Știri
Tag: negocieri geneva

JD Vance exclude un război prelungit cu Iranul în cazul unui atac american , potrivit Știrile ProTV , care citează declarații acordate de vicepreședintele SUA publicației The Washington Post . Oficialul american a afirmat că „nu există nicio șansă” ca o eventuală acțiune militară împotriva Iranului să se transforme într-un conflict de durată în Orientul Mijlociu. „Ideea că vom fi angajați într-un război în Orientul Mijlociu timp de ani de zile, fără un sfârșit previzibil - nu există nicio șansă ca acest lucru să se întâmple”, a declarat Vance. El a adăugat că opțiunea preferată rămâne cea diplomatică, însă a condiționat evoluția situației de „ceea ce fac și spun iranienii”. Declarațiile vin în contextul celei de-a treia runde de negocieri dintre administrația Trump și Iran, desfășurată joi, 27 februarie 2026, la Geneva, sub medierea Omanului. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a descris discuțiile drept „cele mai intense” de până acum, semn al tensiunilor persistente legate de programul nuclear al Teheranului. Poziția exprimată de vicepreședintele american încearcă să transmită un mesaj de descurajare a ideii unui nou conflict extins în regiune, în condițiile în care Statele Unite și-au consolidat recent prezența militară în Orientul Mijlociu. În paralel, presiunea diplomatică rămâne activă, iar rezultatul negocierilor de la Geneva ar putea influența decisiv evoluția relațiilor dintre Washington și Teheran. [...]

Rusia cere NATO să renunțe oficial la extinderea spre est și să anuleze decizia din 2008 privind Ucraina și Georgia, potrivit unor declarații transmise de diplomații ruși cotidianului Izvestia . Solicitările vin în contextul negocierilor de pace pentru Ucraina , desfășurate marți și miercuri, 17–18 februarie 2026, la Geneva. Ambasada Rusiei în Belgia a declarat că Moscova intenționează să ceară Alianței Nord-Atlantice să își asume juridic angajamentul de a nu se mai extinde spre est. De asemenea, partea rusă insistă asupra revocării deciziei luate la Summitul NATO de la București din 2008 , când aliații au convenit că Ucraina și Georgia vor deveni, în viitor, membre ale organizației. Potrivit diplomaților ruși, o astfel de codificare legală ar fi necesară deoarece „promisiunile verbale” privind neextinderea ar fi fost ulterior ignorate. Tema nu este nouă. Înaintea invaziei la scară largă a Ucrainei, în 2022, Moscova a transmis Washingtonului un proiect de acord de securitate care prevedea, între altele, oprirea extinderii NATO și revenirea la aliniamentul din 1997. O astfel de formulă ar fi vizat inclusiv state precum România, care a aderat la NATO în 2004. Cererile au fost respinse la acel moment. În paralel, administrația președintelui american Donald Trump nu susține în prezent aderarea Ucrainei la NATO , propunând în schimb garanții alternative de securitate. Deși obiectivul aderării este prevăzut în Constituția Ucrainei, oficiali de la Kiev au sugerat că ar putea accepta o soluție diferită, dacă aceasta oferă protecții solide. De cealaltă parte, foști oficiali NATO au subliniat că extinderea nu este impusă din exterior, ci rezultă din decizia suverană a statelor care solicită aderarea. Războiul declanșat de Rusia a avut ca efect consolidarea flancului estic și aderarea Finlandei și Suediei, ceea ce a dus la extinderea frontierei directe dintre Rusia și statele NATO la aproximativ 3.000 de kilometri. [...]