Nicolae Ștefănuță cere schimbarea regulii unanimității în UE și susține că România nu își poate apăra interesele strategice „singură”, mai ales în domenii precum energia, potrivit Antena 3. Vicepreședintele Parlamentului European a argumentat că mecanismul actual de decizie poate fi blocat ușor și că, în contextul geopolitic și economic actual, UE riscă să devină „o putere de mâna a treia” fără reforme.

În intervenția de la emisiunea „Be EU”, Ștefănuță a spus că Uniunea Europeană traversează o „criză de leadership” și că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „și-a cam cheltuit capitalul politic”, după „prea multe crize”. În opinia sa, ar fi nevoie de „o garnitură nouă de lideri europeni”.

Miza: decizii mai rapide în UE, cu efect direct asupra politicilor economice și energetice

Ștefănuță a indicat explicit regula unanimității drept o vulnerabilitate instituțională și a propus trecerea la un sistem de vot cu majoritate calificată, de tip „două treimi”, care „ar dezmorți” decizia la nivel european.

„Să ai o majoritate de două treimi ar fi o chestie normală, ar dezmorți.”

El a legat această schimbare de capacitatea UE de a funcționa „ca o țară” pe economie și de a avea un mecanism „mai eficient” în politica externă, în locul unanimității care „poate fi faultată ușor”.

„Vine Putin, fură un singur Guvern și s-a terminat cu unanimitatea.”

Argumentul „forței UE”: energie, protecția cetățeanului și limitele suveranismului

Europarlamentarul a susținut că, „de la pandemie încoace”, statele au „prins gustul puterii”, iar cetățenii ajung „în mâna guvernelor lor”. În acest context, a dat exemplul energiei, unde afirmă că România nu ar avea capacitatea să negocieze eficient de una singură.

„Nu poate România să se descurce singură la energie. Altceva este dacă vine UE cu toată forța ei și să facă negocierile acestea.”

În aceeași logică, Ștefănuță a criticat discursul suveranist, pe care îl consideră rupt de realitățile de putere din relațiile internaționale.

„Suveranismul, care e la modă, nu înțelege faptul că noi, singuri în lume, suntem foarte slabi.”

Totodată, a respins ideea unei „epoci” în care România ar putea juca rol de mediator între mari puteri, invocând o comparație cu perioada Ceaușescu, despre care spune că „nu va mai fi niciodată” și că „nici aia nu prea a existat”.

Context regional și presiuni sociale: frica economică și apărarea

Ștefănuță a afirmat că schimbările politice din Ungaria și Bulgaria pot fi „de bun augur” pentru UE, menționând oboseala electoratului față de instabilitate și conflicte politice (în Bulgaria „7 alegeri repetate”, în Ungaria „16 ani de Orban”). În cazul Ungariei, l-a acuzat pe Viktor Orbán că „punea piedici profesionist” și a ridicat întrebarea dacă o făcea „intenționat pentru ruși”.

Pe fond, el a descris o acumulare de crize care alimentează anxietatea socială, inclusiv pe piața muncii, unde a spus că oamenii se tem că „toată lumea dă afară” și că angajații sunt înlocuiți cu „AI” (inteligență artificială). În acest cadru, a cerut „un plan” cu efect de stabilizare psihologică și „un pic de seriozitate de țară”.

În final, a atins și tema apărării, pe care a numit-o „o preocupare târzie și cu jumătate de gură”, punctând însă că prioritatea ar trebui să fie „autonomia energetică” și că există rezistență publică la redirecționarea banilor din zona socială către apărare.

„Cetățenii nu vor ca banii de la social să meargă la apărare.”