Știri
Știri din categoria Politică
Premierul-ales Péter Magyar mizează pe o „axă” central-europeană cu Austria pentru a câștiga greutate la Bruxelles, inclusiv în negocierile privind deblocarea fondurilor UE pentru Ungaria, potrivit Politico. Strategia pornește de la relațiile economice strânse dintre cele două țări și de la ideea că statele din regiune ar putea conta mai mult în voturile din UE dacă acționează coordonat.
Magyar, care l-a învins pe Viktor Orbán la alegerile din această lună, spune că vrea să aprofundeze legăturile cu vecinii, „mai ales Austria”, invocând motive „istorice, culturale și economice”. În același timp, el își propune să „reseteze” relația Ungariei cu Uniunea Europeană, dar din interiorul unui bloc regional mai puternic, format din lideri de dreapta cu viziuni conservatoare comune, de la migrație la politica energetică.
În plan practic, una dintre prioritățile lui Magyar este deblocarea a 18 miliarde de euro fonduri UE înghețate și obținerea accesului la 16 miliarde de euro împrumuturi europene pentru apărare. În plus, el urmărește oprirea unei amenzi de 1 milion de euro pe zi impuse Ungariei pentru refuzul de a se conforma legislației UE în materie de migrație.
Publicația notează că Magyar vede în Polonia un reper pentru „revenirea la democrația liberală” și pentru modul în care guvernul de la Varșovia încearcă să deblocheze fonduri europene reținute din motive legate de statul de drept.
Magyar a avansat public ideea fuzionării Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia) cu formatul Slavkov (Austria, Cehia, Slovacia), o structură de cooperare regională. El a anunțat că primele sale vizite externe, la începutul lunii mai, vor fi la Varșovia și Viena, ca semnal al acestei orientări.
Un diplomat austriac de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, spune că Viena vede o logică în întărirea cooperării în interiorul UE după un model de tip Benelux (alianță regională în UE), argumentând că state de dimensiuni similare, cu interese comune, ar deveni mai relevante prin „capacitatea de vot”.
Politico indică faptul că cele două economii sunt deja puternic conectate:
Banca centrală a Austriei a apreciat într-un raport de anul trecut că intensificarea legăturilor comerciale cu Europa Centrală și de Sud-Est are un efect de stabilizare asupra economiei austriece, într-un context global de incertitudine comercială în creștere.
Chiar dacă există interese comune, Politico subliniază că diferențele pe dosarul Ucraina pot complica o alianță mai strânsă. Austria și Polonia susțin activ ajutor suplimentar al UE pentru Ucraina, iar Ungaria condusă de Magyar nu ar mai fi așteptată să blocheze sprijinul așa cum a făcut Orbán. Totuși, Ungaria se alătură Cehiei și Slovaciei în decizia de a nu susține pachetul de împrumuturi al UE de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, iar pozițiile diferă și privind aderarea Ucrainei la UE.
În ciuda acestor divergențe, experți citați de publicație susțin că proiecte economice și de infrastructură coordonate ar putea întări poziția regiunii în negocierile privind distribuția fondurilor europene, inclusiv banii de coeziune.
În Viena, Magyar ar urma să încerce conturarea unei poziții comune pe migrație și să discute inclusiv situația Central European University (mutată din Budapesta la Viena în 2019, după campania guvernului Orbán împotriva instituției), potrivit unui diplomat austriac. În paralel, discuțiile ar include și îmbunătățirea condițiilor pentru companiile austriece care fac afaceri în Ungaria, conform unui oficial austriac citat de Politico.
Recomandate
Revenirea lui Viktor Orbán la Bruxelles readuce în prim-plan linia dură a „Patriots”, într-un moment în care Ungaria își schimbă poziționarea în UE sub noul premier , potrivit Euronews . Fostul premier ungar va participa pe 17 iunie la reuniunea liderilor Patriots for Europe , înaintea summitului Consiliului European din 18-19 iunie. Miza politică: două voci ungare, două direcții în relația cu UE Orbán revine la Bruxelles pentru o întâlnire de familie politică europeană, nu pentru summitul oficial. Ungaria va fi reprezentată la Consiliul European de noul prim-ministru, Péter Magyar , ceea ce marchează prima participare a țării la această reuniune fără Orbán în aproape două decenii. Din perspectivă de reglementare și decizie europeană, separarea rolurilor contează: Magyar va fi cel care negociază și votează în numele Ungariei la masa liderilor UE, în timp ce Orbán își consolidează profilul de lider al unei platforme europene de extremă dreapta. Ce face Orbán la Bruxelles Conform aceleiași surse, Orbán se va alătura celorlalți lideri ai Patriots for Europe, inclusiv premierului ceh Andrej Babiš, la reuniunea tradițională organizată înaintea summitului. Purtătorul său de cuvânt, Bertalan Havasi, a confirmat participarea pentru Euronews. În timpul vizitei, Orbán va susține și o conferință de presă. Context: recul intern pentru Orbán, repoziționare externă pentru Ungaria După înfrângerea electorală, Orbán s-a retras în mare măsură din viața publică și a avut o prezență redusă pe rețelele sociale. Nu și-a preluat mandatul de deputat în Parlamentul Ungariei, dar a rămas președinte al partidului Fidesz și a promis un proces de reformare și relansare a formațiunii în următorul an. În interiorul Fidesz au apărut critici, inclusiv la adresa conducerii și a strategiei electorale axate puternic pe războiul din Ucraina. Între timp, guvernul condus de Péter Magyar a deblocat 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) din fondurile europene suspendate, în urma unui acord cu Comisia Europeană. Totodată, noul premier a renunțat la politica de veto promovată de Orbán în UE, permițând începerea negocierilor de aderare ale Ucrainei după un acord cu Kievul privind drepturile minorității maghiare. De ce contează Reapariția lui Orbán la Bruxelles, chiar în preajma unui summit al liderilor UE, indică faptul că fostul premier încearcă să-și mențină influența europeană prin Patriots for Europe, în timp ce guvernul de la Budapesta își recalibrează relația cu instituțiile UE. În acest context, summitul din 18-19 iunie va fi primul test major de reprezentare pentru Péter Magyar, în paralel cu efortul lui Orbán de a rămâne relevant pe scena politică europeană. [...]
Victor Ponta avertizează că negocierile pentru viitorul guvern împing România spre un „guvern prezidențial”, cu Parlamentul marginalizat , susținând că, în acest context, „rezultatul alegerilor parlamentare nu mai contează”, potrivit Mediafax . Fostul premier a spus că așteaptă anunțarea oficială a componenței noului Cabinet și a afirmat că numele vehiculate în spațiul public ar fi „mai bine pregătite” decât actualii membri ai Guvernului. „Guvern prezidențial” și rol redus pentru Parlament Invitat la emisiunea „ Marius Tucă Show ”, Ponta a susținut că influența președintelui asupra viitorului Executiv ar fi „fără precedent”, comparând situația cu o „republică prezidențială”. „N-am văzut așa ceva. Nici la Iliescu, nici la Băsescu. Nici la Iohannis. Adică să fie un guvern prezidențial, efectiv. O republică prezidențială, de la un cap la altul” În același registru, el a afirmat că președintele „își impune propria formulă guvernamentală”, iar Parlamentul ajunge să aibă un rol marginal. „Să stabilim un lucru. Chiar nu mai are rost să votăm. N-are rost. Prezidențialele le-am anulat, acum, practic, se anulează și parlamentarele. Uite, avem un președinte care conduce el” Comparația cu precedentul „guvernul meu” Ponta a făcut și o paralelă cu proiectul „guvernul meu”, asociat fostului președinte Klaus Iohannis, despre care a spus că „nu i-a ținut” și că, în final, PSD a ajuns la guvernare. El a adăugat că actualul context politic ar fi diferit, deoarece următoarele alegeri sunt programate abia în 2028. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că menține un contact direct cu președintele Nicușor Dan și caută rapid o majoritate parlamentară, pe fondul „termenelor care ne presează” și al riscului ca România să rămână fără guvern funcțional , potrivit Antena 3 , după o primă rundă de discuții cu liderii PNL, USR și PSD. Tomac a declarat că a avut „un scurt schimb de opinii” cu șeful statului după consultările cu partidele și că i se pare „absolut firesc” ca acest contact să fie permanent. În același timp, premierul desemnat a spus că încearcă să găsească „compromisul necesar” între actorii politici pentru a obține voturile de învestitură. Miza: majoritate în Parlament, în timp scurt În intervenția de la Antena 3, Tomac a insistat că România „are nevoie de un guvern” și că speră ca discuțiile următoare să ducă la o majoritate care să îi acorde încrederea lui și cabinetului pe care urmează să îl prezinte. El a vorbit despre presiunea unor termene și despre nevoia de „realism” în negocieri. În paralel, Antena 3 notează că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a strânge o majoritate în Parlament, pragul menționat fiind de 233 de voturi. Cabinet de „specialiști” și o linie roșie în negocieri Tomac a anunțat intenția de a propune un guvern format din specialiști, nu construit pe criterii politice. Publicația prezintă și o listă de lucru a unor nume vehiculate pentru viitorul cabinet, subliniind că nu este o componență oficială și că negocierile sunt încă în desfășurare. Totodată, potrivit aceleiași surse, Tomac ar fi transmis că nu va include în Cabinet niciun membru cu „carnet de partid” din actualul Parlament, poziție prezentată drept o linie roșie pentru PNL și USR. Context: discuții cu partidele „pro-occidentale” și apel la responsabilitate Premierul desemnat a spus că a discutat cu partidele „pro-occidentale”, că le-a prezentat obiectivele și că urmează să continue dialogul, inclusiv cu UDMR și cu parlamentari care și-au exprimat deschiderea. În declarațiile sale, Tomac a legat urgența formării guvernului de contextul mai larg – războiul de la graniță și efecte economice ale crizelor internaționale – și a făcut apel la „rațiune și responsabilitate”. Ce urmează, conform declarațiilor: continuarea consultărilor în zilele imediat următoare și prezentarea unei formule de cabinet care să poată trece de votul Parlamentului. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își extinde marți consultările pentru formarea guvernului , într-un calendar care include atât grupuri parlamentare, cât și o întâlnire cu partidul extremist POT, potrivit G4Media . Miza imediată este conturarea unei majorități de vot în Parlament, după ce PNL și USR au indicat deja rezerve privind susținerea viitorului executiv. Calendarul consultărilor de marți Conform programului anunțat, Tomac are întâlniri cu: UDMR – ora 10:00 Grupul Minorităților Naționale – ora 15:00 Grupul Uniți pentru România – ora 16:00 Grupul PACE – ora 17:00 POT – ora 18:00 Cu excepția UDMR, întâlnirile au loc la grupul fiecărei formațiuni din Parlament. Ulterior, sunt prevăzute discuții și cu membrii neafiliați. Cine sunt grupurile „noi” din Parlament, relevante în ecuația votului Publicația notează că grupul parlamentar „Uniți pentru România” este format în principal din deputați aleși inițial pe listele Partidului Oamenilor Tineri (POT), care s-au desprins ulterior de conducerea partidului. Liderul grupului este Răzvan Mirel Chiriță, iar Victor Ponta a anunțat recent că a părăsit grupul PSD din Camera Deputaților și s-a afiliat la „Uniți pentru România”. Grupul PACE este constituit din parlamentari care au părăsit partide suveraniste precum SOS România, Partidul Oamenilor Tineri și Alianța pentru Unirea Românilor. Context: semnale de blocaj la vot Luni, Eugen Tomac s-a întâlnit cu reprezentanții PSD, PNL și USR. După discuții, liderii PNL și USR au declarat că sunt șanse mici să voteze guvernul, urmând ca decizia finală să fie luată după consultări interne. AUR și-a menținut poziția anunțată încă de la desemnarea lui Tomac: nu va vota acest guvern. [...]
PSD condiționează susținerea guvernului Tomac de reduceri de taxe pe consum și pe muncă , potrivit Biziday , după discuțiile dintre Sorin Grindeanu și premierul desemnat Eugen Tomac . Miza imediată este dacă viitorul executiv își asumă o direcție de „responsabilitate, nu austeritate”, cu impact direct asupra prețurilor la alimente și medicamente și asupra costului muncii pentru salariile mici și medii. Grindeanu a spus că PSD își dorește ca viitorul guvern să reducă TVA la alimentele de bază și la medicamente „până la 9% sau chiar la 5%” și să ia în calcul „o reducere concretă” a taxelor pe muncă, cel puțin pentru veniturile mici și medii. Liderul PSD a legat explicit disponibilitatea partidului de această orientare, afirmând că PSD nu poate face parte din proiect dacă se continuă „modelul falimentar Bolojan”. Decizia PSD, după ce vede echipa și programul de guvernare PSD anunță că va lua o decizie „în zilele următoare”, după ce se așteaptă ca Eugen Tomac să vină cu echipa și programul de guvernare. Grindeanu a precizat că partidul va convoca un for mai larg pentru a decide dacă îl susține sau nu pe premierul desemnat. În același context, Grindeanu a afirmat că PSD nu mai are, în prezent, secretari și subsecretari de stat, prefecți sau subprefecți „cu carnet de partid”, susținând că reprezentanții PSD „și-au dat demisia” după moțiunea de cenzură. Mesajul lui Tomac: fără „noi poveri” pentru populație Anterior, Eugen Tomac a declarat, după întâlnirea cu liderii PSD, că „nu este momentul să ne hazardăm” și că guvernul pe care îl propune va fi „prudent” astfel încât românii „să nu mai simtă noi poveri sau biruri”. El a făcut apel la „responsabilitate” și a susținut că România are nevoie de un guvern capabil să ia decizii. Pentru context, Biziday amintește că, după nominalizarea lui Tomac, Grindeanu declara că PSD este deschis la discuții pentru formarea unei majorități parlamentare dacă viitorul guvern reia investițiile și stimularea economică, protejează veniturile mici și medii și susține IMM-urile românești. Detalii în materialul anterior al publicației: Biziday . [...]
Președintele ar păstra varianta unui premier tehnocrat și la a doua nominalizare , dacă Guvernul Tomac nu trece de votul Parlamentului, potrivit Wall-Street . Mesajul, transmis de Dominic Fritz după întâlnirea cu Eugen Tomac, indică o strategie care evită explicit numirea unui premier din rândul partidelor parlamentare, cu potențial de a prelungi incertitudinea politică și, implicit, blocajele administrative. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că a înțeles că acesta este planul președintelui Nicușor Dan în scenariul în care Cabinetul Tomac pică la vot: a doua propunere ar rămâne tot un „premier tehnocrat” (adică o persoană fără apartenență politică, cel puțin formal, la partidele din Parlament). „Așa am înțeles, că acesta este planul: dacă pică guvernul Tomac, atunci a doua propunere va fi tot un premier tehnocrat” În același context, publicația notează că liberalii și-ar fi dorit să vină cu o propunere la a doua rundă de consultări de la Cotroceni, însă varianta descrisă de Fritz ar exclude un premier din PSD, PNL sau USR. Calendarul lui Tomac și miza votului din Parlament Eugen Tomac, premierul desemnat, a anunțat că lucrează la lista miniștrilor și că intenționează să finalizeze formula de Cabinet până miercuri. El a precizat că își dorește „2-3 propuneri” pentru fiecare portofoliu și că selecția finală pentru miniștrii trimiși la vot în Parlament va fi decizia sa. „Pentru o parte dintre membrii viitorului Cabinet discuțiile s-au încheiat, pentru câteva ministere urmează azi și mâine, cel târziu miercuri să finalizez formula de Cabinet” Nume vehiculate pentru portofolii, potrivit informațiilor „pe surse” Articolul include o „listă scurtă” cu nume discutate pentru mai multe ministere, menționând că negocierile continuă și că lista se poate modifica până miercuri. Pentru această listă, sursa informațiilor este indicată ca Digi 24. Printre numele menționate: Afacerilor Externe : Luca Niculescu Educației : Sorin Costreie (consilier prezidențial pe educație și cercetare) Culturii : Adrian Papahagi Muncii : Lavinia Niculescu / Diana Morar Dezvoltării : Vladimir Ionaș Sănătății : Cătălin Cîrstoiu Finanțelor : Bogdan Drăgoi / Bogdan Glăvan Economiei : Radu Burnete (consilier al președintelui pe probleme economice și sociale) Apărării : Mihnea Motoc / Dan Neculăescu Energiei : Corina Popescu Transporturilor : Ionuț Mașala (director economic CNAIR) Mediului : Doru Dulceață Justiției : Cosmin Soare Filatov (consilier prezidențial pe probleme constituționale) De ce contează: risc de prelungire a interimatului și a deciziilor amânate Dacă scenariul descris de Dominic Fritz se confirmă, menținerea opțiunii pentru un premier tehnocrat și la a doua nominalizare ar putea reduce spațiul de negociere politică cu partidele parlamentare și ar putea împinge mai departe momentul formării unei majorități stabile. În practică, asta înseamnă o perioadă mai lungă de incertitudine pentru agenda guvernamentală, inclusiv pentru deciziile cu impact bugetar și administrativ care depind de un executiv validat de Parlament. [...]
