Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul vede o miză de reglementare în decizia Ucrainei privind dubla cetățenie, apreciind că includerea României pe lista statelor cu care Kievul acceptă dubla cetățenie poate consolida relațiile bilaterale și legăturile dintre cetățenii celor două țări, potrivit Digi24.
Executivul a transmis, într-un comunicat de presă, că salută rezoluția adoptată de Guvernul Ucrainei prin care România a fost inclusă „alături de alte state” pe lista țărilor în raport cu care este acceptată dubla cetățenie. În evaluarea Guvernului, hotărârea „reflectă evoluţia pozitivă a dialogului dintre cele două state” și „angajamentul comun” pentru susținerea valorilor europene și consolidarea legăturilor dintre cetățeni.
Decizia este legată de Hotărârea Cabinetului de Miniștri al Ucrainei nr. 589 din 8 mai 2026, prin care autoritățile ucrainene au extins lista statelor ai căror cetățeni pot dobândi cetățenia ucraineană în procedură simplificată, incluzând 29 de state, între care și România.
În același context, Digi24 citează date Eurostat privind protecția temporară acordată refugiaților din Ucraina în Uniunea Europeană. La 31 martie 2026, 4,33 milioane de persoane care au fugit din Ucraina aveau acest statut în UE, iar față de sfârșitul lunii februarie 2026 totalul a scăzut cu 68.980 (minus 1,6%).
Dintre statele UE, numărul persoanelor aflate sub protecție temporară a crescut în 14 țări și a scăzut în 13. Cele mai mari creșteri absolute au fost consemnate în:
Materialul nu oferă detalii despre pașii concreți de implementare sau despre eventuale modificări procedurale care ar putea afecta direct cetățenii români; Guvernul se limitează la a saluta decizia și la a o încadra ca „un pas important” în relația bilaterală.
Recomandate
Declarațiile lui Vladimir Putin despre „sfârșitul” războiului sunt prezentate ca o tactică de influențare a sprijinului pentru Ucraina , nu ca un semnal de negociere reală, potrivit unei analize citate de Adevărul . Analistul american Paul Goble susține că Moscova încearcă să inducă ideea unei păci posibile pentru a slăbi disponibilitatea unor state de a susține mai ferm Kievul, în timp ce obiectivele militare ale Kremlinului ar rămâne neschimbate. Mesajul vine într-un moment „simbolic”, după o paradă de Ziua Victoriei mai restrânsă decât în anii trecuți și pe fondul eforturilor Moscovei de a diminua impactul unui conflict care nu a livrat „rezultatele rapide” promise inițial, potrivit aceleiași analize. În acest cadru, Putin a reluat acuzațiile la adresa NATO și a Occidentului, pe care le indică drept responsabile pentru declanșarea războiului, și a sugerat că ar putea fi discutată viitoarea arhitectură de securitate a Europei, menționând inclusiv posibili intermediari, precum fostul cancelar german Gerhard Schröder . Ținta principală: publicul intern din Rusia Goble afirmă că declarațiile sunt orientate în primul rând spre audiența internă, cu scopul de a reduce tensiunile sociale și de a crea impresia că situația „este sub control”, în pofida presiunilor de pe front și a dificultăților economice. „Putin lansează ideea că războiul s-ar putea apropia de sfârșit nu pentru că acest lucru se întâmplă în realitate, ci pentru a calma o parte a societății ruse.” În lectura analistului, Kremlinul folosește discursul despre pace pentru a câștiga timp și a produce confuzie în spațiul public, fără a pregăti efectiv o schimbare de direcție. Efectul urmărit în exterior: erodarea sprijinului pentru Kiev Pe plan extern, Goble interpretează retorica drept o încercare de a influența coeziunea aliaților Ucrainei și ritmul ajutorului. „Putin încearcă să reducă disponibilitatea mai multor țări de a sprijini Ucraina mai ferm.” Analistul descrie această abordare ca parte a unei strategii recurente: evocarea păcii suficient de convingător încât să încetinească sprijinul internațional, în timp ce obiectivele militare rămân aceleași. „Transferul vinei” către NATO, dacă războiul continuă Un alt element anticipat de Goble este construirea din timp a unei narațiuni de tip „transfer al vinei”, în care responsabilitatea pentru prelungirea războiului ar fi plasată pe NATO. „Dacă războiul nu se încheie rapid, Putin va da vina pe NATO, susținând că a dorit pacea, dar Occidentul a împiedicat-o.” În plan intern, Goble apreciază că Putin ar fi preocupat de potențiale nemulțumiri, însă fără să-și schimbe politicile, ci doar modul în care acestea sunt prezentate de aparatul de propagandă. Concluzia analistului este că retorica se poate ajusta, dar obiectivele rămân aceleași, iar riscul pentru aliații Ucrainei este să trateze semnalele de „pace” ca pe o schimbare de fond, nu ca pe o manevră de influențare. [...]
AUR condiționează votul pentru viitorul Executiv de intrarea la guvernare , o poziție care poate complica aritmetica parlamentară în perspectiva consultărilor de la Cotroceni, potrivit HotNews . Dan Dungaciu , prim-vicepreședinte al AUR, a declarat marți la Digi24 că partidul „nu votăm niciun guvern din care nu facem parte”, întrebat despre scenariul susținerii unui guvern tehnocrat de către AUR. Mesajul indică faptul că AUR nu ar oferi sprijin parlamentar „din exterior” pentru o formulă de guvernare în care nu are reprezentare. Critici la adresa lui Nicușor Dan și disputa pe „legitimitate” Dungaciu l-a criticat pe președintele Nicușor Dan pentru că ar exclude din start posibilitatea unei guvernări din care să facă parte AUR. În argumentația sa, el a invocat ponderea partidului în Parlament și a susținut că refuzul dialogului ar fi „cel puțin absurd” din perspectiva „europenității și occidentalizării” invocate în spațiul public. Totodată, prim-vicepreședintele AUR a afirmat că președintele „a spus foarte multe lucruri care nu s-au întâmplat și probabil că spune în continuare lucruri care nu se vor petrece”. Miza: formarea Guvernului și consultările de la Cotroceni Dungaciu a susținut că formarea Guvernului este „o problemă care se rezolvă în Parlament” și că șeful statului nu ar trebui să facă „judecăți” despre cine are sau nu dreptul să guverneze. În același timp, el a spus că discuțiile de la Cotroceni „trebuie măcar să existe” pentru a păstra „aerul de constituționalitate”. Consultările formale dintre președinte și partidele parlamentare , la care Nicușor Dan a precizat că va invita și AUR, ar urma să aibă loc joi sau luni, conform declarațiilor făcute de șeful statului, notează publicația. Context suplimentar despre formatul consultărilor este prezentat într-un material HotNews despre întrebarea pe care președintele spune că o va adresa partidelor la consultări, disponibil aici . [...]
Întârzierea desemnării premierului riscă să blocheze reformele și controlul cheltuielilor publice , avertizează Theodor Stolojan , care îi cere președintelui Nicușor Dan să urmeze pașii prevăzuți de Constituție în formarea Guvernului, potrivit Digi24 . Fostul lider PNL susține că șeful statului „nu poate irosi timpul” așteptând ca viitorul candidat la funcția de prim-ministru să vină la consultări cu o majoritate deja negociată, în condițiile în care, spune el, PSD „a demonstrat” că a avut o majoritate în Parlament la votul moțiunii de cenzură care a demis Guvernul Bolojan. De ce contează: reforme „în așteptare” și presiune pe disciplina bugetară Stolojan afirmă că prelungirea incertitudinii politice menține România într-o „băltire” care afectează direct capacitatea statului de a pune în practică reforme, inclusiv în administrația publică și în companiile de stat. În intervenția sa, el leagă întârzierea deciziilor de riscul ca „să renunțăm să mai punem ordine în cheltuielile publice ale țării” și descrie companiile de stat ca funcționând într-un cadru de „delăsare”, cu indicatori de performanță „de râsul lumii”. Scenarii politice: guvern minoritar, a doua încercare și anticipatele Stolojan exclude ca PNL să susțină la vot un guvern minoritar PSD-UDMR, pe care îl consideră o formulă ce „ar cădea la vot”. În această logică, el avansează ideea că, după un prim eșec, „al doilea guvern” ar putea fi construit în jurul lui Ilie Bolojan. Totodată, Stolojan amintește miza procedurală: dacă și a doua propunere de guvern este respinsă, Constituția deschide calea alegerilor anticipate. Tehnocrat, variantă cu șanse mici În privința unui premier tehnocrat, Stolojan spune că PNL nu ar sprijini o asemenea soluție și argumentează că un guvern tehnocrat, pus în fața reformelor care trebuie adoptate cu sprijin parlamentar, „n-ar avea șanse prea mari”, în contextul în care niciun partid nu deține singur majoritatea absolută. Poziția președintelui: fără „experimente” la votul din Parlament Nicușor Dan a declarat că va chema partidele la consultări joi sau lunea viitoare și că va cere delegațiilor o clarificare privind existența unei majorități negociate pentru orice propunere de guvern. Șeful statului a spus că nu vrea „experimente”, adică să nominalizeze un premier fără să existe, în prealabil, o susținere parlamentară suficientă. În perioada următoare, consultările de la Cotroceni ar urma să arate dacă partidele pot contura rapid o majoritate sau dacă România intră într-o succesiune de încercări de învestire, cu costul întârzierii reformelor invocate de Stolojan. [...]
Kelemen Hunor spune că AUR nu poate atrage electoratul maghiar fără o ofertă credibilă , iar apelul lui George Simion către etnicii maghiari să se înscrie în partid este, în opinia sa, doar „marketing” politic, potrivit Mediafax . Declarațiile liderului UDMR vin după ce George Simion a lansat, săptămâna trecută, „un apel la toți etnicii maghiari care vor să aibă reprezentare politică să se înscrie în AUR”. Într-o intervenție la Digi24, Kelemen Hunor a susținut că, într-o societate liberă, fiecare poate spune ce dorește, dar a argumentat că astfel de încercări au mai existat și nu au produs rezultate semnificative. El a invocat exemple din trecut, menționând că nici PDL, nici USR nu au reușit să atragă un număr mare de maghiari, chiar dacă au existat câțiva membri. „Până când partidele românești nu au o ofertă credibilă pentru comunitatea maghiară, astfel de chestiuni de marketing nu vor funcționa”, a spus liderul UDMR. Context: relația UDMR–Budapesta și mesajul noului premier ungar În același context, Kelemen Hunor a vorbit și despre relația UDMR cu autoritățile de la Budapesta, după o vizită efectuată luna trecută în capitala Ungariei, unde s-a întâlnit cu Péter Magyar , noul premier. Întrebat dacă Péter Magyar i-a reproșat sprijinul acordat lui Viktor Orbán, liderul UDMR a spus că i s-a transmis că UDMR nu ar trebui să se implice în politica internă a Ungariei. „Mi-a recomandat, așa cum a apărut în presă, să nu ne implicăm în lupta politică internă din Ungaria. Cam asta a fost reproșul”, a declarat Kelemen Hunor. Kelemen Hunor a mai afirmat că, din discuții, a înțeles că noua conducere de la Budapesta își dorește relații mai strânse cu România, atât politic, cât și economic, invocând interese comune și faptul că „geografia nu se schimbă”. [...]
Un sondaj indică o cursă mult mai strânsă în turul 2 ND–GS , cu o marjă estimată de doar 0,4–2,2 puncte procentuale, potrivit unei analize bazate pe date Metro Media Transilvania , prezentată de Libertatea . Dincolo de cine ar câștiga „azi”, miza practică este alta: datele sugerează o asimetrie de fidelitate între cele două electorate, care poate schimba rapid echilibrul într-o confruntare la limită. Analiza este realizată de sociologul Mircea Comșa (UBB) și folosește un sondaj Metro Media Transilvania din aprilie 2026, reprezentativ național, realizat prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 2.000 de respondenți. În chestionar au fost incluse două întrebări despre participarea și opțiunea la turul 2 din 2025, respectiv despre cum ar vota respondenții dacă s-ar întoarce la acel moment. Ce arată cifrele: ND ar rămâne în față, dar la limită Rezultatul oficial din mai 2025 a fost Nicușor Dan 53,6% – George Simion 46,4% (diferență de 7 puncte procentuale). Pe baza răspunsurilor din sondaj și a unor scenarii de calcul, Mircea Comșa estimează că, „azi”, Nicușor Dan ar câștiga în toate cele trei scenarii, însă cu o marjă mult mai mică: Voturi valide (doar cei care indică un candidat): ND 50,2% – GS 49,8% (marjă 0,4 puncte). Voturi valide + 33% din NȘ/NR alocate fiecărui candidat: ND 51,1% – GS 48,9%. Voturi valide + 33% din NȘ/NR alocate simetric ambilor candidați: ND 50,2% – GS 49,8% (identic cu primul scenariu). „Concluzia e destul de clară (cel puțin dacă ignorăm incertitudinea estimărilor din sondaje): indiferent de scenariu, ND ar câștiga alegerile și «azi», dar diferența ar fi foarte mică.” Unghiul-cheie: fidelitatea electoratului, nu „regretul” în sine Elementul cu impact politic direct este diferența de stabilitate între cele două tabere, așa cum reiese din analiza sociologului: Transferul direct de voturi este asimetric: 4,1% dintre votanții lui ND ar vota azi cu GS (peste 225.000 de voturi), în timp ce 0,4% dintre votanții lui GS ar trece la ND (sub 18.000). Electoratul lui GS este mai stabil: 92,3% dintre cei care l-au votat în 2025 și-ar menține votul; la ND, proporția este 75,6%. Mai mulți indeciși în tabăra ND: 11,5% dintre foștii votanți ai lui ND sunt NȘ/NR, față de 2,0% la GS (aprox. 620.000 persoane cu preferințe incerte). Mulți spun că nu ar mai vota: aproximativ 650.000 dintre votanții anteriori nu ar mai vota (410.000 de la ND și 235.000 de la GS). Anularea votului apare mai mult la foștii votanți ND: 70.000, față de aproape 2.000 la GS. În interpretarea sociologului, datele nu ar indica neapărat o scădere de popularitate pentru Nicușor Dan, ci o diferență de „regret” și de coeziune între cele două electorate, pe fondul faptului că doar ND a fost în poziția de președinte și, deci, supus evaluării publice. Limite: de ce estimările trebuie citite ca orientative Mircea Comșa avertizează că măsurătorile retrospective au limite, inclusiv: bias de memorie (reinterpretarea deciziilor trecute), presiune socială (tendința de a declara votul pentru câștigător), scenariile cu NȘ/NR sunt ipotetice (alocarea de 33% este o convenție de calcul, nu o predicție), marja de eroare mai mare pe sub-eșantioane , deoarece doar circa 1.200 au răspuns la întrebările de vot, iar aproximativ 1.000 au indicat un candidat; unele variante au foarte puține cazuri (de exemplu, doar 10 persoane au declarat că ar anula votul), ceea ce poate împinge erorile teoretice peste +/- 3%. În practică, mesajul central al analizei este că un tur 2 repetat între cei doi ar deveni o competiție de mobilizare și disciplină electorală, în care diferențele mici pot fi decise de indeciși și de participare, nu de mutări masive de voturi între tabere. [...]
Kelemen Hunor respinge guvernul tehnocrat și leagă stabilitatea bugetară de o majoritate politică , avertizând că fără sprijin parlamentar deciziile – inclusiv cele cu impact fiscal – nu pot fi asumate, potrivit News . Liderul UDMR spune că varianta unui executiv de tehnocrați „nu va funcționa” și ar fi „abandonat de toată lumea”, pentru că deciziile politice au nevoie de o majoritate în Parlament. În opinia sa, o soluție tehnocrată poate cel mult „administra treburile țării” pe termen scurt, dar nu poate livra reforme sau măsuri controversate fără acoperire politică. De ce contează: decizii bugetare și PNRR , greu de gestionat fără majoritate Kelemen Hunor a indicat explicit două zone unde un guvern fără susținere politică ar fi vulnerabil: Legea salarizării unitare , despre care afirmă că nici în coaliție nu s-a ajuns la consens, ceea ce ar face și mai improbabilă o soluție într-un cabinet tehnocrat. Riscul unei „crize bugetare” , în condițiile în care, dacă „nu vor intra banii din PNRR așa cum era calculat la alcătuirea bugetului”, ar putea apărea „o problemă de deficit în creștere” sau un deficit care trebuie acoperit. Ce variantă susține UDMR și ce blocaje vede Opțiunea sa rămâne un guvern politic cu „o majoritate transparentă” , similar formulei de până acum, și cu „un premier acceptat de toată lumea”. Kelemen Hunor spune că prima opțiune ar fi refacerea coaliției, dar avertizează că acest lucru devine dificil dacă PNL și PSD își mențin „deciziile” actuale. În același timp, el arată că, dacă cei care au avut majoritate să dărâme guvernul ar trebui să aibă și majoritate să instaleze unul nou; altfel, se poate ajunge la guvern minoritar , însă și aici indică obstacole: PSD ar fi spus că nu va vota un guvern minoritar din care nu face parte. Ce urmează Kelemen Hunor afirmă că nu poate anticipa opțiunile președintelui Nicușor Dan, care ar fi menționat și varianta unui premier tehnocrat, și că așteaptă ca partidele să vină cu propuneri de majoritate. În lipsa unei înțelegeri politice, scenariile rămân deschise, iar liderul UDMR admite că „e greu de spus ce se va întâmpla”. [...]
