta și fosta disidentă anticomunistă a vorbit despre responsabilitatea partidelor în criza politică și despre ceea ce numește o schimbare de direcție a șefului statului. Sute de persoane au participat la protestul din Capitală, iar Blandiana a spus că a venit „direct de la aeroport”, făcând o paralelă cu Piața Universității din 1990 . În intervenția sa, ea a susținut că explicațiile vehiculate public despre „vina partidelor” pentru blocaj sunt greșite și că „partidele nu sunt la fel”. „Partidele nu sunt la fel”: delimitări între actorii politici Blandiana a afirmat că există formațiuni care „au respectat întrutotul ideea de a începe să salveze țara” și să mențină o coaliție pe care o descrie drept „contra naturii”, dar care „putea să funcționeze” dacă ar fi existat „patriotismul tuturor”. În acest cadru, ea a indicat explicit: „liberalii și useriștii” ca partide care „au făcut asta și continuă să facă”; PSD, despre care a spus că „nu fac decât să meargă către propria dispariție” și că ar fi acționat „împotriva interesul național și împotriva guvernului din care făceau parte”. Atac la Nicușor Dan și acuzații de „mister toxic” Cea mai dură parte a mesajului a vizat președintele Nicușor Dan, despre care Blandiana a spus că „acționează ca un trădător al propriilor idei” și că „se adâncește împotriva propriilor lui idei din campania electorală și din viața lui de până atunci”. „Nu-mi cereți să spun de ce, pentru că chiar nu înțeleg. Iar acest mister toxic este îngrozitor.” Ea a mai susținut că, „în ultimele zile”, sunt atacați cei care „au încercat să se țină de cuvânt și să respecte regulile”, iar „felul în care sunt inculpați oameni din guvern” ar confirma, în opinia sa, că aceștia reprezentau „un pericol real” pentru cei aflați la putere, care ar folosi „minciuna și manipularea”. Ce spune despre proteste și despre „echipa lui Bolojan” Întrebată dacă se teme că „moare democrația” în România, Blandiana a remarcat dimensiunea redusă a protestului, estimând participarea la „o mie, două” de persoane și spunând că, deși „500.000 de oameni” ar fi fost „mai bine”, nu este sigură că „ar fi contat”. În același timp, ea a afirmat că protestele societății civile contează „doar în măsura în care există democrație” și a adăugat că, dacă s-ar ajunge la alegeri anticipate, crede că „s-ar vota bine”. Pe zona de guvernare, Blandiana a spus că „felul în care a funcționat echipa lui Bolojan a născut pentru prima oară după foarte mult timp încredere în clasa politică”, precizând însă că este conștientă că a fost considerată „naivă și prea optimistă”. [...]
Ludovic Orban susține că desemnarea unui premier din PNL fără acordul partidului adâncește criza politică , acuzându-l pe președintele Nicușor Dan că ar fi urmărit deliberat fragmentarea liberalilor, potrivit Antena 3 . Miza, în lectura lui Orban, este una operațională: fără o majoritate coerentă, învestirea guvernului devine dependentă de „dezertări” și de negocieri cu partide care pot impune condiții. Fost consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, Orban afirmă că șeful statului ar fi desemnat un candidat la funcția de prim-ministru din PNL „fără să informeze și fără să ceară sprijinul liberalilor”, iar acestuia i-ar fi fost atribuită „misiunea de a sparge PNL-ul” prin atragerea de voturi din interiorul partidului, în lipsa unei decizii statutare de susținere. PNL, între decizia Biroului Politic și convocarea Congresului Orban leagă tensiunile interne din PNL de o decizie a Biroului Politic, care ar fi hotărât că partidul nu susține „Guvernul Veștea”. În acest context, el consideră „perfect normal” ca Biroul Politic să convoace Congresul, forul care stabilește direcția politică, strategia și conducerea partidului, pe fondul unei „situații politice noi”. În argumentația sa, această schimbare ar include și o „nouă decizie strategică” de a rupe colaborarea cu PSD și de a repoziționa PNL strict pe zona de centru-dreapta. „Fără precedent”: desemnarea premierului fără acordul partidului Întrebat dacă PNL și PSD ar mai putea negocia împreună, Orban descrie existența a „două viziuni complet diferite” în interiorul PNL și susține că un „nucleu dur” ar „juca la rupere”, ceea ce ar putea duce la o desprindere din partid. El califică desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru fără acordul partidului drept o situație „fără precedent” în istoria post-revoluționară, invocând un precedent interbelic ( Carol al II-lea și desemnarea lui Tătărăscu, în 1934 ). Scenariul propus de Orban pentru ieșirea din blocaj Orban indică drept soluție un traseu în trepte pentru formarea guvernului, care să testeze capacitatea de a construi o majoritate parlamentară: mandat de premier către PSD; dacă PSD nu poate forma majoritate, mandat către „cealaltă parte a fostei coaliții”, respectiv un guvern PNL–UDMR; dacă nu se reușește învestirea, soluția ar fi alegerile anticipate. Calculul voturilor: dependența de „dezertări” și de AUR Orban susține că viitorul executiv ar avea nevoie de „mult mai multe voturi” decât ar avea în prezent pentru a trece de Parlament. El afirmă că, în evaluarea sa, ar fi necesară dislocarea prin dezertări a „minim 44 de parlamentari” din formațiunile care au decis în forurile statutare că nu susțin învestirea Guvernului Veștea. Tot el afirmă că există „16” parlamentari care „acționează concertat” și că, fără „minim 25 de voturi” de la AUR, guvernul nu poate fi învestit, menționând că AUR ar condiționa sprijinul de „demiterea președintelui Nicușor Dan”. Orban spune că se îndoiește că PSD și „rebelii din PNL” ar accepta să se întoarcă împotriva celor care „le-au acordat încrederea”. „Mandat către PSD, iar dacă PSD nu are capacitatea să formeze o majoritate parlamentară, mandat către cealaltă parte a fostei coaliții (...) iar dacă nu se reușește învestirea (...) alegerile anticipate.” [...]
Conflictul intern din PNL riscă să blocheze rapid învestirea unui nou guvern și să prelungească incertitudinea politică, cu efecte directe asupra agendei de finanțare și reforme , în condițiile în care premierul desemnat Adrian Veștea acuză conducerea partidului că forțează un congres „pe repede înainte” și că urmărește inclusiv blocarea formării Executivului, potrivit Stirile Pro TV . Veștea susține că decizia de a organiza un congres extraordinar duminică, 21 iunie, în locul unei reuniuni la finalul săptămânii viitoare (28 iunie), ar reduce timpul pentru o „dezbatere reală” și ar pune în pericol „libertatea” și „dezbaterea democratică” în partid. În mesajul publicat pe Facebook, el afirmă că PNL riscă „să își piardă propria identitate” dacă procedura este grăbită. Miza: controlul conducerii și calendarul învestirii Guvernului În aceeași intervenție, Veștea indică două obiective pe care le atribuie demersului inițiat în partid: Concentrarea puterii în mâinile președintelui PNL, Ilie Bolojan , prin modificări de statut, pe care le descrie ca fără precedent în istoria formațiunii. Blocarea învestirii Guvernului pe care spune că a fost însărcinat să îl formeze de președintele Nicușor Dan. Veștea leagă explicit această posibilă blocare de riscul de a continua „blocaje” în proiecte și demersuri pe care le enumeră: PNRR, SAFE și OCDE. El adaugă că agențiile de rating urmăresc instabilitatea politică din România, iar prelungirea tensiunilor ar putea menține presiunea de percepție asupra țării. Acuzații de repoziționare a PNL față de președinte Veștea mai afirmă că, în viziunea sa, Ilie Bolojan ar urmări ca un PNL „reașezat după un val de excluderi” să poată fi folosit ca „instrument împotriva Președintelui României”. El spune că a propus, ca direcție, un „parteneriat politic onest și corect” cu șeful statului. Context juridic: cerere de daune morale de 4 milioane de lei Potrivit aceleiași surse, mesajul lui Veștea vine la câteva ore după ce acesta a dat în judecată PNL și a cerut daune morale de 4 milioane de lei , pentru el și alți 15 colegi care îl susțin în disputa internă. În articol este menționat că cei 16 sunt asociați cu un „puci” pentru schimbarea puterii în partid. Ce urmează depinde de deciziile din partid privind congresul extraordinar și de capacitatea taberelor de a evita escaladarea conflictului într-un blocaj politic care să întârzie formarea Guvernului. [...]
PNL intră în Congresul extraordinar cu o dispută internă care riscă să ajungă în instanță , după ce tabăra lui Adrian Veștea contestă legalitatea convocării și a modificărilor de statut, în timp ce Ilie Bolojan își depune candidatura la șefia partidului până sâmbătă, ora 17:00, potrivit Digi24 . Sâmbătă, de la ora 14:00, PNL organizează la Romexpo o „ședință tehnică” de pregătire pentru Congresul extraordinar de duminică, care are loc în același loc. Tot sâmbătă este termenul-limită pentru depunerea moțiunilor de candidatură la conducerea partidului, până la ora 17:00. Miza: schimbarea statutului și reconfigurarea conducerii Congresul de duminică urmează să voteze modificarea Statutului PNL, cu efect direct asupra arhitecturii de conducere. Printre schimbările menționate se află: desființarea Biroului Executiv (BEX) și crearea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere; revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni; reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul; înființarea Comisiei Naționale pentru Litigii, cu atribuții privind litigiile rezultate din sancțiuni; clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor. La Congres sunt așteptați 2.500 de delegați. Candidatura lui Bolojan și retragerea lui Veștea Ilie Bolojan, președintele PNL, a anunțat că își depune candidatura la șefia partidului împreună cu echipa cu care vrea să continue. În același timp, Adrian Veștea, care își exprimase intenția de a candida și ceruse amânarea Congresului, a declarat că nu va intra în competiție, invocând lipsa unui cadru democratic. „Nu voi gira printr-o candidatură acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid.” Deputatul PNL Ionel Bogdan a afirmat că Veștea este suficient de cunoscut în partid încât, dacă și-ar fi înregistrat moțiunea până la termenul-limită, ar fi putut convinge colegi pentru a intra în competiție. Separat, deputatul Robert Sighiartău a spus că solicitarea de amânare a Congresului nu ar fi fost depusă oficial în scris la Secretariatul General, ci exprimată printr-o postare pe Facebook. Contestarea în instanță: suspendare de urgență și cereri de despăgubiri Potrivit unor surse liberale citate de Digi24, „aripa Veștea” a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare de urgență a deciziilor BPN prin care au fost convocate Consiliul Național și Congresul. Susținătorii lui Veștea ar fi introdus și o acțiune în instanță împotriva PNL și a președintelui partidului, cerând antrenarea răspunderii civile delictuale și plata de daune morale de 250.000 lei pentru fiecare reclamant, respectiv 4.000.000 lei în total. În paralel, Consiliul Național Extraordinar a aprobat convocarea Congresului cu 85% dintre voturile exprimate (566 pentru, 97 împotrivă, 19 abțineri), iar modificarea Statutului a fost aprobată cu 551 de voturi pentru, 128 împotrivă și 3 abțineri. Sprijin politic în teritoriu: PNL Harghita anunță susținerea pentru Bolojan Înaintea Congresului, delegația PNL Harghita a anunțat că va susține direcția politică asumată de Ilie Bolojan, potrivit unui comunicat citat de Agerpres. Decizia a fost luată în Consiliul Director Județean al filialei, care a stabilit și delegația pentru Congres. Următorul test pentru partid este duminică: votul pe statut și alegerea conducerii se suprapun peste un conflict intern care, dacă instanța va interveni, poate complica aplicarea rapidă a noilor reguli de funcționare. [...]
Peste 2.000 de persoane au protestat în Piața Victoriei , cerând explicații după trei decizii ale Justiției , într-un nou episod de presiune publică asupra instituțiilor-cheie și a modului în care funcționează statul de drept, potrivit Stirile Pro TV . Manifestația a avut loc vineri și a fost organizată de mai multe organizații civice. Protestul a fost convocat în contextul a trei decizii ale Justiției luate joi, considerate de inițiatori ca fiind împotriva actorilor politici care îl susțin pe președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan . Participanții au scandat lozinci precum „Nicuşor trădător” și „PSD – ciuma roșie” și au acuzat „capturarea justiției”, indicând explicit un sistem judiciar „condus de Lia Savonea”. Ce au reclamat organizatorii și protestatarii Evenimentul a fost organizat sub sloganul „E nevoie să apărăm democrația”, cu un apel public împotriva unui sistem despre care inițiatorii susțin că „se luptă din răsputeri să nu se schimbe nimic”. Pe pagina de Facebook a evenimentului, organizatorii au invocat ideea unui „stat capturat” și au legat mobilizarea de tema independenței Justiției. Din relatările de la fața locului, la protest au participat mulți tineri, dar și părinți veniți cu copii, care au spus că își doresc „o justiție independentă” și instituții care „să funcționeze așa cum trebuie”. Solicitări punctuale către autorități Unul dintre organizatori, Marian Rădună, a enumerat câteva teme pentru care cere răspunsuri din partea autorităților, între care: liste făcute de CSM; acuzații privind „șefa Înaltei Curți” care „dă telefoane” și ar lăsa impresia că intervine în dosare; dosarul „10 August”, în care, potrivit acestuia, „un magistrat militar” ar fi spus că „faptele nu există”. Cine a organizat și cât a durat Protestul a durat aproximativ patru ore. Organizatorii au fost organizațiile civice „Corupția ucide”, „Rezistența”, „Inițiativa România” și „Asociația MEA”. [...]
