Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu a redobândit cetățenia Republicii Moldova, printr-un decret semnat marți de președinta Maia Sandu, o decizie cu miză politică în relația Chișinău–București și în discursul proeuropean al actualei conduceri de la Chișinău, potrivit Mediafax.
Maia Sandu a anunțat că, „de azi”, fostul președinte al României este „nu doar fratele nostru, ci și concetățeanul nostru” și i-a transmis mesajul: „Vă așteptăm acasă!”. Într-o postare pe Facebook, șefa statului a explicat că demersul ar fi o „corectare” a unei „nedreptăți” și a invocat sprijinul acordat de Băsescu Republicii Moldova, inclusiv în chestiuni legate de identitate, limbă și orientarea europeană.
Traian Băsescu a confirmat că a primit cetățenia prin „Decretul Nr.629-X, din data de 26.05.2026”, semnat de Maia Sandu, și i-a mulțumit acesteia. Totodată, fostul președinte a afirmat că rămâne „devotat cauzei integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană” și „în egală măsură cauzei reunificării țării și a poporului român”.
Băsescu a devenit cetățean al Republicii Moldova în noiembrie 2016, când a depus jurământul la Ambasada Republicii Moldova de la București; la aceeași dată a primit cetățenia și Maria Băsescu. Ulterior, cetățenia lui Traian Băsescu a fost retrasă printr-o decizie a fostului președinte Igor Dodon, care a susținut că aceasta ar fi fost obținută prin încălcarea legii.
Potrivit informațiilor din articol, Maria Băsescu nu și-a pierdut niciodată cetățenia acordată în 2016.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan leagă sprijinul pentru apărarea Ucrainei de protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră , afirmând că investițiile în securitatea Kievului sunt, implicit, investiții în securitatea României, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute luni seară, după reuniunea „ Coaliției de Voință ”, găzduită la Paris de președintele Franței, Emmanuel Macron. În mesajul publicat pe X, șeful statului a spus că discuțiile dintre membrii coaliției au reconfirmat necesitatea ca Europa și partenerii săi „să rămână implicați” în construirea unui cadru de garanții de securitate pentru Ucraina, cu obiectivul unei încetări a focului și, ulterior, al unei „păci juste, durabile și sustenabile”. Nicușor Dan a adăugat că România va continua să acționeze „ca un aliat responsabil și un partener de încredere” pentru acest obiectiv. Marea Neagră, prioritatea imediată invocată de România Nicușor Dan a indicat explicit că „prioritatea noastră imediată rămâne asigurarea libertății de navigație și protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră”, plasând astfel discuția despre securitatea regională și comerț în centrul poziției României. Sprijin pentru Ucraina și atenție „specifică” pentru R. Moldova În același context, președintele a reiterat că sprijinul pentru Ucraina are o componentă directă de securitate pentru România și că Ucraina trebuie să poată negocia pacea „dintr-o poziție de forță”. Totodată, el a spus că a pledat, „ca de fiecare dată”, pentru acordarea unei atenții specifice securității Republicii Moldova și a salutat participarea acesteia, în premieră, la reuniunea coaliției, precum și „aderarea începând de azi” la acest format. [...]
Ambasada României la Chișinău avertizează că mesajele ambigue pe teme identitare pot alimenta dezinformarea și pot fi exploatate de „actori ostili”, în contextul reacției la explicațiile ambasadorului Germaniei, Hubert Knirsch , după declarațiile sale despre limbă și religie în Republica Moldova, potrivit HotNews . Misiunea diplomatică a României susține că Republica Moldova și România „împărtășesc o istorie bine documentată”, o comunitate de limbă și un patrimoniu cultural și spiritual „bine cunoscute”, realități consacrate atât de cercetarea istorică și lingvistică, cât și de cadrul constituțional și legislativ al Republicii Moldova. În acest cadru, ambasada califică drept „regretabile și lipsite de fundament factual” afirmațiile care „relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități”. De ce contează: riscul de exploatare în războiul informațional Ambasada României plasează episodul în „actualul context regional”, pe care îl descrie ca fiind marcat de campanii de dezinformare și încercări de rescriere a istoriei. Potrivit reacției, orice mesaj care poate crea ambiguități privind limba, identitatea sau patrimoniul cultural comun „riscă să fie exploatat” de Federația Rusă , cu obiectivul de a slăbi „reziliența democratică” și parcursul european al Republicii Moldova. „Orice afirmații care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și lipsite de fundament factual.” Ce a spus ambasadorul Germaniei și cum a revenit cu precizări Declarațiile inițiale ale lui Hubert Knirsch au fost relatate de Cotidianul.md , care a scris că diplomatul a spus, într-un interviu la Jurnal TV (7 iulie), că o eventuală unificare poate fi decisă doar de cele două state suverane. În același interviu, el a afirmat că ar pune „sub semnul întrebării” ideea că Republica Moldova și România au aceeași limbă și aceeași religie, argumentând că există oameni cu opinii diferite și minorități etnice și religioase. Ulterior, ambasada Germaniei a revenit cu explicații, susținând că unele formulări au fost traduse eronat și că intenția nu a fost de a pune sub semnul întrebării „unitatea chestiunii românești” sau credința creștin-ortodoxă. În precizări, Knirsch a spus că s-a referit la existența unor persoane care vorbesc aceeași limbă, dar și a altora care vorbesc două limbi, respectiv la diversitatea religioasă. Poziția României: suveranitatea Republicii Moldova, dar „dialog public responsabil” Ambasada României subliniază că Bucureștiul respectă „pe deplin suveranitatea” Republicii Moldova și dreptul cetățenilor de a-și decide democratic viitorul. În același timp, insistă că „adevărul istoric”, rigoarea științifică și cadrul constituțional al Republicii Moldova sunt „premise indispensabile” pentru un dialog public responsabil. Pentru relația bilaterală, mesajul central rămâne că parteneriatul este susținut de comunitatea de limbă, cultură și istorie, iar România își va continua sprijinul pentru Republica Moldova „în spiritul parteneriatului privilegiat”, pe baza respectului reciproc și a valorilor europene. [...]
PSD își închide, deocamdată, ușa către AUR , iar Sorin Grindeanu pune decizia pe seama lipsei de încredere în liderul formațiunii, George Simion , potrivit news . Președintele PSD spune că nu are „nimic” cu AUR ca partid sau cu votanții săi, dar afirmă că nu crede declarațiile lui Simion, pe care îl acuză de inconsecvență. În intervenția de luni seară la România TV, Grindeanu a susținut că AUR „îl ține în funcție pe Bolojan”, argumentând că parlamentarii formațiunii ar fi ieșit din sală la votul pentru Guvernul propus de Adrian Veștea. În același context, liderul PSD a afirmat că, spre deosebire de PSD, AUR „s-a oprit la jumătatea drumului” după ce a contribuit la răsturnarea guvernului. Miza politică: semnal de blocaj pentru o posibilă alianță PSD–AUR Întrebat dacă George Simion i-ar fi promis că AUR va vota în Parlament Guvernul propus de Adrian Veștea, Grindeanu a răspuns că nu i-a făcut o astfel de promisiune direct lui și a invocat existența unor „diverse discuții”, fără a detalia. Mesajul central a rămas însă lipsa de încredere în liderul AUR, pe care Grindeanu o prezintă ca motiv pentru a respinge orice apropiere politică. De ce refuză PSD discuțiile cu AUR Grindeanu a spus că, în acest moment, PSD refuză orice discuție despre o alianță cu AUR „din cauza” președintelui partidului, George Simion, pe care îl indică drept cauza „principală”. „Daţi-mi voie să nu am încredere deloc în ceea ce spune Simion, dar deloc, deloc.” [...]
Ruptura PSD–USR riscă să blocheze negocierile politice și să complice adoptarea rapidă a unor legi legate de fondurile UE , după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus la news.ro că, „sub nicio formă”, cele două partide „nu vor mai putea sta la aceeași masă pentru a discuta”. Declarația a fost făcută luni seară, la România TV, când Grindeanu a fost întrebat dacă PSD și USR mai pot lua loc la aceeași masă pentru discuții. Răspunsul său a fost tranșant: „Nu, din punctul meu de vedere nu, sub nicio formă!” „ Guvern de armistițiu ”, variantă respinsă Grindeanu a afirmat că a fost de acord cu varianta unui „guvern de armistițiu”, dar că aceasta a fost respinsă. În același context, el a criticat USR, referindu-se la ponderea electorală a partidului: „Eu azi am fost de acord cu această variantă, dar au respins-o. Domnii sunt puternici, domnii cu 10% încearcă să dea linia în România.” Miza: voturile din Parlament și legislația cu impact pe bani europeni Liderul PSD a susținut că USR ar fi luat, în ultimele luni, decizii de delimitare față de PSD, iar în acest context a pus sub semnul întrebării așteptarea ca PSD să continue să susțină inițiativele USR în Parlament. În declarațiile sale, Grindeanu a legat explicit discuția de nevoia de soluții legislative „transparent”, inclusiv pentru ca „România să nu piardă bani europeni”, cu dezbateri în Parlament și consultări cu „partenerii sociali”. Acuzații privind inițiative legislative „retroactive” Grindeanu a mai spus că PSD nu ar susține legi care, în opinia sa, ar urmări să „scape liderii USR de eventuale condamnări” sau să ducă la „albiri de caziere”. El a invocat și o explicație atribuită „juriștilor”, potrivit căreia retroactivitatea nu ar fi posibilă, dar că „lucrurile se pot întoarce dacă există o schimbare de lege”. „Nu vă supărați, dar asta nu e o chestiune pe care să o votăm noi în Parlament!” [...]
Ilie Bolojan avertizează că o coaliție „cu toate partidele” riscă să amplifice votul antisistem la parlamentarele din 2028 , în condițiile în care electoratul nemulțumit rămâne fără alternative în opoziție, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, luni seară, la B1 TV, că în 2024 și 2025 „votul antisistem” a fost puternic deoarece „am adunat toate partidele într-o coaliție” și „a rămas doar un singur partid în opoziție”, ceea ce a concentrat voturile de protest într-o singură direcție. În acest scenariu, a avertizat el, repetarea formulei ar duce „cu siguranță” la un vot și mai puternic în 2028, pe fondul percepției că guvernarea „nu face ceea ce trebuie pentru România”. Ce opțiuni de guvernare vede Bolojan În acest context, Bolojan a susținut că proiecțiile politice trebuie construite pe variante „care pot funcționa” și a indicat „2-3 ipoteze de lucru”, între care: o posibilă colaborare PSD–AUR „la dărâmarea Guvernului”, invocând un vot la o moțiune de cenzură care „a trecut” pe această bază; dacă o coaliție între partidele de centru-dreapta și PSD „nu poate funcționa”, alternativa ar fi guverne minoritare sprijinite de un „acord pentru România” propus de PNL. „Acord pentru România”: guverne succesive, cu proiecte agreate și cu opoziția Bolojan a descris o formulă în care, pentru o perioadă, ar funcționa un guvern de centru-dreapta, cu principalele elemente legislative agreate inclusiv cu zona de opoziție, astfel încât proiecte considerate esențiale – precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) – să poată fi adoptate. Ulterior, după „un anumit timp”, ar urma un guvern de centru-stânga, cu aceeași logică de susținere transversală pentru „lucrurile vitale”, inclusiv bugetele, pentru a asigura stabilitate și respectarea angajamentelor internaționale. În același cadru, liderul PNL a respins ipoteza ca PSD să fie primul care preia guvernarea în acest scenariu, invocând neîncrederea generată în rândul foștilor parteneri de guvernare. [...]
Refuzul PSD de a vota reformele din PNRR riscă să blocheze jaloane esențiale, iar disputa s-a mutat în spațiul public , după ce Sorin Grindeanu a reacționat agresiv pe Facebook la criticile unui activist civic, potrivit Știrile Pro TV . Președintele PSD l-a atacat într-un comentariu pe Marian Rădună , care îl criticase pentru poziția social-democraților privind pachetele de reforme din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, programul finanțat din bani europeni). În mesaj, Grindeanu a invocat că proiectele pe PNRR ar urma să fie votate „după dezbatere”, „în mod transparent” și „cu toți partenerii sociali la masă”. „Tu nu erai ăla care se tăvălea pe covoare prin Parlament?! Nu ți-e rușine să vorbești așa?! Voi la USR cu 8 la sută îmi spui mie ce să fac?! (…) Iar proiectele pe PNRR le votăm după dezbatere, în mod transparent și cu toți partenerii sociali la masă - nu cum vreți voi și Bolojan. Capisci?!” Ce a declanșat conflictul În postarea sa, Marian Rădună a susținut că a auzit că Sorin Grindeanu „nu votează pachetele pentru PNRR” și a lansat acuzații dure la adresa liderului PSD, pe care l-a etichetat în mesaj. „Am auzit că Sorin Grindeanu nu votează pachetele pentru PNRR. (…) Nu v-a ajuns cât ați furat? Eu v-aș băga la pușcărie pentru falimentarea României!” Context: cine este Marian Rădună Știrile Pro TV îl descrie pe Marian Rădună drept activist civic, voluntar și coordonator de proiecte sociale. Numele lui a revenit recent în atenția publică după ce a fost amendat de jandarmi pentru organizarea unui marș de comemorare la 10 ani de la tragedia Colectiv, pe 30 octombrie 2025, iar ulterior Jandarmeria Română i-a adresat scuze publice. De ce contează Miza depășește schimbul de replici: tema este votarea reformelor din PNRR, prezentate în material drept „vitale pentru România”. În acest context, escaladarea conflictului în spațiul public pune presiune suplimentară pe procesul politic de adoptare a pachetelor de reforme și pe modul în care PSD își justifică poziția privind calendarul și condițiile de vot. [...]
