Știri
Știri din categoria Politică
Rusia cere NATO să renunțe oficial la extinderea spre est și să anuleze decizia din 2008 privind Ucraina și Georgia, potrivit unor declarații transmise de diplomații ruși cotidianului Izvestia. Solicitările vin în contextul negocierilor de pace pentru Ucraina, desfășurate marți și miercuri, 17–18 februarie 2026, la Geneva.
Ambasada Rusiei în Belgia a declarat că Moscova intenționează să ceară Alianței Nord-Atlantice să își asume juridic angajamentul de a nu se mai extinde spre est. De asemenea, partea rusă insistă asupra revocării deciziei luate la Summitul NATO de la București din 2008, când aliații au convenit că Ucraina și Georgia vor deveni, în viitor, membre ale organizației. Potrivit diplomaților ruși, o astfel de codificare legală ar fi necesară deoarece „promisiunile verbale” privind neextinderea ar fi fost ulterior ignorate.
Tema nu este nouă. Înaintea invaziei la scară largă a Ucrainei, în 2022, Moscova a transmis Washingtonului un proiect de acord de securitate care prevedea, între altele, oprirea extinderii NATO și revenirea la aliniamentul din 1997. O astfel de formulă ar fi vizat inclusiv state precum România, care a aderat la NATO în 2004. Cererile au fost respinse la acel moment.
În paralel, administrația președintelui american Donald Trump nu susține în prezent aderarea Ucrainei la NATO, propunând în schimb garanții alternative de securitate. Deși obiectivul aderării este prevăzut în Constituția Ucrainei, oficiali de la Kiev au sugerat că ar putea accepta o soluție diferită, dacă aceasta oferă protecții solide.
De cealaltă parte, foști oficiali NATO au subliniat că extinderea nu este impusă din exterior, ci rezultă din decizia suverană a statelor care solicită aderarea. Războiul declanșat de Rusia a avut ca efect consolidarea flancului estic și aderarea Finlandei și Suediei, ceea ce a dus la extinderea frontierei directe dintre Rusia și statele NATO la aproximativ 3.000 de kilometri.
Recomandate
Cancelarul german Friedrich Merz spune că Berlinul nu va reduce sprijinul militar pentru Ucraina , în pofida presiunii politice interne după ce partidul de extremă dreapta, pro-rus AfD, a obținut aproape 44% la alegerile din landul Saxonia-Anhalt, potrivit Kyiv Post . Merz a făcut declarațiile luni, 14 septembrie, la un summit arctic organizat la Rovaniemi, în nordul Finlandei, unde a legat direct miza sprijinului pentru Kiev de riscurile de securitate pentru Germania și restul Europei. În același timp, el a recunoscut că opoziția față de ajutorul acordat Ucrainei a devenit una dintre principalele nemulțumiri în rândul electoratului AfD. În relatarea publicației, Merz a avertizat că un succes al Kremlinului ar avea „consecințe imprevizibile și fără precedent” pentru toți, inclusiv pentru Germania, și a insistat că nu este dispus „să dea înapoi nici măcar un centimetru”, citând Bloomberg. Presiune politică internă, dar linie neschimbată la Berlin AfD a făcut campanie pentru oprirea sprijinului german pentru Ucraina și pentru reluarea relațiilor cu Moscova, iar rezultatul din Saxonia-Anhalt a transformat partidul în cea mai mare forță politică din land, notează materialul. În acest context, Merz a exclus cooperarea cu AfD și a reiterat, într-o declarație anterioară din 7 septembrie citată de Reuters, că nu va renunța „nici măcar un milimetru” la convingerea că Germania trebuie să-și apere libertatea „mai ales acum, împotriva Rusiei”. Efecte la nivel european: îngrijorări și pregătiri pe flancul estic Rezultatul alegerilor a alimentat îngrijorări în rândul unor state membre UE, în special Franța și Polonia, care cer o reacție mai fermă la intensificarea amenințărilor hibride atribuite Rusiei, inclusiv incursiuni cu drone și suspiciuni de sabotaj, potrivit articolului. Tot în 10 septembrie, premierul polonez Donald Tusk a declarat că a primit un raport direct de la CIA despre posibile provocări rusești în lunile următoare și a cerut Europei să se pregătească pentru mai multe scenarii pe flancul estic, în linie cu avertismentele sale anterioare privind riscul unui atac rusesc asupra NATO. Separat, în aceeași zi de luni, Kremlinul a transmis că Rusia va continua să lovească ținte pe întreg teritoriul Ucrainei, după un atac rar în apropierea graniței cu Polonia care a alarmat Varșovia și aliații săi. Kyiv Post mai notează că Ucraina a condamnat atacurile și a spus că Rusia a fost aproape să lovească un tren diplomatic cu oficiali occidentali de rang înalt, iar Tusk a convocat de urgență miniștri, oficiali militari și șefi ai serviciilor de informații, avertizând că Polonia și aliații din NATO „trebuie să fie pregătiți să răspundă împreună, dacă este necesar”. [...]
Victor Ponta acuză o „izolare” a României în politica externă , susținând că absența liderilor români de la Summitul BRICS ar fi un semnal de auto-marginalizare într-un context internațional în care „evenimentul există și fără noi”, potrivit HotNews . Deputatul afiliat grupului parlamentar „Uniți pentru România” a criticat faptul că România nu a fost reprezentată la reuniunea BRICS desfășurată în weekend la New Delhi (India), la care au participat inclusiv Vladimir Putin și Xi Jinping. Într-o postare pe Facebook, Ponta a comparat conduita externă a României cu cea a Coreei de Nord și a afirmat că liderii români „merg doar la Kiev și la Chișinău”. De ce contează: mesajul despre „izolare” și limitele participării la forumuri unde e prezent Putin În postarea sa, Ponta spune că înțelege și susține decizia de a nu avea relații cu Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina, dar contestă ideea că România nu ar trebui să participe la „niciun eveniment politic sau sportiv” dacă Putin este prezent. El numește această abordare „o imbecilitate specifică strict României” și acuză autoritățile că mențin țara într-o izolare alimentată de propagandă și de „impostori ajunși în funcții”. BRICS este prezentată în articol ca o organizație internațională creată în 2009 de economii emergente (între fondatori: China, Rusia, Brazilia și India), care contestă o ordine mondială dominată de SUA și aliații occidentali. Context: Ponta, recent în aceeași arenă cu Vladimir Putin Articolul amintește că Ponta a fost recent la Bișkek (Kârgâzstan), la ceremonia de deschidere a Jocurilor Mondiale ale Nomazilor (World Nomad Games), unde a fost prezent și Vladimir Putin, alături de alți lideri, între care Recep Tayyip Erdoğan și Aleksandr Lukașenko. Contactat de HotNews , unul dintre coordonatorii sportivilor români a spus, sub condiția anonimatului, că Ponta nu a făcut parte din delegația oficială a României: „El a venit singur, la clasa I, cu avionul. Nu ne-a anunţat. Nu a venit ca reprezentant al României, a venit pe cont propriu.” La rândul său, Ponta a declarat pentru HotNews că a fost invitat de „o parte dintre sportivii români” și că nu a știut ce șefi de stat sau de guvern vor participa la ceremonie, adăugând că nu a avut întâlniri cu oficiali ruși de la declanșarea invaziei în Ucraina. Ce urmează Din informațiile prezentate, reacția lui Ponta se înscrie într-o dispută mai largă despre cât de mult își poate permite România să evite forumuri internaționale unde participă lideri controversați, fără a risca să-și reducă vizibilitatea și accesul la discuții cu miză globală. Articolul nu indică o poziție oficială a autorităților române privind absența de la Summitul BRICS. [...]
Traian Băsescu cere verificarea unei posibile implicări AUR în violențele de la protestul fermierilor , susținând că în confruntările din Piața Victoriei au fost „provocatori” care nu ar fi fermieri sau ciobani, potrivit Adevărul . Fostul președinte spune că autoritățile ar trebui să identifice cine a alimentat escaladarea și, în paralel, să deschidă rapid un canal de dialog cu reprezentanții protestatarilor. Băsescu a intervenit marți, 15 septembrie, la România TV, după ce protestul fermierilor și crescătorilor de animale a degenerat în confruntări cu jandarmii. În opinia sa, violențele ar fi fost provocate de persoane „aduse special” pentru astfel de incidente. „Sunt și provocatori, se vede că sunt de meserie luptători cu jandarmii.” Miza: delimitarea protestului de violențe și presiunea pe autorități Fostul președinte a cerut explicit să fie verificată o eventuală implicare a AUR în incidentele violente, afirmând că cei care „provoacă bătaia” nu ar fi din rândul fermierilor sau al ciobanilor. „Cei care provoacă bătaia nu sunt fermieri și nici ciobani, sunt oameni aduși special pentru asta. Trebuie văzut dacă AUR e implicat.” În același timp, Băsescu a îndemnat Guvernul să cheme o delegație a protestatarilor la Palatul Victoria, pe fondul unei atmosfere pe care a descris-o ca fiind tensionată. Contextul revendicărilor: pierderi la ovine și discuția despre vaccinare Băsescu a făcut referire și la problemele crescătorilor de ovine și la pierderile cauzate de mortalitatea animalelor, susținând că Guvernul „ar fi trebuit să se implice mai mult” în privința vaccinării. El a afirmat că, în lipsa vaccinării, Uniunea Europeană nu ar acorda sprijin financiar. Bilanțul intervenției: audieri, răniți și trafic blocat Protestul din Piața Victoriei a degenerat după ce manifestanți au aruncat cu pietre și alte obiecte și au încercat să forțeze cordonul de protecție din zona Guvernului, iar jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea grupurilor agresive. Incidentele s-au extins și în zone apropiate, inclusiv spre Calea Victoriei. Potrivit Jandarmeriei Capitalei , 26 de participanți agresivi au fost extrași din mulțime și duși la sediile de poliție pentru identificare și dispunerea măsurilor legale. În urma incidentelor, 24 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv opt jandarmi, iar patru persoane au fost transportate la spital, între care și un jandarm. Violențele au generat și probleme majore de trafic în centrul Capitalei. [...]
Parlamentul European cere un centru UE cu mandat și buget pentru combaterea ingerințelor străine și vrea ca statele membre să participe obligatoriu, într-un efort de a trece de la o reacție „fragmentată” la o coordonare unitară împotriva manipulării informațiilor și a atacurilor hibride, potrivit Agerpres . Raportul a fost adoptat marți cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri. Documentul, rezultat al Comisiei speciale pentru „Scutul european pentru democrație”, propune măsuri care ar putea duce la noi obligații operaționale pentru state și la o aplicare mai strictă a regulilor digitale existente, cu efecte directe asupra platformelor online și asupra modului în care sunt protejate alegerile. Un centru european „independent de excelență”, cu participare obligatorie Eurodeputații susțin înființarea unui Centru european pentru reziliența democratică , anunțat de Comisia Europeană în strategia privind „Scutul european pentru democrație”. În viziunea Parlamentului, centrul ar trebui să funcționeze ca un „centru independent de excelență” pentru combaterea manipulării informațiilor și a dezinformării (FIMI) și pentru coordonarea măsurilor naționale. Raportul insistă ca noua structură să nu dubleze instrumentele existente, ci să le regrupeze „într-o singură entitate”, cu mandat și buget clar definite și capacitate de acțiune. Participarea ar urma să fie obligatorie pentru toate statele membre , iar activitatea să fie supusă controlului parlamentar . Accent pe aplicarea regulilor digitale și responsabilizarea platformelor În condițiile în care aceste atacuri au loc „în general, în spațiul digital”, eurodeputații cer aplicarea riguroasă a normelor existente , precum Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind inteligența artificială, „mai degrabă decât introducerea unei legislații noi”. Raportul mai cere ca platformele să fie trase la răspundere și să ia măsuri suplimentare pentru: combaterea ingerințelor electorale bazate pe boți; protejarea discursului democratic. Alegeri și finanțare politică: infrastructură critică și reguli pentru criptomonede Pentru protejarea integrității alegerilor, eurodeputații propun ca infrastructura electorală să fie clasificată drept infrastructură critică . Ei solicită ca donațiile politice bazate pe criptomonede să respecte principiul „cunoaște-ți finanțatorul” și cer măsuri împotriva conținuturilor de tip deepfake și a reclamelor frauduloase. Raportul menționează și necesitatea unei protecții mai bune pentru femeile care candidează. Context: atacuri hibride și reducerea dependențelor tehnologice Raportul indică atacuri hibride frecvente ale Rusiei asupra infrastructurii critice (de la atacuri cibernetice la sabotaj, spionaj și bruierea semnalelor) și notează că și Belarus, China, Iran și Coreea de Nord lansează astfel de acțiuni. În paralel, eurodeputații îndeamnă UE să își reducă dependența de tehnologia controlată de actori străini în sectoare critice, inclusiv de companii tehnologice americane și de producători chinezi de hardware, propunând o strategie echilibrată de tip „să cumpărăm produse europene” pentru investițiile în infrastructura critică și diversificarea aprovizionării cu materii prime critice. Ce urmează Raportul adoptat este unul „din proprie inițiativă” și conține recomandări practice; materialul citat nu detaliază un calendar de implementare sau pași legislativi concreți. Totuși, direcția indicată este una de centralizare și coordonare la nivel UE , cu presiune pe state și pe platforme pentru aplicarea mai strictă a regulilor deja în vigoare. [...]
Ministerul Agriculturii încearcă să păstreze canalul de negociere cu fermierii, după ce protestul din Piața Victoriei a degenerat în violențe , iar Guvernul riscă să piardă interlocutorii legitimi în favoarea unor grupuri care „deturnează” manifestațiile, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a condamnat marți violențele de la protestul fermierilor și a susținut că manifestația a fost „deturnată” de persoane care nu reprezintă interesele agricultorilor. Mesajul a fost publicat într-o postare pe Facebook, sub titlul „Dialog în loc de vandalism”. „Condamn cu fermitate transformarea dreptului legitim la protest pașnic în acte de violență, așa cum s-a întâmplat astăzi în Piața Victoriei.” Delimitarea asociațiilor și reluarea discuțiilor la minister Tanczos Barna a salutat poziția a 14 asociații reprezentative ale crescătorilor de ovine, care s-au delimitat de violențe și de agresarea forțelor de ordine. Potrivit ministrului, o delegație a acestora a fost primită marți după-amiază la Ministerul Agriculturii. Oficialul a spus că, în urma discuțiilor din ultimele săptămâni, cunoaște problemele fermierilor și că „multe dintre revendicările lor sunt absolut justificate”. Miza: exporturile de ovine și caprine, pe agenda europeană În contextul dialogului cu organizațiile de profil, ministrul a indicat drept rezultat concret un demers al ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor): transmiterea către Comisia Europeană a unui „Plan de Acțiune pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine”. Conform declarațiilor sale, documentul urmează să fie discutat „la sfârșitul acestei săptămâni” de reprezentanții celor 27 de state membre, în vederea aprobării la nivelul Comisiei Europene. Apel la fermieri: fără „folosire politică” a protestelor Ministrul interimar le-a cerut fermierilor să se delimiteze de orice încercare de acaparare sau deturnare politică a revendicărilor, pe fondul „dificultăților economice și sociale” invocate în mesajul său. În paralel, Ministerul Agriculturii susține că menține „o platformă de dialog” între fermieri și ANSVSA și că va continua să sprijine propunerile care pot duce la soluții pentru problemele din sector. [...]
Rareș Bogdan cere intervenție directă a Guvernului pentru a opri escaladarea protestelor fermierilor , pe fondul violențelor din Piața Victoriei, într-un apel public către premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit news.ro . Europarlamentarul PNL îi cere șefului Executivului să „coboare din birou” și să discute cu protestatarii, pentru a evita agravarea situației. În mesajul publicat pe Facebook, Rareș Bogdan susține că fermierii au ieșit în stradă „nu de bine ce le este” și avertizează împotriva unei atitudini de sfidare față de „oieri, ciobani și fermieri”. El afirmă că aceștia „au probleme” și că „le este amenințată existența”. „Ilie, coboară din birou şi stai de vorbă cu ei!! Nu lăsa lucrurile să escaladeze! Dialogul e sfânt în astfel de momente!” Eurodeputatul descrie protestul ca expresie a unei presiuni sociale puternice și folosește o retorică dură la adresa celor pe care îi numește „contabili fără inimă”, „prizonieri ai unor orgolii personale”, fără a indica persoane sau instituții concrete. Mesaj separat către protestatari: „Nu vă lăsați provocați” Rareș Bogdan transmite și un apel către fermierii din stradă, cerându-le să evite escaladarea și să nu răspundă la provocări. „Dragi fermieri, vă rog din suflet, nu vă lăsaţi provocaţi! Sunteţi drepţi şi corecţi, ştiu că vreţi să dialogaţi şi să vă rezolvaţi problemele.” Din informațiile prezentate de sursă nu reiese dacă premierul interimar Ilie Bolojan a reacționat la apelul europarlamentarului sau dacă au fost anunțate măsuri concrete de dialog cu protestatarii. [...]
