Știri
Știri din categoria Politică
Aproape jumătate dintre români cer creșteri de salarii și pensii în următoarele șase luni, o presiune directă pe agenda fiscală a viitorului guvern, în condițiile în care corupția rămâne principala problemă indicată la nivel național, potrivit news.ro, care citează un sondaj INSCOP.
În sondaj, 48,2% dintre respondenți spun că prioritatea următoarelor șase luni ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor, iar 33,7% indică drept prioritară reducerea taxelor. Alte măsuri menționate: atragerea fondurilor europene (26,1%), reducerea cheltuielilor statului (25,8%), combaterea evaziunii fiscale (22,7%), stabilitatea politică și acordul între partide (16,4%), reforma administrației publice (15%), creșterea investițiilor publice (14,2%) și organizarea de alegeri anticipate (9,1%).
Întrebați care este principala problemă a României, 27,8% indică corupția. Urmează lipsa locurilor de muncă bine plătite (14,9%), instabilitatea politică (13,4%) și inflația/costul vieții (10,7%). Deficitul bugetar și datoria publică sunt menționate de 8,1% dintre respondenți.
În funcție de profilul electoral și socio-demografic, percepțiile diferă: votanții PNL, USR și AUR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani și locuitorii din București și din urbanul mare indică mai des corupția ca problemă principală, în timp ce votanții PSD, locuitorii din urbanul mic și persoanele între 45 și 59 de ani menționează mai frecvent lipsa locurilor de muncă bine plătite.
Sondajul conturează o așteptare dublă: pe de o parte, „curățenie” în stat (corupția e pe primul loc), pe de altă parte, măsuri cu impact imediat în venituri (salarii și pensii) și în fiscalitate (reducerea taxelor), într-un context în care o parte dintre respondenți indică explicit și deficitul bugetar/datoria publică drept problemă.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, interpretează această combinație ca favorizând discursuri populiste care promit simultan „curățenie” și redistribuire rapidă:
„Studiul indică o concentrare a anxietăţii publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupţiei coexistă cu presiunea puternică pentru creşteri de salarii şi pensii arată apariţia unui electorat simultan moralizator şi dependent de protecţia economică a statului - o combinaţie care favorizează discursurile populiste ce promit atât «curăţenie», cât şi redistribuire rapidă.”
Datele au fost culese în perioada 11–14 mai 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eșantionul a fost de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate
Victor Ponta avertizează că lipsa unui guvern stabil apasă direct pe costurile de finanțare ale României și susține că blocajul politic prelungește perioada în care statul se împrumută scump și rămâne incapabil să ia decizii rapide, potrivit Adevărul . Fostul premier a legat explicit miza desemnării rapide a unui prim-ministru de percepția agențiilor internaționale de rating și de încrederea investitorilor. În opinia sa, „pentru ratingul de țară, cel mai important lucru este să ai un guvern stabil”, iar întârzierea numirii unui Executiv cu puteri depline menține România într-o situație financiară vulnerabilă, în condițiile în care „ne împrumutăm pe piețele internaționale cu o dobândă atât de mare”. Ce majoritate vede Ponta și de ce exclude USR Întrebat despre formarea unei majorități parlamentare, Ponta a susținut că un viitor guvern ar putea trece de vot fără sprijinul USR, invocând episoade recente din Senat în care, spune el, USR ar fi rămas izolat față de restul partidelor. El a rezumat ideea astfel: viitorul premier „poate fi votat de toată lumea, mai puțin USR-ul”. Pe relația PSD–USR, Ponta a criticat formula guvernamentală anterioară în care cele două partide au fost nevoite să colaboreze și a spus că un conflict era previzibil: „Dacă bagi câinele și pisica în cameră și nu te gândești că se vor omorî, înseamnă că n-ai minte, înseamnă că nu înțelegi.” În același timp, Ponta a afirmat că PSD ar trebui să discute și cu AUR, „indiferent de diferențele politice”, în logica strângerii voturilor pentru o majoritate funcțională. „Paralizie totală”: efectul interimatului asupra deciziilor din ministere Ponta a descris blocajul politic drept o problemă care depășește costul electoral pentru președintele Nicușor Dan și se transformă într-un blocaj administrativ. El a susținut că lipsa deciziilor „nici cu SRI, nici cu guvernul, nici cu politica” îl afectează politic pe șeful statului, dar mai important este efectul asupra funcționării statului. Fostul premier a argumentat că interimatul descurajează aparatul administrativ să se miște, pentru că funcționarii așteaptă instalarea unei conduceri stabile. A dat ca exemple domenii unde, în opinia sa, statul nu mai poate acționa eficient în acest context: criza din energie și deficitul de forță de muncă. Cine ar trebui să construiască majoritatea și ce spune despre numele vehiculate Ponta a insistat că viitorul prim-ministru trebuie să fie negociatorul care își construiește majoritatea în Parlament, nu președintele, argumentând că România „nu e o republică prezidențială”. În viziunea sa, un candidat la funcția de premier nu poate veni „singur” la vot fără echipă și fără discuții prealabile despre portofolii-cheie (Externe, Apărare, Economie, Finanțe). În privința numelor discutate public, Ponta a spus că Alexandru Nazare „ar putea avea capacitatea” de a negocia în Parlament, dar a subliniat că, în acest moment, persistă incertitudinea legată de decizia președintelui: „nimeni nu știe ce se întâmplă”. În final, Ponta a rezumat situația ca depinzând de o singură decizie la Cotroceni și a caracterizat starea instituțiilor drept una de blocaj: „Statul român este în paralizie totală”. Pentru el, desemnarea rapidă a unui premier ar fi primul pas pentru ieșirea din impas și pentru reducerea presiunii economice asociate instabilității politice. [...]
UDMR lasă deschisă susținerea unui guvern minoritar PSD pentru a opri interimatul , iar condiția politică formulată „categoric” este excluderea AUR din orice majoritate, potrivit Mediafax . Tanczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avertizat că prelungirea perioadei de interimat afectează funcționarea Executivului și a cerut partidelor parlamentare să găsească rapid o formulă de majoritate. Declarațiile au fost făcute la Euronews. „Cert este că această situație nu trebuie continuată mai departe. Eu, în calitate de ministru interimar la Agricultură, vă spun că nu se poate guverna așa. Nu se poate lucra eficient așa.” Linia roșie: fără AUR în majoritate Reprezentantul UDMR spune că partidul este dispus la compromisuri pentru a asigura guvernarea, însă exclude participarea AUR la majoritatea care ar susține viitorul Cabinet, inclusiv în scenarii bazate pe parlamentari „desprinși” din AUR. „Cu siguranță compromisul cel mai mare este să acceptăm noi o majoritate împreună cu AUR. Deci acesta este cel mai greu compromis posibil.” Întrebat dacă o asemenea variantă este imposibilă, Tanczos Barna a răspuns: „Imposibil. Eu cred că orice altceva este posibil pentru a asigura o guvernare pentru această țară.” Sprijin la învestire, fără intrare la guvernare Tanczos Barna a precizat că UDMR nu a luat încă o decizie finală privind formula politică, invocând lipsa unei nominalizări pentru funcția de premier. În același timp, el a indicat că UDMR ar putea susține la învestire un guvern minoritar condus de PSD, fără ca formațiunea să intre obligatoriu la guvernare, dacă se strâng suficiente voturi și fără AUR. „Am putea susține, de exemplu, o variantă de guvern minoritar, teoretic, dacă se strâng suficiente voturi, fără AUR, pentru a instala un guvern condus de PSD. Este o variantă.” Ministrul a făcut distincția între participarea efectivă la guvernare și voturile pentru instalarea unui Executiv minoritar, subliniind că sprijinul ulterior poate fi acordat „punctual”, în funcție de proiecte și politici. „Susținerea unui guvern minoritar este o formulă politică aplicată de foarte multe ori în Parlament și în România și în alte țări. Nu înseamnă că ești la guvernare.” Ce urmează Mesajul UDMR, așa cum reiese din declarațiile lui Tanczos Barna, este că ieșirea din interimat are prioritate, iar partidul își păstrează opțiunile deschise până la desemnarea unui premier și conturarea unei majorități, cu o singură excludere explicită: AUR. [...]
Vizita președintelui Consiliului European la Cotroceni deschide o fereastră de coordonare politică directă România–UE , într-un moment în care deciziile europene se traduc rapid în obligații și oportunități pentru administrație și economie, potrivit news.ro . António Costa urmează să vină în România și să fie primit joi, la Palatul Cotroceni , de președintele Nicușor Dan. Informația a fost publicată de news.ro, care indică întâlnirea ca eveniment oficial la nivel înalt. Din datele disponibile în material, vizita are ca element central întrevederea de la Cotroceni, fără ca agenda detaliată sau temele de discuție să fie prezentate în forma extrasă a textului. În lipsa acestor detalii, nu este posibil de evaluat ce dosare europene vor fi prioritizate sau ce rezultate concrete sunt așteptate imediat după întâlnire. Prezența la București a președintelui Consiliului European este relevantă prin rolul instituției pe care o conduce: Consiliul European stabilește direcțiile politice generale ale Uniunii Europene, iar întâlnirile bilaterale la acest nivel pot influența modul în care România își poziționează prioritățile în negocierile europene și în coordonarea internă a politicilor publice. [...]
Președintele Nicușor Dan pune scăderea încrederii în justiție pe seama unor reflexe interne ale sistemului și le cere noilor magistrați să le contracareze încă de la începutul carierei, potrivit Antena 3 . Într-un discurs la Palatul Cotroceni , adresat magistraților definitivi absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii (INM), șeful statului a avertizat asupra „tentațiilor” care, în opinia sa, pot afecta direct percepția publică asupra actului de justiție. Miza, a spus președintele, este una de încredere publică: performanța sistemului ar fi măsurată în primul rând prin încrederea cetățenilor, pe care a indicat-o la „25%”. În această logică, fiecare decizie individuală a unui magistrat poate influența imaginea statului român în ansamblu, pentru că justiția este un „serviciu public” evaluat de public. „Tentațiile” de la început de carieră și efectul lor asupra încrederii Nicușor Dan a enumerat trei riscuri pe care le vede recurente la început de carieră: tentația „aroganței”, pe fondul unei formări profesionale dificile; tentația „suficienței”, pe care a asociat-o atât cu imaginea statului, cât și cu dezvoltarea personală; tentația „de a da dreptate statului”, pe care a numit-o „nesănătoasă”, argumentând că tolerarea unei greșeli ar încuraja repetarea ei. În discursul integral redat de publicație, președintele a adăugat și „tentația de conformism”, legată de presiunea de a urma direcția majorității. Sfatul central: „curajul propriei opinii” în raport cu „sistemul” Recomandarea principală pentru tinerii magistrați a fost „să aibă curajul propriei opinii”, inclusiv atunci când se confruntă cu inerții instituționale. Președintele a legat ideea de propria experiență, amintind momentul preluării mandatului de primar general în 2020 și percepția din jur că „sistemul” ar fi imposibil de înfruntat. „Aveți curajul propriei opinii pentru că tot timpul povestea despre sistem e mult mai impresionantă decât ceea ce numim sistemul”, a spus Nicușor Dan. Semnal către parchete: corupția rămâne „cea mai importantă așteptare” a societății În ceea ce privește procurorii, Nicușor Dan a spus că așteptările societății vizează violența în familie și traficul de droguri, dar „cea mai importantă” rămâne corupția, „corupția mare” și „corupția mică”. Referindu-se la procurorii-șefi numiți recent, președintele a afirmat că așteaptă să treacă șase luni de la numiri și că „impresia” sa este că activitatea „s-a dinamizat”. Totodată, a indicat drept evoluție pozitivă faptul că „acte importante din dosare importante” nu ar mai ajunge „pe surse” în spațiul public, prezentând această separare între „cercetarea penală” și „televizor” ca „un pas înainte”. [...]
Un guvern regional AfD în Saxonia-Anhalt ar putea bloca decizii federale și tensiona securitatea internă , într-un moment în care partidul de extremă dreapta este creditat cu peste 40% în sondaje înaintea alegerilor de duminică, potrivit news.ro , care relatează pe baza unei analize Reuters. Miza depășește nivelul local: guvernele landurilor au competențe extinse și participă la Bundesrat , camera superioară a parlamentului german, ceea ce le dă pârghii directe asupra politicilor naționale. În Saxonia-Anhalt, AfD este cu 15–20 de puncte procentuale în fața CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, care conduce în prezent landul într-o coaliție cu SPD și FDP. Premierul landului, Sven Schulze (CDU), spune că scrutinul reprezintă „o decizie care va stabili cursul viitor al Germaniei”. De ce contează: pârghii în Bundesrat și control pe securitate internă Un executiv regional condus de AfD ar complica „activitatea politică de zi cu zi” a cancelarului Merz, în condițiile în care landurile au atribuții în educație, cultură și securitate internă și influențează legislația prin Bundesrat. În plus, săptămâna aceasta, ministrul de interne al Turingiei (SPD) a avertizat că un ministru de interne de land din partea AfD ar fi un „risc flagrant pentru securitatea Republicii Federale”, invocând posibilitatea ca informații sensibile să ajungă la grupuri extremiste. În același registru, analistul Janos Richter, de la Verfassungsblog, a spus că modelul german bazat pe consens „este acum amenințat”. Cine ar conduce: Ulrich Siegmund , candidatul AfD la funcția de premier Ulrich Siegmund, 35 de ani, este figura pe care AfD o împinge spre poziția de premier de land. El respinge eticheta de extremă dreaptă și susține că vorbește „limba poporului”, evitând retorica unor colegi precum Bjoern Hoecke (Turingia), condamnat de două ori pentru folosirea unor sloganuri naziste. Der Spiegel l-a numit pe Siegmund „cel mai periculos om din Germania” într-un articol de copertă publicat luna trecută; acesta a prezentat titlul drept „o reclamă bună”, potrivit relatării. Ce ar încerca să schimbe AfD: imigrație, școli și instituții Programul electoral al AfD, „Viziunea 2026”, descrie direcțiile unui posibil guvern regional. Siegmund a promis că ar recruta funcționari cu simpatii politice din alte landuri pentru a impune schimbări în școli, forțele de ordine și centrele de azil, ceea ce ar putea genera ciocniri cu guvernul federal și cu alte landuri. Principalele măsuri prezentate în material includ: Imigrație: o „ofensivă de expulzare” la nivel de land și un grup de lucru pentru deportări mai rapide; stimulente pentru IMM-uri să adopte inteligența artificială și digitalizarea „în loc” să apeleze la lucrători migranți calificați din medii descrise drept „străine din punct de vedere cultural”; pledoarie pentru retragerea statutului de refugiat de război pentru ucraineni, cât timp conflictul rămâne concentrat în estul Ucrainei. Școli, religie și cultură: clase separate pentru copiii refugiaților, pentru a transmite că șederea lor este „doar temporară”; separarea copiilor cu dizabilități în școli speciale; interzicerea arborării steagurilor-curcubeu în școli și arborarea zilnică a drapelului național; cântarea imnului la evenimente școlare; limitarea manifestărilor islamice, inclusiv prin interzicerea chemării la rugăciune și reguli privind decorarea moscheilor. Context politic și economic: sprijin în creștere, pe fondul nemulțumirii față de Berlin Reuters notează că sprijinul AfD este alimentat de deziluzia față de guvernul nepopular al lui Merz și că partidul, fondat în 2013, a crescut mai ales în fostele landuri comuniste din est, unde persistă nemulțumiri legate de reunificarea din 1990. Din punct de vedere economic, regiunea a fost afectată de recesiunea recentă, cu o rată a șomajului în jur de 8%, însă economiștii spun că Saxonia-Anhalt s-a descurcat relativ bine în ultimii ani, inclusiv prin dezvoltarea unor sectoare precum logistica și energia regenerabilă. Thomas Brockmeier, președintele Camerei de Industrie și Comerț din Halle-Dessau, a apreciat că dezvoltarea economică din ultimii 10–15 ani a fost „mai mult decât satisfăcătoare”, chiar „destul de bună”. Ce urmează Votul din Saxonia-Anhalt este prezentat ca un test pentru capacitatea extremei drepte de a forma un guvern într-o țară-cheie a Europei. AfD vede landul ca pe o rampă de lansare către alegerile naționale din 2029, iar în această lună urmează și alte alegeri regionale, în Mecklenburg-Vorpommern și în Berlin. [...]
Explicațiile Recorder despre investigația Pahonțu mută discuția spre accesul la dosare și finanțare , într-un moment în care șeful SPP contestă public o parte din concluzii. Într-un material publicat de HotNews , Recorder răspunde întrebărilor apărute în spațiul public despre „de ce tocmai acum?”, cum a ajuns la documente din dosarele Revoluției și Mineriadei și „cine i-a plătit” pentru investigație. Într-o postare pe Facebook, redacția spune că o parte dintre aceste întrebări urmăresc „să deturneze atenția de la conținutul investigațiilor”, dar susține că răspunde pentru publicul de bună-credință, inclusiv pe fondul neîncrederii acumulate în presă. Postarea este disponibilă aici . De ce „acum”: redacția invocă momentul în care apar dovezi și un „imbold” din zona politică Recorder argumentează că presa de investigație nu poate condiționa publicarea de „momentul potrivit” și descrie investigațiile ca pe un proces în care subiectele pot rămâne mult timp la nivel de zvonuri și informații „pe surse”, fără dovezi suficiente pentru publicare. În cazul lui Lucian Pahonțu, Recorder afirmă că subiectul circula de ani buni în mediul jurnalistic, pe fondul discuțiilor despre influența pe care ar avea-o „în tot mai multe zone ale statului român”. Redacția mai spune că o fotografie apărută în presă în luna iunie, în care Pahonțu era la masă cu Nicușor Dan și mai mulți politicieni, a fost „un imbold serios” pentru reluarea contactului cu surse din zona politică; fotografia la care face referire materialul este publicată de HotNews aici . Potrivit Recorder, reacția acestor surse a fost una de „ezitare amestecată cu spaimă”. Cum au ajuns la documente: decizia CEDO și munca de căutare în volumele dosarelor Un punct central al explicațiilor este accesul la documentele din dosarele Revoluției și Mineriadei. Recorder susține că nu a fost vorba despre o „sursă” care să fi livrat redacției un dosar, ci despre un cadru mai larg: o decizie CEDO din 2011 care a obligat Parchetele Militare să asigure părților vătămate accesul la documentele din Dosarul Revoluției. În timp, cercetători și organizații interesate de istoria recentă ar fi ajuns să dețină copii ale unor documente. Redacția mai precizează că dosarele însumează zeci de mii de pagini, împărțite pe volume pe evenimente și structuri militare, ceea ce ar fi permis restrângerea căutării la câteva mii de pagini. Recorder descrie procesul ca pe o verificare „pagină cu pagină”, până la identificarea unor documente relevante. De unde a pornit documentarea și ce spune Recorder despre finanțare Recorder afirmă că documentarea a început din surse publice: CV-ul lui Pahonțu de pe site-ul SPP, o carte publicată în 2003, teza de doctorat și articole mai vechi care îl acuzau că ar fi făcut parte din fosta Securitate, acuzații pentru care, potrivit redacției, nu existau dovezi. Ulterior, jurnaliștii spun că au găsit printr-o căutare pe Google comentarii într-un grup de Facebook al foștilor militari în termen, care făceau referire la unitatea militară 0305 (Trupele de Securitate) și la un „lt. Pahonțu”. Recorder susține că i-a identificat pe autorii comentariilor și a discutat cu doi dintre ei, care ar fi confirmat că Pahonțu le-a fost comandant de pluton; unul dintre interlocutori ar fi spus că unitatea a fost pe străzi atât la Revoluția din 1989, cât și la Mineriada din 1990, cerând anonimatul. În privința întrebării „cine v-a plătit?”, Recorder afirmă că investigația a fost finanțată din donațiile cititorilor, la fel ca activitatea publicației în general, și respinge ideea unei „conspirații” sau a unei lupte între tabere din servicii. Context: acuzațiile din investigație și reacțiile ulterioare Potrivit investigației Recorder, Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu în 21 decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate în Piața Universității . Investigația este publicată de Recorder aici , iar HotNews a relatat pe același subiect aici . În prima reacție după publicarea anchetei, Pahonțu a spus că pe 21 decembrie 1989 el și plutonul său ar fi stat în alt loc decât cel indicat de investigație; reacția este consemnată de HotNews aici . Ulterior, Recorder a publicat și o investigație potrivit căreia o treime din lucrarea de doctorat a lui Pahonțu ar fi plagiată, inclusiv dintr-un regulament din 1976; materialul HotNews este aici . [...]
