Știri
Știri din categoria Politică
România își leagă strategia pe minerale critice de UE și SUA, mizând pe actualizarea datelor geologice și pe dezvoltarea capacităților de procesare locală, nu doar pe extracție, potrivit Mediafax, care relatează declarațiile făcute miercuri de ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu.
Oficialul spune că România participă în grupul de lucru european dedicat mineralelor critice și urmărește să joace rolul unei punți între Uniunea Europeană și Statele Unite într-un domeniu considerat strategic. Țoiu a indicat că accentul pus recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe acest dosar vine după o perioadă mai lungă de muncă tehnică la nivelul statelor membre, inclusiv pe proiecte pilot pentru depozitare și pe schimbări ale mecanismelor de finanțare, astfel încât să fie asigurată „procesarea necesară”.
Miza, în viziunea șefei diplomației, este ca strategia națională să depășească „simpla extracție brută” și să ducă la dezvoltarea unor capacități industriale de procesare mai aproape de locul unde are loc exploatarea. În acest context, Țoiu a dat exemplul cuprului și a menționat interesul pentru grafit și grafen, arătând că există „o atenție sporită” și la nivelul Ministerului Economiei.
Pentru a atrage investiții „concrete”, ministra a susținut că România are nevoie de studii actualizate și de date geologice istorice aduse la standarde actuale. Ea a spus că există o colaborare cu Statele Unite care vizează echipe comune de experți și institute de cercetare pentru evaluări de acest tip.
Țoiu a invocat și presiunea competiției globale, indicând poziția Chinei pe piață și riscul ca aceasta să influențeze prețurile până la niveluri la care alți actori nu mai pot fi competitivi. În acest cadru, România își propune să consolideze cooperarea atât în interiorul UE, cât și în relația transatlantică, iar ministra a reiterat că obiectivul este „să fim un liant” între Uniunea Europeană și SUA, pe fondul discuțiilor despre o presupusă alegere între cei doi parteneri.
Recomandate
România își revendică rolul de „punte” între UE și SUA într-un moment în care relația dintre cele două blocuri este tensionată, iar miza pentru București este să-și consolideze profilul strategic fără să iasă de pe linia europeană, potrivit Mediafax . Ministra de Externe, Oana Țoiu , susține că România „nu trebuie să aleagă” între Uniunea Europeană și Statele Unite și că poate funcționa ca „ancoră” a relației transatlantice. Țoiu a declarat la Euronews România că relația România–SUA este „într-un moment bun”, în timp ce relația UE–SUA traversează „un moment complicat”. În această logică, Bucureștiul ar fi „una dintre cele 4-5-6 țări” care sunt simultan „profund europene” și relevante pentru legătura transatlantică. De ce contează: poziționare strategică cu efecte în energie și securitate Mesajul ministrului este că România încearcă să transforme o fereastră diplomatică într-un avantaj practic, inclusiv în dosare economice și de securitate. Țoiu afirmă că relația cu Washingtonul se bazează pe „interese comune” și că România beneficiază de susținere în SUA, invocând întâlniri diplomatice și sprijin în Congres, inclusiv la nivelul Comisiei de Apărare și al Comisiei de Politică Externă, precum și la Departamentul de Stat și în zona Departamentului pentru Energie. Energia nucleară, exemplul folosit de ministru Ca argument pentru această poziționare „între” UE și SUA, Țoiu a indicat energia nucleară, domeniu în care spune că România a menținut o linie constantă în interiorul UE, în pofida divergențelor dintre statele membre. „România a stat încăpățânată corect pe linia asta. Și asta acum, de exemplu, ne poziționează într-un loc foarte bun și în relația cu Statele Unite ale Americii.” Ministra a mai spus că firme din SUA sunt implicate în proiectele de creștere a capacității de producție de la Cernavodă și a menționat implicarea Băncii Mondiale în finanțarea unor proiecte de energie nucleară. Tot în zona de inovație, Țoiu a indicat reactoarele modulare nucleare mici (SMR) – tehnologie de centrale mai compacte – pentru care România și SUA urmăresc dezvoltarea unor proiecte. Complementaritatea UE–NATO, linia de securitate Pe componenta de securitate, Țoiu a subliniat că România susține complementaritatea dintre inițiativele europene și NATO și a punctat importanța „umbrelei de securitate” a Alianței pentru București. În ansamblu, mesajul transmis este că România își propune să rămână aliniată politicilor UE, dar să capitalizeze relația bilaterală cu SUA în domenii unde cooperarea este deja avansată, în special energia nucleară și securitatea. [...]
O posibilă asociere mai strânsă a Canadei la piața europeană ar putea crea oportunități comerciale și investiționale pentru firmele din România , în special în energie nucleară și industria de apărare, potrivit Mediafax , care citează declarațiile ministrei de Externe, Oana Țoiu . Țoiu susține că apropierea strategică dintre Uniunea Europeană și Ottawa ar „deschide, fără îndoială, noi uși pentru antreprenorii români”. În evaluarea sa, relația bilaterală România–Canada se sprijină pe patru direcții: energia nucleară, schimburile comerciale, securitatea și comunitatea românilor din Canada. Energie nucleară: proiecte, finanțare și extindere regională Ministra spune că, în această săptămână, a avut o întrevedere cu Greg Orencsak, vice-ministrul canadian pentru resurse naturale, discuțiile vizând rezultatele cooperării româno-canadiene în domeniul nuclear și planurile pentru perioada următoare. Printre temele menționate se află: creșterea capacității de producție a energiei nucleare; identificarea unor oportunități de finanțare oferite de Export Development Canada ; promovarea tehnologiei CANDU în alte țări din regiune; susținerea inovației și utilizarea izotopilor medicali în tratamente oncologice; dezvoltarea, la Cernavodă, a unui centru regional de instruire în domeniul energiei nucleare. Securitate și apărare: potențial pentru investiții comune În zona de securitate, Țoiu menționează participarea militarilor canadieni la operațiunile de deminare din Marea Neagră. În același context, ea afirmă că o conectare mai strânsă a Canadei la piața europeană de producție militară ar putea crea oportunități pentru investiții comune în România. Comerț: schimburi în creștere după CETA Pe componenta economică, ministra indică faptul că, de la aplicarea acordului de liber schimb CETA, în 2017, schimburile comerciale dintre România și Canada au crescut cu peste 70%. Țoiu afirmă, totodată, că un parteneriat extins UE–Canada „înseamnă mult mai mult decât economie” și că România ar avea deja proiecte strategice și planuri clare în relația bilaterală. Context european: ideea unui „membru asociat” al UE În planul UE, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus în discursul privind Starea Uniunii crearea unei forme de „membru asociat” al Uniunii Europene, iar Canada ar urma să fie primul stat pentru care s-ar deschide această posibilitate. Anunțul a fost făcut în prezența premierului canadian Mark Carney, aflat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. [...]
Camera Deputaților a introdus în Codul penal infracțiunea de căsătorie forțată , cu pedepse cu închisoarea, după ce a adoptat proiectul de lege în calitate de for decizional, potrivit news.ro . Miza este una de reglementare: legea definește și sancționează explicit căsătoria și conviețuirea forțată, ceea ce schimbă cadrul de urmărire penală pentru astfel de cazuri. Inițiatoarea proiectului, deputata USR Diana Buzoianu , în prezent ministru interimar al Mediului, a spus că există „prea multe fete și femei” forțate să intre în căsătorii sau relații asemănătoare căsătoriei și că „niciun stat sănătos nu poate să privească în altă parte”. Într-o postare pe Facebook, Buzoianu a precizat că proiectul a fost inițiat împreună cu parlamentari USR, PNL, PSD și UDMR, „cu sprijinul societății civile”, iar efectul central este introducerea în Codul penal a „infracțiunii exprese pentru căsătoriile forțate”. Ce pedepse prevede proiectul adoptat Potrivit declarațiilor citate, sancțiunile diferă în funcție de vârsta victimei: pentru o victimă majoră sau un minor care a împlinit 16 ani: închisoare de la 1 la 5 ani; dacă este vorba de un minor sub 16 ani determinat să conviețuiască într-o relație asemănătoare: închisoare de la 2 la 7 ani. Contextul politic și sprijinul invocat Buzoianu afirmă că a inițiat proiectul „acum aproximativ un an” și că votul din Parlament acoperă un principiu de bază: „că nicio fată, niciun băiat nu poate fi proprietatea familiei” și nu poate fi constrâns(ă) la o căsătorie nedorită. În aceeași postare, ea a mulțumit mai multor organizații care ar fi lucrat la proiect, între care E-Romnja, Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței, ELiberare, Cado, Transcena, Grado, Centrul FILIA, Rețeaua VIF, Pirita Children și Asociația Moașelor din România. Din informațiile disponibile în material, Camera Deputaților a fost for decizional; textul nu oferă detalii suplimentare despre pașii administrativi următori sau despre data intrării în vigoare. [...]
PSD deschide un nou front de incertitudine politică după ce Sorin Grindeanu a anunțat, potrivit Agerpres , că a primit „cu surprindere și dezamăgire” propunerea președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, într-un moment în care liderul PSD invocă tensiuni bugetare și creșterea nesiguranței pentru firme. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar acesta a acceptat propunerea, conform informațiilor transmise de agenția de presă. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Grindeanu contestă argumentele desemnării și îl acuză pe Mureșan că „cu doar câteva zile înainte” ar fi făcut „campanie feroce la Bruxelles împotriva propriei țări pentru tăierea fondurilor europene”. „Este greu de înțeles ce argumente a avut șeful statului pentru a alege pe cineva ca Siegfried Vasile Mureșan (...) Trădarea nu poate face niciodată casă bună cu apărarea intereselor naționale.” Miza: reacția PSD și calendarul deciziei Grindeanu spune că a convocat o ședință a Biroului Permanent Național al PSD pentru luni, în care partidul va analiza propunerea de premier. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate scenarii sau condiții concrete pe care PSD le-ar putea pune mai departe. Contextul invocat: presiune pe buget și climat pentru companii Liderul PSD afirmă că România se află într-o situație „extrem de dificilă” și pune o parte din responsabilitate pe „încăpățânarea” lui Ilie Bolojan, despre care susține că ar fi „blocat orice soluție rațională”, ceea ce ar fi amplificat nesiguranța „în rândul oamenilor și al firmelor românești”. Grindeanu susține că „sunt peste 30 de miliarde lipsă în buget”, echivalentul „aproximativ 1,5% din PIB”, și critică rezultatele politicilor de reducere a deficitului din ultimul an. În același mesaj, acesta contrastează poziția PSD cu cea a „PNL-USR”, afirmând că „lupta politică trebuie să se oprească acolo unde încep interesele legitime ale țării”. [...]
Desemnarea lui Siegfried Mureșan ca premier intră, deocamdată, în așteptarea unui răspuns , după ce președintele Nicușor Dan a spus că europarlamentarul i-a cerut „un timp de gândire”, înainte ca decretul să fie publicat în Monitorul Oficial, potrivit Agerpres . Decizia a fost anunțată joi, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament. Șeful statului a precizat că îl consideră în continuare pe Mureșan „prima opțiune”. „Am vorbit cu domnul Mureșan și mi-a solicitat un timp de gândire. Domnul Mureșan rămâne prima opțiune pentru mine și aștept să îmi confirme sau să îmi infirme, înainte de a publica decretul în Monitorul Oficial.” Ce urmează procedural Din informațiile transmise, următorul pas depinde de răspunsul lui Siegfried Mureșan: președintele a indicat că publicarea decretului în Monitorul Oficial va avea loc doar după confirmarea sau infirmarea acceptării desemnării. Separat, într-o știre ulterioară a aceleiași agenții, europarlamentarul Siegfried Mureșan a anunțat că acceptă propunerea pentru funcția de premier, într-o postare pe Facebook. [...]
Victoria Stoiciu avertizează că AUR poate bloca sau decide legi fără să guverneze , iar partidele pro-occidentale ajung să-i valideze agenda în Parlament, într-un context pe care senatoarea îl descrie ca anormal pentru o democrație care încearcă să țină un „cordon sanitar” față de extremism, potrivit unui interviu acordat HotNews . Stoiciu, care a demisionat din PSD după ce partidul a depus împreună cu AUR moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, susține că alegerile anticipate ar echivala, în practică, cu „o guvernare AUR” și cu „o glisare clară a României pe drumul fascismului”. În același timp, ea afirmă că formațiunea condusă de George Simion are „ultimul cuvânt” pe multe proiecte de lege, deși nu se află la guvernare. Miza: „cordonul sanitar” și capacitatea de decizie în Parlament În interviu, senatoarea independentă pune accentul pe efectul politic și instituțional al unei situații în care un partid din opoziție, catalogat de ea drept extremist, ajunge să fie pivot în adoptarea sau respingerea unor proiecte. Stoiciu spune că această dinamică nu este compatibilă cu ideea unei delimitări ferme între forțele pro-europene și cele extremiste. Naționalism, religie și „narative” anti-occidentale Stoiciu face și o distincție între naționalism și patriotism, susținând că „nu există naționalism sănătos, ci patriotism” și că naționalismul are o „tentă periculoasă” din care „pleacă extremismul”. Ea oferă și un exemplu personal, afirmând că a auzit într-un context religios promovarea unor mesaje pe care le descrie ca fiind asociate lui „Georgescu”, despre „Vestul care ne dictează”. Context social: stânga politică și raportarea la muncă În același interviu, Stoiciu explică de ce, în opinia ei, România nu are „un partid veritabil de stânga”, indicând drept cauză o percepție întreținută în spațiul public potrivit căreia „stânga egal comunism”. Totodată, ea descrie o atitudine socială pe care o consideră încă prezentă: ideea că angajatul ar trebui să fie recunoscător angajatorului „că-ți dă o pâine să mănânci”, chiar și atunci când salariul este la nivelul minim pe economie. Ce urmează Interviul plasează în prim-plan o temă de funcționare a majorităților parlamentare: dacă partidele pro-occidentale nu reușesc să mențină o delimitare coerentă față de AUR, formațiunea poate continua să influențeze decisiv agenda legislativă, chiar din opoziție, cu efecte directe asupra stabilității politice și a direcției de guvernare. [...]
