Știri din categoria Politică

Negocieri la Geneva – Rusia solicită NATO să renunțe la promisiunea privind Ucraina și Georgia

18 februarie 2026, 15:42

Negocieri tensionate între lideri internaționali la un dineu oficial.

Rusia cere NATO să renunțe oficial la extinderea spre est și să anuleze decizia din 2008 privind Ucraina și Georgia, potrivit unor declarații transmise de diplomații ruși cotidianului Izvestia. Solicitările vin în contextul negocierilor de pace pentru Ucraina, desfășurate marți și miercuri, 17–18 februarie 2026, la Geneva.

Ambasada Rusiei în Belgia a declarat că Moscova intenționează să ceară Alianței Nord-Atlantice să își asume juridic angajamentul de a nu se mai extinde spre est. De asemenea, partea rusă insistă asupra revocării deciziei luate la Summitul NATO de la București din 2008, când aliații au convenit că Ucraina și Georgia vor deveni, în viitor, membre ale organizației. Potrivit diplomaților ruși, o astfel de codificare legală ar fi necesară deoarece „promisiunile verbale” privind neextinderea ar fi fost ulterior ignorate.

Tema nu este nouă. Înaintea invaziei la scară largă a Ucrainei, în 2022, Moscova a transmis Washingtonului un proiect de acord de securitate care prevedea, între altele, oprirea extinderii NATO și revenirea la aliniamentul din 1997. O astfel de formulă ar fi vizat inclusiv state precum România, care a aderat la NATO în 2004. Cererile au fost respinse la acel moment.

În paralel, administrația președintelui american Donald Trump nu susține în prezent aderarea Ucrainei la NATO, propunând în schimb garanții alternative de securitate. Deși obiectivul aderării este prevăzut în Constituția Ucrainei, oficiali de la Kiev au sugerat că ar putea accepta o soluție diferită, dacă aceasta oferă protecții solide.

De cealaltă parte, foști oficiali NATO au subliniat că extinderea nu este impusă din exterior, ci rezultă din decizia suverană a statelor care solicită aderarea. Războiul declanșat de Rusia a avut ca efect consolidarea flancului estic și aderarea Finlandei și Suediei, ceea ce a dus la extinderea frontierei directe dintre Rusia și statele NATO la aproximativ 3.000 de kilometri.

Tag-uri:negocieri geneva rusia nato summitul de la bucuresti extinderea nato vladimir putin ucraina

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăhotnews.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Zelenski subliniază importanța păstrării integrității teritoriale a Ucrainei.

Politică18 feb. 2026

Zelenski respinge cedarea Donbasului - avertizează că ucrainenii nu vor accepta un astfel de acord

Volodimir Zelenski afirmă că ucrainenii nu vor accepta cedarea Donbasului către Rusia , avertizând că un asemenea acord ar fi respins la referendum, potrivit unui interviu acordat publicației Axios . Declarația vine în timp ce delegațiile ucraineană și rusă participă la Geneva la negocieri mediate de Statele Unite. Președintele ucrainean a trasat o linie roșie clară privind concesiile teritoriale. „Emoțional, oamenii nu vor ierta niciodată acest lucru” , a spus el, referindu-se la ipoteza retragerii unilaterale a forțelor ucrainene din estul Donbasului și cedării regiunii către Moscova. Zelenski a subliniat că populația nu l-ar ierta nici pe el, nici pe partenerii occidentali pentru o astfel de decizie. Presiuni din partea Washingtonului Zelenski l-a criticat pe președintele american Donald Trump pentru faptul că ar exercita presiuni publice asupra Kievului, nu asupra Moscovei. Liderul ucrainean a declarat că nu consideră „corect” ca Ucraina să fie îndemnată public să facă concesii, în timp ce Rusia nu este supusă acelorași apeluri. Totuși, Zelenski a făcut distincție între declarațiile publice ale lui Trump și discuțiile private cu emisarii americani, despre care a spus că se desfășoară într-un climat de respect reciproc. Punctul central al disputei: Donbas Regiunea Donbas rămâne principalul obstacol în negocieri. Ucraina controlează aproximativ 10% din teritoriu, inclusiv o parte din regiunea Donețk, în timp ce Rusia ocupă aproape integral regiunea Lugansk. Moscova cere retragerea completă a trupelor ucrainene din zonele rămase sub controlul Kievului. Potrivit informațiilor citate de Newsmax, mediatori americani ar fi propus crearea unei zone demilitarizate cu statut economic special. Zelenski a declarat că ar lua în calcul o retragere doar dacă Rusia ar face un pas similar și a respins categoric recunoașterea suveranității ruse asupra teritoriilor ocupate. În schimb, liderul ucrainean a sugerat că populația ar putea accepta înghețarea actualei linii a frontului, dacă aceasta ar fi baza unui acord formal și ar fi supusă votului popular. Negocieri tensionate la Geneva Prima zi a discuțiilor de la Geneva a fost descrisă drept „foarte tensionată” , fără progrese vizibile. În paralel, Rusia a lansat atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice din Odesa, sporind presiunea asupra negocierilor. Dialogul este programat să continue, însă diferențele majore privind statutul Donbasului și condițiile unui eventual armistițiu indică un drum dificil către un acord. [...]

Hillary Clinton vorbește la o conferință, în fața lui Donald Trump.

Politică16 feb. 2026

Critici dure la München din partea lui Hillary Clinton - Administrația Trump, acuzată că subminează NATO

Hillary Clinton a calificat drept „rușinoasă” poziția administrației Trump față de Ucraina , acuzându-l pe actualul președinte american că subminează unitatea Occidentului și angajamentele internaționale asumate de Statele Unite. Declarațiile au fost făcute la Conferința de securitate de la München și sunt relatate de Gândul . Fosta candidată democrată la președinția SUA a susținut că presiunile asupra Kievului pentru a accepta un acord cu Vladimir Putin echivalează cu o capitulare. În opinia sa, Ucraina „luptă în prima linie pentru democrația noastră”, suportând pierderi umane și distrugeri masive, în timp ce administrația de la Washington ar forța o soluție dezavantajoasă. Clinton l-a acuzat direct pe Donald Trump că „a trădat Occidentul” și că a abandonat valori fundamentale precum Carta NATO , Carta Atlanticului și Declarația Universală a Drepturilor Omului. Ea a afirmat că liderul de la Casa Albă fie nu înțelege amploarea suferinței provocate de război, fie nu îi pasă de consecințe. În intervenția sa, Hillary Clinton a propus o strategie mai dură de sprijin militar pentru Kiev, considerând că doar presiunea reală asupra infrastructurii strategice ruse poate crea condiții pentru negocieri serioase. Printre măsurile menționate: livrarea de rachete Tomahawk; suplimentarea sistemelor Patriot; permisiunea de a lovi ținte din interiorul Rusiei; atacarea rafinăriilor și a amplasamentelor de rachete. Potrivit acesteia, simplele pierderi de personal militar nu reprezintă „suficientă durere” pentru Kremlin, iar negocierile ar deveni credibile doar în momentul în care costurile interne pentru Moscova cresc semnificativ. Declarațiile vin într-un context tensionat, în care administrația Trump este criticată de o parte a aliaților occidentali pentru schimbarea de ton față de conflictul din Ucraina. Rivalitatea politică dintre Hillary Clinton și Donald Trump datează din alegerile prezidențiale din 2016, când democrata a pierdut scrutinul, iar diferențele de viziune în politica externă rămân evidente și în 2026. [...]

Vladimir Putin și Serghei Ivanov la un eveniment public important.

Politică16 feb. 2026

Putin îl înlătură pe Serghei Ivanov din Consiliul de Securitate - Un vechi aliat iese din cercul puterii

Vladimir Putin l-a demis pe Serghei Ivanov din Consiliul de Securitate al Rusiei , înlăturând astfel unul dintre cei mai vechi și apropiați colaboratori ai săi, potrivit informațiilor publicate de Mediafax . Ivanov, în vârstă de 73 de ani, era membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse și a ocupat funcția de secretar al acestui for între noiembrie 1999 și martie 2001. Decizia de excludere a fost anunțată pe 16 februarie 2026, fără a fi prezentate motive oficiale. Serghei Ivanov face parte din cercul restrâns al președintelui rus încă din anii ’90. Cei doi au activat împreună în structurile KGB din Leningrad, iar în 1998 Putin l-a numit adjunct al său. De-a lungul carierei, Ivanov a deținut funcții-cheie în statul rus: ministru al Apărării între 2001 și 2007, prim-vicepremier și, ulterior, șef al administrației prezidențiale în perioada 2011–2016. Înaintea alegerilor din 2008, Ivanov era considerat unul dintre potențialii succesori ai lui Putin, însă candidatura din partea partidului Rusia Unită a fost atribuită lui Dmitri Medvedev. Pe 4 februarie 2026, Vladimir Putin l-a eliberat pe Ivanov și din funcția de reprezentant special al președintelui pentru protecția mediului, ecologie și transporturi. Potrivit Kremlinului, retragerea din această poziție ar fi avut loc „la propria cerere”, însă nu au fost oferite explicații suplimentare. Îndepărtarea lui Serghei Ivanov din Consiliul de Securitate marchează o schimbare semnificativă în structura de putere de la Moscova, în contextul în care acesta era unul dintre cei mai vechi aliați ai liderului de la Kremlin. [...]

Vladimir Putin discutând despre situația politică din Rusia.

Politică15 feb. 2026

Criticile ultranaționaliștilor ruși la adresa lui Putin afectează stabilitatea politică - impact asupra conducerii Kremlinului

Ultranaționaliștii ruși se întorc împotriva Moscovei , potrivit Foreign Policy . Acești „Z-patrioți”, inițial susținători ai invaziei Ucrainei, își pierd încrederea în guvernul lui Vladimir Putin , pe care îl acuză de gestionarea ineficientă a războiului. În mod paradoxal, aceleași teorii conspiraționiste promovate de Putin pentru a justifica acțiunile Rusiei sunt acum folosite împotriva sa. Teorii conspiraționiste și retorică extremistă Ultranaționaliștii ruși, cunoscuți sub numele de „Z-patrioți”, au adoptat o retorică extremă, descriind Occidentul, în special „Anglo-Saxonii”, ca fiind un inamic conspirativ al Rusiei. Această viziune, care include referințe la un imperiu britanic imaginar și la conspirații masonice, a fost inițial promovată de Putin, dar acum se întoarce împotriva lui. Un exemplu notabil este Maxim Kalashnikov , un proeminent susținător al acestor teorii, care promovează ideea unui imperiu rus tehnologic avansat, bazat pe tehnologii secrete staliniste. Într-un interviu recent, Kalashnikov și Yuri Yevich , expert în medicină tactică, au discutat despre cum „Anglo-Saxonii” sunt un „popor prădător” care amenință Rusia. „Anglo-Saxonii sunt un popor prădător, un popor parazit... Ei studiază alte națiuni așa cum un măcelar studiază o vacă—doar pentru a găsi cel mai bun loc în care să înfigă cuțitul”, a declarat Yevich. Impactul asupra regimului Putin Această retorică a fost utilă pentru Putin, oferindu-i un inamic vag și convenabil pentru a explica eșecurile interne. Totuși, problema cu stimularea unei astfel de frenezii este că poate să se întoarcă împotriva creatorului său. Persoane precum Yevich, care cred cu adevărat în această propagandă, devin acum o amenințare pentru Putin. Z-patrioții consideră că imperiul a corupt chiar și conducerea de la Kremlin, ceea ce a dus la o criză de încredere în mitul „țarului bun”. Această pierdere de încredere a dus la o ruptură în contractul social care îi ținea pe acești radicali de partea lui Putin. Viitorul incert al regimului În contextul în care visurile de a cuceri rapid Kievul s-au destrămat, iar glumele despre „liniile roșii” ale Rusiei sunt răspândite pe internet, Z-patrioții devin tot mai furioși și deziluzionați. Există temeri că un nou „timp al necazurilor” ar putea fi iminent pentru Rusia, iar o nouă înfrângere militară sau un acord de pace cu Ucraina ar putea fi scânteia care să declanșeze o criză majoră. Acești credincioși adevărați, furioși și înarmați, nu vor fi acolo pentru a răsturna regimul, ci pentru a „purifica” și a salva imperiul glorios, eliminând un impostor de pe tron. Aceasta este provocarea reală cu care Putin ar putea să se confrunte în viitorul apropiat. [...]

Ilie Bolojan discutând despre sprijinul României pentru Ucraina la Europa FM.

Politică15 feb. 2026

Bolojan: România a acordat Ucrainei circa 50 de milioane de euro - sprijin financiar prin NATO pentru securitatea națională

România a alocat anul trecut circa 50 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM . Șeful Guvernului a respins ideea că Bucureștiul ar fi susținut Kievul cu „sume foarte mari” în timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, susținând că această percepție este eronată. Bolojan a indicat că sprijinul a fost acordat printr-un program de susținere financiară și a amintit că, la finalul anului, Guvernul a comunicat public alocarea. El a fost întrebat și despre ponderea acestei contribuții în deficitul bugetar, însă în declarațiile citate nu a avansat un calcul procentual, limitându-se la ordinul de mărime al sumei. „Cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe România l-a acordat Ucrainei pe acest program de susținere financiară.” Premierul a mai precizat că a fost vorba despre o alocare bugetară în cadrul NATO, din fonduri adunate de statele europene, folosite pentru achiziții de armament destinat susținerii Ucrainei. În argumentația sa, Bolojan a legat explicit această cheltuială de siguranța națională, afirmând că rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse „apără, practic, acest flanc de est”, inclusiv România. Contextul politic și diplomatic rămâne fluid. În materialul citat sunt menționate declarații ale președintelui american Donald Trump despre posibile „vești bune” privind eforturile de oprire a războiului, precum și informații despre negocieri trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, programate la Abu Dhabi pe 4 și 5 februarie, anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru România, discuția despre alocările bugetare către Ucraina rămâne strâns legată de justificarea lor în termeni de securitate și de modul în care sunt prezentate public într-un an în care presiunea pe finanțele publice continuă să fie un subiect major. [...]

Marco Rubio discută despre apărarea Europei în cadrul NATO.

Politică16 feb. 2026

Marco Rubio: SUA nu vor o Europă „vasală” – apel la consolidarea apărării în NATO

Marco Rubio a declarat că SUA nu vor „o Europă vasală”, ci un aliat mai puternic în NATO , potrivit Digi24 , care citează agenția EFE. Secretarul de stat american a făcut afirmațiile la Bratislava, după participarea la Conferința de Securitate de la München, în cadrul unui turneu european. Oficialul american a subliniat că Washingtonul nu dorește o Europă dependentă de SUA pentru propria securitate, ci state capabile să își consolideze apărarea și să contribuie activ la alianța nord-atlantică. „Nu cerem ca Europa să fie un vasal al Statelor Unite” , a spus Rubio, pledând pentru o alianță „atât de solidă încât nimeni să nu îndrăznească să o pună la încercare”. El a insistat că relația transatlantică nu este doar una militară sau economică, ci se bazează pe valori și rădăcini culturale comune. În același timp, a afirmat că este legitim ca fiecare stat să își prioritizeze interesele naționale, iar eventualele divergențe să fie gestionate prin dialog și parteneriat. În discursul de la München , Rubio a adoptat un ton considerat mai conciliant față de Europa, în contrast cu mesajele mai critice din trecut ale altor lideri americani. Totuși, el a criticat ceea ce a numit „iluzia periculoasă” de după căderea comunismului, potrivit căreia globalizarea și comerțul ar fi înlocuit interesul național și frontierele. Secretarul de stat a avertizat asupra efectelor migrației în masă, susținând că aceasta poate afecta coeziunea socială și identitatea culturală, atât în Europa, cât și în SUA. El a afirmat că greșelile trecutului trebuie corectate „împreună”, în cadrul parteneriatului transatlantic. Vizita la Bratislava a inclus discuții cu premierul slovac Robert Fico , axate pe teme economice și de securitate, inclusiv o posibilă achiziție de către Slovacia a unui reactor nuclear american și a unor avioane multirol F-16. Declarațiile lui Rubio vin într-un context marcat de dezbateri privind rolul Europei în propria apărare și echilibrul relației cu Washingtonul, pe fondul tensiunilor geopolitice și al presiunilor pentru creșterea bugetelor militare în statele europene. [...]