Știri
Știri din categoria Politică
România își aliniază agenda regională la negocierile pentru bugetul UE 2028–2034, după ce a preluat președinția-în-exercițiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) pentru perioada 1 iulie 2026 – 30 iunie 2027, potrivit Mediafax. Miza invocată de Ministerul de Externe este folosirea acestui mandat pentru a împinge proiecte de conectivitate care leagă UE de regiune, cu beneficii directe pentru România.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, participă miercuri, 10 iunie, la Sofia, la Summit-ul SEECP, în numele președintelui Nicușor Dan. Reuniunea are loc la 30 de ani de la înființarea forumului regional și marchează finalul mandatului Bulgariei la conducerea SEECP.
Șefa diplomației române a legat explicit anul președinției SEECP de calendarul negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, argumentând că suprapunerea creează spațiu pentru prioritizarea proiectelor strategice de conectare a UE la Europa de Sud-Est.
„Suprapunerea anului președinției cu perioada negocierilor pentru viitorul buget multianual al UE ne va permite un focus crescut pentru proiectele strategice pentru conectarea UE la regiune, România fiind beneficiar nemijlocit al acestor proiecte.”
În aceeași logică, ministra a indicat că investițiile în infrastructură și conectivitate ar aduce beneficii României, prin îmbunătățirea legăturilor de transport și a punctelor de trecere a frontierei, dar și prin conectarea piețelor comerciale și a localităților de graniță.
La reuniunile SEECP din capitala Bulgariei, România este reprezentată de:
În timpul mandatului la conducerea SEECP, România își propune trei linii principale de acțiune:
SEECP este prezentat drept singurul format regional creat și administrat de statele din zonă. Lansat în 1996, la inițiativa Bulgariei, forumul reunește în prezent 13 participanți și „peste 150 de milioane de cetățeni”.
Participanții enumerați sunt: Ankara, Atena, Belgrad, București, Chișinău, Ljubljana, Podgorica, Priștina, Sarajevo, Skopje, Sofia, Tirana și Zagreb. Reuniunile din acest an se desfășoară sub tema „O busolă comună pentru o regiune stabilă, sigură și sustenabilă”.
Recomandate
Lista RA-APPS arată că partidele plătesc chirii simbolice pentru sedii în imobile ale statului , cu contracte atribuite direct și, în unele cazuri, pe durate greu de delimitat, potrivit Mediafax . Documentul publicat de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), în baza HG 420/05.06.2026 , face publice pentru prima dată toate contractele de închiriere cu persoane juridice. Miza economică este dublă: pe de o parte, nivelul chiriilor încasate de stat pentru active din patrimoniul public, pe de altă parte, modul de alocare a acestor spații, în condițiile în care partidele au primit contractele prin atribuire directă, nu prin licitație. Cât plătesc partidele pentru sedii și terenuri În lista RA-APPS, PNL apare cu cel mai mare spațiu alocat unui partid politic: un teren de 20.138 mp la Aleea Modrogan nr. 1 (București), pentru care plătește 1.006 euro pe lună (aprox. 5.030 lei). Contractul a fost atribuit direct, a fost în vigoare din februarie 2021 și a expirat în februarie 2026, iar acum este „în procedură de încheiere contract de concesiune”, potrivit documentului citat. Tot la Modrogan, filiala PNL București mai închiriază un teren de 561 mp la nr. 22 pentru 28 euro/lună (aprox. 140 lei), iar filiala Ilfov ocupă 531 mp la nr. 3 pentru 26 euro/lună (aprox. 130 lei). PSD figurează cu un teren de 5.392 mp pe Șoseaua Kiseleff nr. 10, pentru care plătește 269,62 euro/lună fără TVA (aprox. 1.350 lei), în baza unui contract de atribuire directă semnat în 2014 și valabil „pe toată perioada construcției” – termen nedefinit. Organizația PSD Ilfov are și un teren de 928 mp pe Strada Negustori nr. 3, într-un contract din 2004, pe durată nedeterminată, pentru 46 euro/lună (aprox. 230 lei). USR apare cu un apartament de 41 mp din vila 9 de pe Șoseaua Kiseleff nr. 55, pentru care plătește 243 lei și 204 euro/lună (în total aprox. 1.260 lei), pe un contract de atribuire directă din 2021, valabil până în 2027. Atribuire directă, nu licitație: diferența față de firme Toate contractele partidelor politice din document au fost atribuite direct, fără licitație publică, spre deosebire de firmele private care, „în general”, au obținut spațiile prin licitație, mai notează publicația. Practica este permisă de legislație pentru anumite categorii de beneficiari, însă, potrivit articolului, a fost criticată în trecut de experți în administrație publică din perspectiva transparenței alocării patrimoniului public. Ce mai apare în lista RA-APPS și de ce contează Lista include, pe lângă partide, instituții publice precum Direcția Națională Anticorupție, Curtea de Conturi, Autoritatea Electorală Permanentă și ANAF, dar și firme private, televiziuni și organizații civile. La Piața Presei Libere nr. 1, ANAF și structuri ale ANAF figurează cu spații care însumează peste 10.100 mp. RA-APPS administrează imobile din patrimoniul public și privat al statului, iar publicarea listei este prezentată ca o premieră, apărută în urma obligației de transparență introduse prin HG 420/2026. [...]
Schimbul de replici PNL–PSD reaprinde disputa despre cine își asumă guvernarea după moțiune , într-un moment în care, potrivit Digi24 , secretarul general al PNL, Dan Motreanu , îi cere președintelui PSD, Sorin Grindeanu , să „preia guvernarea” și să aplice „soluțiile PSD”, invocând faptul că PSD ar avea majoritate împreună cu AUR. Motreanu afirmă că a trecut „mai mult de o lună” de când PSD și AUR au demis Guvernul Ilie Bolojan și susține că, în loc să-și asume guvernarea, Grindeanu „se răfuiește cu PNL pe Facebook”. În mesajul publicat miercuri, liderul liberal întreabă retoric „cine îl împiedică” pe Grindeanu să facă „toate lucrurile minunate” pe care spune că le vrea pentru români. În aceeași intervenție, Motreanu acuză PSD că ar încerca să controleze „prin interpuși” ministerele „care dau bani” – Dezvoltare, Agricultură și Transporturi – și să lase altora funcțiile unde trebuie luate „decizii dificile”, precum cea de premier. El mai susține că PSD ar putea recurge ulterior la o nouă moțiune de cenzură, „scrisă, semnată și votată împreună cu AUR”, dacă nu i-ar mai conveni premierul. Replica vine după ce Sorin Grindeanu a lansat miercuri un atac la adresa PNL, transmițând că „se poate și fără ei” la guvernare. În mesajul său, liderul PSD îi îndeamnă pe liberali să plece „toți acasă” și îi acuză că au creat „blocaje” și că „împrăștie cu venin” la adresa unor „oameni absolut decenți” care ar fi încercat să repare „dezastrul” lăsat de PNL. Grindeanu își încheie mesajul cu formula în engleză „it’s the economy!”, pe care Digi24 o redă ca atare. [...]
PSD condiționează votul pentru Guvernul Tomac de sprijinul PNL și USR , pentru a evita să rămână singurul partid care îl validează în Parlament, potrivit Digi24 , care citează surse din conducerea formațiunii. Miza este una de aritmetică parlamentară și de cost politic: PSD nu vrea să fie perceput drept „plasa de siguranță” a unui cabinet fără susținere explicită din partea celorlalte partide mari. Conform acelorași surse, conducerea PSD analizează două scenarii dacă PNL și USR nu dau semnale că vor susține Cabinetul propus de Eugen Tomac : fie partidul nu votează viitorul guvern, fie se merge pe „vot la liber”, astfel încât fiecare parlamentar să decidă individual. În ambele variante, obiectivul declarat este să nu existe imaginea unui sprijin total din partea PSD în lipsa unei susțineri similare din partea fostelor partide din coaliția de guvernare. Ce înseamnă pentru calendarul de învestire În paralel, „calculele politice” ar înclina, potrivit surselor citate, spre scenariul unei noi nominalizări pentru funcția de premier. Publicația amintește că, în cazul unui eșec al lui Eugen Tomac la votul din Parlament, președintele ar lua în calcul să vină tot cu un nume din afara partidelor, cu profil tehnocrat, fiind menționați Radu Burnete (consilier prezidențial) și ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. Totodată, ideea unui „guvern tehnic” nu ar mai fi menținută la a doua nominalizare, când calculele s-ar face pentru miniștri numiți politic, iar șeful statului ar urmări un consens din partea PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit informațiilor Digi24. Presiunea anticipatelor și „Planul B” Un element care poate schimba comportamentul de vot este riscul alegerilor anticipate : fiind a doua propunere de prim-ministru, această perspectivă ar putea împinge parlamentarii să voteze cu majoritate un cabinet. Rămâne însă o condiție majoră, potrivit sursei: dacă USR și PNL își mențin deciziile privind ruperea definitivă de PSD. Pe partea procedurală, Eugen Tomac ar urma să trimită în această seară lista miniștrilor și programul de guvernare către partidele politice. Până vineri, premierul desemnat ar urma să trimită către Parlament componența viitorului guvern, iar săptămâna viitoare să se prezinte în fața aleșilor pentru votul de încredere. [...]
Proiectul noii legi a salarizării rămâne negociabil și va fi ajustat acolo unde produce inechități, după consultările cu sindicatele, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , indică faptul că forma finală a actului normativ poate suferi modificări punctuale înainte de adoptare, în funcție de argumentele aduse în dialogul social. Pîslaru spune că a discutat „în ultimele zile” cu reprezentanții sindicatelor din mai multe domenii și că unele observații au scos la iveală „probleme reale” care trebuie corectate. În acest cadru, autoritățile au convenit „de principiu” eliminarea unor diferențe salariale considerate nejustificate în sistemul sanitar. Corecții țintite: exemplul din sănătate Ministrul oferă ca exemplu situația biologilor, biochimiștilor și chimiștilor din sistemul sanitar. În urma discuțiilor cu reprezentanții Sindicatului Național Forța Legii , ar fi fost agreată, „de principiu”, eliminarea unei diferențe de salarizare care „nu își găsea o justificare obiectivă” raportat la nivelul studiilor, pregătirea profesională, responsabilități și complexitatea activității. Miza: reducerea inechităților și reguli comparabile pentru muncă comparabilă Pîslaru reiterează că unul dintre obiectivele esențiale ale noii legi este ca, pentru muncă de valoare comparabilă, să existe salarizare comparabilă. În viziunea sa, reforma urmărește corectarea inechităților acumulate în timp, eliminarea tratamentelor nejustificate și construirea unui sistem „mai coerent, mai transparent și mai echitabil”. Ce urmează: consultări și modificări în funcție de argumente Ministrul insistă că proiectul nu este „bătut în cuie” și că consultările nu sunt „un exercițiu formal”. El afirmă că, acolo unde argumentele sunt solide și sunt identificate „dezechilibre reale”, Guvernul va interveni cu modificările necesare. „Am spus încă de la început că proiectul nu este unul bătut în cuie. Consultările nu sunt un exerciţiu formal. Acolo unde argumentele sunt solide şi unde identificăm dezechilibre reale, vom face corecţiile necesare.” În același mesaj, Pîslaru arată că dialogul va continua cu organizațiile sindicale și profesionale și cu cetățenii, cu obiectivul unei legi „cât mai corecte, sustenabile și credibile”. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că va cere votul de încredere al Parlamentului , după o nouă rundă de consultări cu grupul minorităților naționale, potrivit Digi24 . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic prin validarea rapidă a unui Executiv, într-un moment în care Tomac încearcă să strângă o susținere „solidă” din zona partidelor pro-europene. Tomac a declarat la Parlament că, după ce încheie discuțiile din aceste zile, îi va prezenta președintelui Nicușor Dan concluziile consultărilor și perspectiva sa asupra „calendarului” pentru perioada următoare. În același timp, premierul desemnat afirmă că are propuneri pentru toate ministerele și că urmează să finalizeze lista „astăzi”, în paralel cu negocierile cu formațiunile pro-europene din Parlament, pentru a găsi o soluție de guvernare și a „ieși din acest blocaj”. „Nu văd niciun motiv pentru care să nu cer un vot de încredere Parlamentului.” Tomac a mai spus că își asumă responsabilitatea de a încerca să convingă partidele că „este momentul să facem un pas înainte pentru România” și că își dorește o susținere cât mai largă din partea formațiunilor care împărtășesc aceeași viziune. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că blocajul politic poate alimenta riscuri economice și cere reluarea dialogului între partide, după discuțiile purtate de premierul desemnat Eugen Tomac cu formațiunile parlamentare, potrivit Digi24 . În declarația de presă de miercuri, șeful statului a spus că mandatul său are două priorități: menținerea direcției pro-occidentale a României și prevenirea „unei eventuale căderi economice”. În același timp, Nicușor Dan a criticat lipsa de coordonare între partide și a susținut că „niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă”, motiv pentru care a ales o persoană pe care o consideră potrivită să discute cu toate părțile. „Fac apel la responsabilitatea partidelor politice: trebuie să aibă întâietate interesul țării. Mandatul meu este, în primul rând, să păstrez direcția pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn o eventuală cădere economică.” Nicușor Dan a mai afirmat că politicienii sunt preocupați de calcule electorale legate de alegerile parlamentare din 2028 și a transmis un mesaj de calm către populație, respectiv de continuitate către partenerii externi ai României. Ce urmează în calendarul formării Guvernului Eugen Tomac a declarat că este pregătit să găsească „un compromis necesar” pentru stabilitate și că, acolo unde există nemulțumiri privind propunerile de miniștri, este dispus să discute cu partidele pentru a identifica persoane acceptate „de toată lumea”. Potrivit informațiilor din articol, Tomac lucrează la definitivarea listei de miniștri și la conturarea programului de guvernare, documente care ar urma să fie prezentate Parlamentului până la finalul săptămânii, astfel încât săptămâna viitoare să fie supuse votului de încredere . Miza parlamentară: semnale de susținere și poziția PSD Negocierile au loc în contextul în care se caută o majoritate parlamentară pentru învestire. În paralel, PSD nu vrea să lase impresia că este singurul partid care îl susține pe Tomac și, potrivit unor surse din conducerea partidului citate de Digi24.ro, social-democrații nu ar urma să voteze „la unison” viitorul Guvern dacă PNL și USR nu dau semnale că îl vor susține și ei în Parlament. Conform acelorași surse, PSD ar analiza două variante dacă PNL și USR nu susțin Cabinetul Tomac: să nu voteze nici PSD viitorul Guvern; vot „la liber”, în care fiecare parlamentar PSD decide individual. [...]
