Deputat la Chișinău anunță referendum pentru unirea cu România în 2026 - test pentru majoritatea parlamentară

Deputatul Vasile Costiuc spune că va cere în 2026 un referendum pentru unirea cu România , potrivit Euronews . Inițiativa, anunțată în contextul disputelor politice de la Chișinău, este prezentată ca un test al votului majorității parlamentare și reaprinde o temă sensibilă, cu implicații directe pentru stabilitatea regională și securitatea economică. Costiuc , lider al partidului „Democrația Acasă”, a declarat la TV8 , în emisiunea „Cutia Neagră”, că va pune propunerea pe agenda primei ședințe a Parlamentului din acest an. Miza, în lectura sa, este să se vadă public cum se poziționează majoritatea, inclusiv în rândul opoziției, pe fondul tensiunilor interne și al presiunilor geopolitice din regiune. „La prima ședință de Parlament o să propun un referendum si o să vedeți cum o să voteze majoritatea parlamentară.” În același discurs, Costiuc a susținut că declarațiile președintei Maia Sandu despre un eventual vot „pentru” reunire ar face parte dintr-un „joc politic” și ar urmări să grăbească parcursul european al Republicii Moldova, promis în campania pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025. El a mers mai departe, afirmând că mesajul ar fi fost un semnal de presiune către autoritățile europene privind ritmul integrării. Pe acest fond, Ion Chicu, președinte al Blocului Alternativa și deputat, a criticat intervenția pe subiect, sugerând că tema ar fi folosită pentru a devia atenția de la problemele de guvernare. În replică, Radu Marian, reprezentant al PAS, a respins acuzațiile și a subliniat că Maia Sandu a vorbit și despre lipsa unei majorități sociale pentru reunire, indicând drept obiectiv realist aderarea la Uniunea Europeană. Maia Sandu a declarat într-un interviu acordat unor jurnaliști englezi că ar vota pentru reunire dacă ar exista un referendum, dar a precizat că nu există o majoritate în societate pentru acest pas și că direcția de acțiune rămâne integrarea europeană. În aceeași linie, premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a spus că, personal, ar vota „pentru”, însă ca șef al guvernului își asumă mandatul majorității, care susține obiectivul UE. Din perspectiva României, președintele Nicușor Dan a legat explicit sprijinul pentru Republica Moldova de efectele agresiunii ruse și de nevoia de a contracara ingerințele externe, subliniind rolul integrării europene ca instrument de dezvoltare economică și consolidare instituțională. Mesajul indică o abordare în care Bucureștiul tratează Chișinăul ca prioritate de politică externă, iar stabilitatea Republicii Moldova ca element de securitate națională și economică pentru România, într-o regiune în care influența rusă rămâne un factor de risc. În acest context, România și Republica Moldova joacă un rol geopolitic complementar: România, ca stat membru UE și NATO , funcționează ca ancoră de securitate și ca principal susținător politic al parcursului european al Chișinăului, iar Republica Moldova rămâne un spațiu de competiție între proiectul european și presiunile rusești. Pentru mediul economic, miza nu este doar simbolică: accelerarea integrării europene ar însemna reguli mai previzibile, instituții mai robuste și un cadru mai stabil pentru investiții, în timp ce escaladarea disputelor interne pe tema unirii poate amplifica polarizarea și incertitudinea, într-un moment în care securitatea energetică, infrastructura și reziliența financiară sunt direct legate de stabilitatea politică. [...]