Știri
Știri din categoria Politică
Premierul-ales Péter Magyar mizează pe o „axă” central-europeană cu Austria pentru a câștiga greutate la Bruxelles, inclusiv în negocierile privind deblocarea fondurilor UE pentru Ungaria, potrivit Politico. Strategia pornește de la relațiile economice strânse dintre cele două țări și de la ideea că statele din regiune ar putea conta mai mult în voturile din UE dacă acționează coordonat.
Magyar, care l-a învins pe Viktor Orbán la alegerile din această lună, spune că vrea să aprofundeze legăturile cu vecinii, „mai ales Austria”, invocând motive „istorice, culturale și economice”. În același timp, el își propune să „reseteze” relația Ungariei cu Uniunea Europeană, dar din interiorul unui bloc regional mai puternic, format din lideri de dreapta cu viziuni conservatoare comune, de la migrație la politica energetică.
În plan practic, una dintre prioritățile lui Magyar este deblocarea a 18 miliarde de euro fonduri UE înghețate și obținerea accesului la 16 miliarde de euro împrumuturi europene pentru apărare. În plus, el urmărește oprirea unei amenzi de 1 milion de euro pe zi impuse Ungariei pentru refuzul de a se conforma legislației UE în materie de migrație.
Publicația notează că Magyar vede în Polonia un reper pentru „revenirea la democrația liberală” și pentru modul în care guvernul de la Varșovia încearcă să deblocheze fonduri europene reținute din motive legate de statul de drept.
Magyar a avansat public ideea fuzionării Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia) cu formatul Slavkov (Austria, Cehia, Slovacia), o structură de cooperare regională. El a anunțat că primele sale vizite externe, la începutul lunii mai, vor fi la Varșovia și Viena, ca semnal al acestei orientări.
Un diplomat austriac de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, spune că Viena vede o logică în întărirea cooperării în interiorul UE după un model de tip Benelux (alianță regională în UE), argumentând că state de dimensiuni similare, cu interese comune, ar deveni mai relevante prin „capacitatea de vot”.
Politico indică faptul că cele două economii sunt deja puternic conectate:
Banca centrală a Austriei a apreciat într-un raport de anul trecut că intensificarea legăturilor comerciale cu Europa Centrală și de Sud-Est are un efect de stabilizare asupra economiei austriece, într-un context global de incertitudine comercială în creștere.
Chiar dacă există interese comune, Politico subliniază că diferențele pe dosarul Ucraina pot complica o alianță mai strânsă. Austria și Polonia susțin activ ajutor suplimentar al UE pentru Ucraina, iar Ungaria condusă de Magyar nu ar mai fi așteptată să blocheze sprijinul așa cum a făcut Orbán. Totuși, Ungaria se alătură Cehiei și Slovaciei în decizia de a nu susține pachetul de împrumuturi al UE de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, iar pozițiile diferă și privind aderarea Ucrainei la UE.
În ciuda acestor divergențe, experți citați de publicație susțin că proiecte economice și de infrastructură coordonate ar putea întări poziția regiunii în negocierile privind distribuția fondurilor europene, inclusiv banii de coeziune.
În Viena, Magyar ar urma să încerce conturarea unei poziții comune pe migrație și să discute inclusiv situația Central European University (mutată din Budapesta la Viena în 2019, după campania guvernului Orbán împotriva instituției), potrivit unui diplomat austriac. În paralel, discuțiile ar include și îmbunătățirea condițiilor pentru companiile austriece care fac afaceri în Ungaria, conform unui oficial austriac citat de Politico.
Recomandate
Discursul lui Viktor Orbán la Băile Tușnad capătă miză politică regională după schimbarea de putere de la Budapesta, în condițiile în care noul premier ungar, Péter Magyar, cere o dezbatere publică în România, dar nu a fost invitat la eveniment, potrivit Mediafax . Confruntarea directă nu va avea loc, iar Magyar acuză organizatorii că evită o dezbatere reală, amintind că „ Tusványos ” este finanțat și din banii contribuabililor ungari. În același timp, el spune că un eveniment care primește „sute de milioane de forinți” din fonduri publice ar trebui să găzduiască discuții autentice între putere și opoziție, nu doar intervenții ale politicienilor apropiați de FIDESZ. „Nu fiți lași, invitați-l pe premierul Ungariei!” De ce contează ediția din acest an Viktor Orbán urmează să vorbească sâmbătă, de la ora 10:30, pe scena principală de la Băile Tușnad, alături de europarlamentarul László Tőkés și deputatul FIDESZ Németh Zsolt, unul dintre fondatorii evenimentului. Apariția are o semnificație aparte: este prima participare a lui Orbán la Tusványos, după aproximativ 17 ani, din postura de lider al principalului partid de opoziție, nu de premier. Universitatea de Vară de la Băile Tușnad a fost creată inițial ca forum de dialog româno-maghiar, dar a devenit în timp scena discursurilor ideologice ale lui Orbán. Tot aici, în 2014, el a prezentat conceptul „statului iliberal”, iar ulterior și-a anunțat direcții de politică internă și externă. Cine lipsește și ce spun organizatorii Organizatorul principal, Németh Zsolt, a recunoscut anterior că Péter Magyar nu a fost invitat. Mediafax notează că mai mulți reprezentanți ai partidului TISZA, între care Tarr Zoltán și Kapitány István, ar fi primit invitații la diverse dezbateri, însă le-au refuzat. În consecință, formațiunea aflată la guvernare la Budapesta nu este reprezentată la ediția din acest an. Fondatorul transilvănean al Tusványos, Toró T. Tibor, a declarat că ar exista loc atât pentru reprezentanții Guvernului ungar, cât și pentru dezbateri politice consistente, însă a invocat faptul că impactul schimbării majore de putere din Ungaria nu este încă pe deplin clarificat și și-a exprimat speranța că o confruntare ar putea fi organizată la ediția viitoare. Contextul politic de la Budapesta Potrivit Mediafax, la alegerile din aprilie, partidul TISZA condus de Péter Magyar a obținut 53,18% din voturile pe liste și 141 din cele 199 de mandate, ceea ce i-a adus o majoritate constituțională de două treimi. Alianța FIDESZ-KDNP a primit 38,61% și 52 de mandate, pierzând puterea după 16 ani de guvernare neîntreruptă sub Orbán. Ajuns la conducerea Guvernului în luna mai, Magyar ar fi început restructurarea unor instituții și mecanisme din perioada Orbán, inclusiv prin schimbări privind presa publică, desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității și modificări constituționale legate de justiție, anticorupție și limitarea mandatelor parlamentarilor. Una dintre modificări a dus la încheierea anticipată a mandatului președintelui Tamás Sulyok, ales în 2024 cu sprijinul FIDESZ, iar reforma introduce și o limită de 12 ani pentru mandatele parlamentarilor. Orbán a calificat acțiunile noului Guvern drept „tiranie” și a anunțat o mișcare de „rezistență pașnică”, în timp ce Magyar susține că măsurile sunt necesare pentru eliminarea corupției și reconstruirea instituțiilor democratice. Ediția a 35-a a Universității de Vară de la Băile Tușnad are loc între 21 și 25 iulie, sub tema „Tusványos 35 – Întreg cu tine!”, reunind, între alții, actuali și foști parlamentari FIDESZ, reprezentanți ai comunităților maghiare din mai multe țări, precum și profesori, jurnaliști și sociologi. [...]
Traian Băsescu cere negocieri cu Ucraina pentru a limita riscul unei crize a carburanților , pe fondul atacurilor cu drone care afectează infrastructura energetică și logistică din regiune, potrivit Mediafax . Fostul președinte leagă direct securitatea aprovizionării și presiunea pe prețurile la pompă de evoluțiile de la graniță, sugerând că România ar trebui să-și apere explicit interesele economice. Declarația a fost făcută sâmbătă, la România TV, în contextul temerilor privind posibile dificultăți de aprovizionare și scumpiri la pompă, alimentate de atacurile recente cu drone atribuite Ucrainei, care au avut efecte asupra infrastructurii din regiune. Negocierea, pe lângă rute alternative Întrebat despre soluții, Băsescu a spus că există variante pentru asigurarea alimentării cu combustibil, dar că acestea ar trebui dublate de discuții directe cu autoritățile ucrainene, pentru a evita incidente care ar putea afecta România. „Trebuie negociat cu ucrainenii să fie foarte atenți, să nu se mai joace cu dronele când e vorba de interes românesc.” În aceeași logică, fostul șef al statului a indicat că, pe lângă identificarea unor rute alternative de aprovizionare, componenta diplomatică devine relevantă pentru protejarea intereselor energetice și economice ale României. Context: autoritățile discută cu benzinarii, dar deciziile depind de un guvern „plin” În paralel, în spațiul public au existat discuții despre impactul atacurilor asupra infrastructurii energetice asupra aprovizionării cu combustibil și asupra prețurilor practicate la pompă. Mediafax notează că autoritățile s-au întâlnit cu benzinarii și analizează dacă prelungesc sau nu situația de criză de pe piața carburanților, însă pentru adoptare este nevoie de un guvern „plin”. Băsescu nu a oferit detalii despre cum ar urma purtate negocierile cu Ucraina și nici despre măsuri concrete, dincolo de ideea de dialog și de diversificare a rutelor de aprovizionare. [...]
Presiunea pentru o reacție diplomatică mai dură față de Rusia crește după doborârea a două drone în mai puțin de 24 de ore, iar tema expulzării ambasadorului ajunge din nou pe agenda publică, potrivit HotNews . Fosta ministră a Justiției Ana Birchall i-a cerut președintelui Nicușor Dan să precizeze dacă își menține declarațiile din 31 mai, când, într-un interviu pentru BBC, a spus că nu exclude expulzarea ambasadorului Rusiei dacă incidentele cu drone se repetă. Birchall a invocat faptul că a doua dronă a fost doborâtă de un pilot român „chiar de pe același avion F-16” și a întrebat dacă poziția din 31 mai rămâne valabilă în cazul în care se confirmă că aparatele sunt din arsenalul Moscovei. În mesajul publicat pe Facebook, Birchall a susținut că, dacă originea rusească se confirmă, președintele ar trebui să ceară convocarea de urgență a ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe, declararea acestuia persona non grata (statut care duce la expulzare) și îndepărtarea sa din România. Ea a argumentat că „în politica externă și în securitatea națională nu este loc pentru ezitări” și că lipsa de consecvență ar afecta credibilitatea României atât în raport cu Rusia, cât și în fața partenerilor din NATO. Ce se știe oficial despre una dintre drone Parchetul General a confirmat vineri că drona interceptată în zona Padina, județul Buzău , era un aparat de tip Shahed și a fost doborâtă de un avion F-16 al armatei române. În acest caz, procurorii au deschis un dosar penal in rem, iar investigațiile vizează infracțiunea de operare a unei aeronave într-o zonă interzisă, faptă prevăzută de Codul Aerian. Context: măsuri și retorsiuni între București și Moscova În același material este amintit că președintele Nicușor Dan a anunțat la sfârșitul lunii mai închiderea Consulatului rus de la Constanța, chiar în ziua în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați. Tot vineri, Consulatul General al României din Sankt Petersburg a fost închis oficial, la o lună după ce Moscova a anunțat măsura de retorsiune. În acest moment, întrebarea centrală rămâne dacă autoritățile vor trata incidentul cu dronele ca pe un episod izolat sau ca pe un prag care justifică escaladarea răspunsului diplomatic, inclusiv prin expulzarea ambasadorului, în funcție de confirmările finale privind originea aparatelor. [...]
Mesajul MAE după incidentul cu drona indică o întărire a posturii de apărare pe flancul estic. Într-un interviu pentru Fox News, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a spus că „granițele și suveranitatea” României „nu sunt negociabile” și a legat răspunsul de monitorizarea frontierelor de către armată și poliția aeriană NATO, potrivit Mediafax . Țoiu a afirmat că armata română și componenta de poliție aeriană a NATO vor continua să supravegheze frontiera terestră, Dunărea și Marea Neagră, invocând faptul că sunt identificate „frecvent riscuri”, în contextul incidentului în care o dronă a ajuns pe teritoriul României , după doborârea primei drone în județul Buzău. Ce spun autoritățile despre drona găsită pe teritoriul României Șefa diplomației a precizat că verificările sunt în desfășurare, iar zona de impact și resturile sunt analizate. Potrivit declarațiilor sale, modelul dronei ar fi „în concordanță” cu zboruri anterioare confirmate ale dronelor rusești, pe fondul atacurilor „ilegale” asupra infrastructurii civile ucrainene în apropierea graniței cu România. Legătura cu NATO și investițiile în apărare În același interviu, Țoiu a subliniat rolul NATO în consolidarea securității pe flancul estic și a spus că alianța „funcționează”, adăugând că ar urma o întărire prin decizii privind apărarea aeriană și alocările bugetare luate după summiturile de la Haga și Ankara. Ministra a încheiat susținând că investițiile în apărare sunt o condiție pentru menținerea păcii în regiune și că România va continua să investească în protejarea teritoriului național și al aliaților. [...]
Declarațiile lui László Tőkés despre „repararea Trianonului” reintroduc o temă sensibilă în relația România–Ungaria , în contextul în care mesajul este transmis public, în România, de pe scena Universității de Vară de la Băile Tușnad , potrivit Mediafax . László Tőkés, fost vicepreședinte al Parlamentului European și președinte al Consiliului Național Maghiar din Transilvania, a vorbit alături de Viktor Orbán, căruia i s-a adresat în repetate rânduri cu formula „domnule prim-ministru”. Tőkés a susținut că rezultatele guvernărilor Fidesz–KDNP „nu pot fi șterse sau ignorate” și a elogiat direcția politică a lui Orbán. „Domnule prim-ministru, dumneavoastră ați rupt definitiv cu internaționalismul comunist străin de națiune și ați redat maghiarimii demnitatea și respectul de sine.” „Repararea Trianonului”, legată de cetățenie și „unitatea națională” În intervenția sa, Tőkés a lăudat legea privind unitatea națională și acordarea cetățeniei ungare etnicilor maghiari din afara granițelor Ungariei, prezentând aceste măsuri drept parte a unei „reunificări a națiunii peste granițe”. „Prin Legea unității naționale și prin acordarea cetățeniei compatrioților rămași în afara granițelor, v-ați angajat în repararea Trianonului.” Totodată, Tőkés a invocat preambulul Constituției Ungariei, potrivit căruia statul ungar se angajează să păstreze „unitatea spirituală și sufletească” a națiunii maghiare, separată de granițe în urma evenimentelor din ultimul secol. Critici privind modificarea Legii fundamentale și referințe istorice Tőkés a criticat intențiile actualei conduceri de la Budapesta de a modifica Legea fundamentală a Ungariei, susținând că astfel ar fi readusă la viață o mentalitate comunistă potrivit căreia „trecutul trebuie șters”. În a doua parte a discursului, el a vorbit despre împlinirea a 130 de ani de la nașterea episcopului romano-catolic Márton Áron, menționând că Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a dedicat anul 2026 memoriei acestuia. Tőkés a reluat și teme legate de perioada de după Al Doilea Război Mondial, când au fost discutate frontierele europene și statutul Transilvaniei. El a acuzat Uniunea Populară Maghiară, organizație politică activă în România după război, că ar fi renunțat la revendicările teritoriale asupra Transilvaniei de Nord, numind hotărârea adoptată în noiembrie 1945, la Târgu Mureș, un „Trianon voluntar”. În acest context, Tőkés a afirmat că guvernul condus de Petru Groza ar fi atras conducerea Uniunii Populare Maghiare, determinând organizația să renunțe la revendicările teritoriale. Miza politică a acestor declarații ține de faptul că ele conectează explicit politici actuale ale Budapestei (cetățenie, „unitate națională”) cu o interpretare revizionistă a consecințelor Tratatului de la Trianon, într-un cadru public desfășurat pe teritoriul României. [...]
László Tőkés a relansat tema autonomiei și a reorganizării administrative , într-un discurs la Băile Tușnad care reaprinde o dezbatere cu potențial de tensiune politică și de impact asupra agendei de reglementare internă, potrivit Mediafax . Tőkés a spus că organizația pe care o conduce, împreună cu Consiliul Național Secuiesc , susține în continuare „autodeterminarea teritorială a Ținutului Secuiesc” și „autonomia pe criteriu personal a maghiarilor din Transilvania”. În același context, el a ridicat întrebarea privind caracterul „tabu” al autodeterminării interne a comunității maghiare din România. Reorganizarea administrativ-teritorială, folosită ca argument pentru recunoașterea „regiunilor istorice” În intervenția sa, Tőkés a cerut recunoașterea oficială a unor regiuni istorice precum Ținutul Secuiesc și Partium, plasând solicitarea în perspectiva unei eventuale reorganizări administrativ-teritoriale a României. „Susținem recunoașterea marilor regiuni Transilvania, Moldova și Țara Românească, precum și a regiunilor istorice Bucovina, Dobrogea, Oltenia, Ținutul Moților, Ținutul Secuiesc și Partium, mai ales în perspectiva viitoarei reorganizări administrative a României.” El a făcut referire și la discuțiile despre o posibilă unire a României cu Republica Moldova, pe care a spus că le vede ca argument pentru reluarea dezbaterii privind statutul comunității maghiare. Declinul demografic, pus în centrul mesajului O parte consistentă a discursului a vizat declinul demografic și schimbarea profilului etnic al Transilvaniei. Tőkés a afirmat că diversitatea etnică a regiunii ține tot mai mult de trecut, invocând plecarea aproape totală a sașilor și șvabilor și dispariția unei mari părți a comunității evreiești. El a susținut că și comunitatea maghiară este afectată de scăderea natalității, asimilare și emigrare. „Deficitul sporului natural, asimilarea artificială și emigrarea prezentată drept mobilitate ne răresc rândurile.” Tőkés le-a cerut participanților să țină un minut de reculegere atât pentru maghiarii plecați din România, cât și pentru românii care au emigrat în ultimele peste trei decenii, solicitând guvernelor de la București să trateze problema demografică drept prioritate. Context politic sensibil: Orbán pe scenă, noul premier al Ungariei absent La final, Tőkés l-a întâmpinat pe Viktor Orbán, pe care l-a prezentat publicului drept „prim-ministru”, formulare primită cu aplauze, deși, potrivit informațiilor din material, funcția este ocupată din 9 mai 2026 de Péter Magyar , liderul partidului TISZA. Discursurile au avut loc la a 35-a ediție a Universității de Vară și Taberei Studențești de la Băile Tușnad (21–26 iulie), evenimentul de sâmbătă avându-i pe scenă pe Viktor Orbán și László Tőkés, cu parlamentarul ungar Németh Zsolt ca moderator. În același timp, actualul premier al Ungariei nu a fost invitat, iar Péter Magyar a criticat public organizatorii și a cerut o dezbatere cu Orbán, invocând finanțarea evenimentului din bani publici ungari. [...]
