Știri
Știri din categoria Politică
Noul lider de la Budapesta condiționează sprijinul financiar pentru comunitatea maghiară din România de reguli mai stricte de transparență, după întâlnirea cu președintele UDMR, Kelemen Hunor, potrivit Libertatea. Miza este una de reglementare și control al fluxurilor de bani veniți din Ungaria, într-un moment de schimbare politică majoră la Budapesta.
Peter Magyar, liderul partidului TISZA și prezentat în articol drept „viitorul premier maghiar”, a anunțat pe Facebook că a discutat cu Kelemen Hunor despre un „nou cadru de cooperare” între viitorul guvern TISZA și UDMR. Condiția explicită: UDMR să nu se mai implice în disputele politice interne din Ungaria.
Magyar afirmă că sprijinul pentru maghiarii din Transilvania va continua, dar pune accent pe „transparență și responsabilitate” în gestionarea subvențiilor acordate de Budapesta, cu respectarea cerințelor legale atât din Ungaria, cât și din România. În același mesaj, el spune că subvențiile acordate în ultimul deceniu vor fi analizate retrospectiv.
Totodată, cei doi ar fi convenit ca neregulile semnalate la votul prin corespondență la alegerile parlamentare din 2026 să fie investigate și ca regulile de vot să fie revizuite pentru a preveni posibile fraude electorale.
„Așteptarea noastră fundamentală în ceea ce privește subvențiile este transparența și responsabilitatea, precum și respectarea deplină a cerințelor legale maghiare și române”, a transmis Péter Magyar, potrivit articolului.
Întâlnirea are loc după ce partidul TISZA, descris ca „al conservatorului proeuropean Peter Magyar”, a câștigat alegerile legislative din Ungaria pe 12 aprilie, în fața Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, rezultat care ar fi pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orbán, conform sursei.
Kelemen Hunor declarase anterior, pe 13 aprilie, că l-a felicitat pe câștigător și că a fost chemat la Budapesta pentru discuții despre viitorul său și al UDMR, în contextul schimbării de putere. Articolul amintește și că, în februarie, Hunor anunțase că îl susține pe Viktor Orbán și că peste 90% dintre maghiarii din România ar urma să voteze cu acesta.
Magyar spune că, după formarea guvernului TISZA, consultările cu UDMR vor continua atât la nivel politic, cât și la nivel de experți. Din informațiile prezentate, direcția principală este introducerea unor criterii mai stricte de transparență pentru finanțările venite de la Budapesta și o delimitare mai fermă a UDMR de politica internă ungară.
Recomandate
Întâlnirea Kelemen Hunor – Peter Magyar deschide o nouă etapă de negociere politică la Budapesta, cu miză directă pe relația cu minoritatea maghiară din România , în contextul formării noului guvern ungar, potrivit Antena 3 . Peter Magyar, președintele partidului Tisza și câștigătorul alegerilor parlamentare din Ungaria, urmează să îl primească marți, la Budapesta, pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, în biroul său. Întâlnirea a fost anunțată încă de săptămâna trecută, după ce Hunor l-a sunat pe Magyar pentru a-l felicita pentru victorie. Într-o postare pe rețelele sociale, Magyar a spus că, în aceeași zi, a discutat la telefon cu „zece șefi de stat și de guvern” și că își continuă negocierile pentru formarea guvernului, menționându-i explicit pe Robert Fico, Pedro Sánchez și Aleksandar Vucic. Tensiunile din campanie și semnalul de „reset” politic După victoria sa, Peter Magyar a fost întrebat despre faptul că UDMR l-a susținut în campanie pe Viktor Orban. Liderul Tisza a afirmat că maghiarii din Transilvania au fost „induși în eroare” și a acuzat o campanie de propagandă finanțată din bani publici, susținând că Orban și Kelemen Hunor ar fi promovat „minciuni” despre el. Totuși, Magyar a mai spus că îi va transmite lui Kelemen Hunor că „nu îi poartă pică” și că va colabora cu organizațiile maghiarilor din afara granițelor Ungariei. În același context, el a criticat și susținerea lui Viktor Orban pentru George Simion în timpul campaniei prezidențiale din România. Poziția UDMR: sprijinul pentru Orban, „logic și de înțeles” Kelemen Hunor a declarat, la rândul său, că UDMR nu are motive „să își toarne cenușă în cap” pentru sprijinul acordat lui Orban, argumentând că politica națională implementată de Fidesz în ultimul deceniu și jumătate a generat simpatie în rândul maghiarilor transilvăneni. Hunor a mai spus că votul de duminică, câștigat de Tisza, „deschide o nouă eră în politica maghiară” și a adăugat că liderii Tisza, partid care a obținut două treimi din mandate, au o responsabilitate față de minoritatea maghiară din România. Ce urmează Din informațiile disponibile, întâlnirea de marți este prima discuție față în față între cei doi lideri după alegerile din Ungaria și are loc în paralel cu negocierile pentru formarea noului guvern de la Budapesta. Antena 3 nu oferă detalii despre o agendă concretă sau despre eventuale rezultate așteptate ale discuției. [...]
Schimbarea de putere la Budapesta obligă UDMR să-și recalibreze relația instituțională cu guvernul ungar , după ce înfrângerea lui Viktor Orbán a produs o reacție puternică în rândul maghiarilor din Transilvania, potrivit Stirile Pro TV . Barna Botond Bíró, președintele UDMR al Consiliului Județean Harghita, a spus că rezultatul alegerilor din Ungaria nu a fost „o simplă știre politică” pentru mulți maghiari din Transilvania, ci „o adevărată traumă”, pe fondul unei „legături emoționale puternice” cu Viktor Orbán, conform Hirado. Viktor Orbán a pierdut alegerile din 12 aprilie și părăsește puterea după 16 ani, iar scrutinul – cu prezență record – a fost câștigat „categoric” de opozantul Peter Magyar . De ce contează: miza este continuitatea sprijinului pentru instituții și comunități Bíró leagă această relație de un context mai vechi, invocând referendumul privind dubla cetățenie din 5 decembrie 2004 și faptul că, după 2010, Orbán și Fidesz ar fi încercat să „remedieze” ceea ce el numește o „greșeală istorică”. În această logică, ultimii 15 ani ar fi însemnat pentru maghiarii din Transilvania nu doar o etapă politică, ci o perioadă „definitorie” pentru politica națională: cetățenie, „reparații simbolice”, construire instituțională și sprijin pentru zona bisericească, educațională, culturală și comunitară. În opinia sa, aceste politici au depășit ciclurile politice pe termen scurt și au devenit „o politică publică greu de inversat”, care a tratat comunitățile maghiare din Bazinul Carpatic tot mai mult ca parte a unui „spațiu unificat”, generând atât loialitate politică, cât și o legătură emoțională. Ce urmează: relație cu guvernul, nu cu un partid Liderul UDMR din Harghita susține că UDMR ar trebui să mențină o relație instituțională „nu cu un partid anume, ci cu guvernul maghiar” aflat la putere la acel moment, argumentând că acest lucru ține de „datorie”, nu de „trădare”. În același registru, Bíró afirmă că ar fi o greșeală ca viitorul școlilor, bisericilor, instituțiilor culturale și „afacerilor comunitare” maghiare din Transilvania să fie subordonat „emoțiilor de moment”. El mai spune că reprezentarea maghiară în Transilvania „nu se va prăbuși” odată cu schimbarea guvernului de la Budapesta și că „nu este nevoie să ne rușinăm de recunoștință” față de Orbán, dar aceasta „nu poate însemna orbire politică”. [...]
PNL și USR pregătesc un guvern minoritar care să evite blocaje administrative și bugetare , după ce miniștrii PSD ar urma să se retragă din Executiv, potrivit Antena 3 . Ilie Bolojan și Dominic Fritz spun că vor coordona „foarte strâns” preluarea portofoliilor rămase vacante, cu obiectivul de a menține funcționarea guvernului și de a continua proiectele legate de fonduri europene și echilibrele bugetare. În urma unei runde de negocieri, liderul USR, Dominic Fritz, a reiterat sprijinul pentru premier și pentru o guvernare „orientată către reforme”. În același timp, Fritz a transmis PSD că o eventuală ieșire de la guvernare nu i-ar asigura controlul politic pe care și l-ar dori, invocând faptul că USR și PNL au obținut împreună mai multe voturi la alegerile parlamentare decât PSD. „Am agreat că în următoarele zile ne vom coordona foarte strâns. Eu am reiterat poziția partidului USR, că susținem premierul Ilie Bolojan, susținem o guvernare orientată către reforme, o guvernare care a început să facă curățenie, să îndrepte lucrurile în direcția corectă.” Fritz a mai spus că, într-o situație pe care a descris-o drept „extrem de vulnerabilă”, este „absolut necesar” să continue tot ce ține de PNRR, de SAFE și de „alte reforme”. Cum ar urma să funcționeze guvernul fără miniștrii PSD Ilie Bolojan a prezentat soluția operațională discutată: miniștrii care rămân titulari pe portofoliile încă ocupate ar urma să preia și responsabilitatea ministerelor care se vacantează, pentru a asigura continuitatea administrării. „Am convenit ca miniștrii care sunt titularii portofoliilor care vor rămâne ocupate să preia responsabilitatea ministerelor care se vacantează, în așa fel încât să asigurăm, pe de o parte, funcționarea normală a guvernului și administrarea țării, și pe de altă parte, să promovăm toate proiectele care țin atât de absorbția de fonduri europene (...)” Premierul a adăugat că Executivul va continua să promoveze proiecte de hotărâri de guvern sau de lege legate de „menținerea echilibrelor bugetare”, de continuarea reformelor și de îmbunătățirea vieții cetățenilor, astfel încât „turbulențele” să afecteze cât mai puțin populația. Următorul pas: consultări cu UDMR și minoritățile Bolojan a anunțat că miercuri sunt programate consultări cu UDMR și cu grupul minorităților naționale, în paralel cu consultările inițiate de președintele României cu forțele din coaliție. În acest moment, articolul nu oferă detalii despre un calendar complet sau despre o formulă finală de susținere parlamentară pentru guvernul minoritar. [...]
Președintele Nicușor Dan deschide, miercuri, o rundă de consultări la Cotroceni cu partidele parlamentare , într-un demers care poate seta pașii instituționali ai crizei din Coaliția de guvernare, potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială arată că invitațiile sunt făcute „în temeiul prerogativelor constituționale”. Consultările sunt programate pentru miercuri, 22 aprilie 2026, la Palatul Cotroceni, cu liderii următoarelor partide și formațiuni politice parlamentare: PSD, PNL, UDMR, Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale și USR. Calendarul consultărilor de la Cotroceni Programul anunțat este: 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD) 10:30 – Partidul Național Liberal (PNL) 15:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 16:30 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale 18:30 – Uniunea Salvați România (USR) Context: tensiuni în Coaliție și risc de instabilitate guvernamentală Știrea vine pe fondul escaladării tensiunilor din Coaliție, după ce PSD a decis să își retragă sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit informațiilor prezentate în material. În acest context, consultările de la Cotroceni capătă relevanță operațională: ele pot funcționa ca un cadru formal de evaluare a majorității parlamentare și a opțiunilor de guvernare pe termen scurt. În material sunt redate și poziții publice ale actorilor implicați: Sorin Grindeanu (PSD) a indicat că partidul „în zilele următoare” va acționa în acord cu mandatul intern, în timp ce Ilie Bolojan a spus că va continua să își exercite mandatul de premier și a avertizat asupra riscului de „periclitare a finanțelor țării” și „aruncarea în aer a guvernării”, dacă situația se agravează. Ce va rezulta concret din consultări (de exemplu, o reconfigurare a majorității sau alte decizii) nu este precizat în anunțul Administrației Prezidențiale citat de Mediafax. [...]
Donald Trump își construiește mesajul de politică externă pe ideea unei „victorii rapide” și a unei poziții de forță în negocieri , susținând că SUA pot obține un acord cu Iranul și invocând, ca argument, comparații spectaculoase cu războaie istorice, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat marți postului CNBC, președintele american a spus că Washingtonul se află „într-o poziție de forță” față de Iran și că este probabil să se ajungă la un acord. El a afirmat că oficialii iranieni „nu au de ales” decât să negocieze și a insistat că SUA vor obține ceea ce a numit „o înțelegere excelentă”. Trump a respins ideea prelungirii armistițiului cu Iranul, invocând lipsa de timp. Totodată, Digi24 notează că există încă incertitudine privind organizarea unei noi runde de negocieri în Pakistan. Negocierile cu Iranul și calendarul menționat Potrivit articolului, o delegație americană condusă de JD Vance urmează să se deplaseze în Pakistan pentru reluarea negocierilor, în condițiile în care ultimatumul stabilit de președintele american expiră miercuri seara, ora Washingtonului (Digi24 nu precizează ora exactă și nici echivalentul în ora României). Retorica „războaielor scurte”: Vietnam și Venezuela În aceeași intervenție, Trump și-a prezentat „calitățile de comandant suprem” și a susținut că războiul a fost deja „câștigat”. Pentru a-și întări mesajul, a comparat durata mai multor conflicte, afirmând că el ar fi obținut rezultate într-un interval mult mai scurt. Digi24 relatează, citând Le Figaro (menționat ca sursă în articol), că Trump a spus că ar fi „câștigat foarte repede războiul din Vietnam” dacă ar fi fost președinte la acea vreme și a invocat exemplul Venezuelei, despre care a afirmat că „a durat 45 de minute”, referindu-se la o țară pe care a descris-o ca având „o armată foarte puternică”. În context, Digi24 mai menționează că, în ianuarie 2026, președintele venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat de forțele americane într-o operațiune militară la Caracas și transferat în Statele Unite. [...]
AUR își confirmă rolul de „balama” în criza guvernamentală , după ce prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu, a spus că formațiunea poartă discuții cu PSD, PNL și USR, pe fondul repoziționărilor din Parlament și al riscului unei moțiuni de cenzură, potrivit Antena 3 . Dungaciu a afirmat, în direct, că „toată lumea” caută AUR în această perioadă și că discuțiile nu sunt neapărat despre solicitări explicite, ci despre sugestii și cereri de opinie privind „anumite situații politice”. El a indicat că tema centrală a acestor contacte este „cum poate AUR să sprijine pe unii sau pe alții”, dar a susținut că discuțiile nu au „finalitatea” pe care ar spera-o cei care le inițiază. Moțiunea de cenzură: AUR spune că nu se grăbește În ceea ce privește PSD, Dungaciu a spus că partidul „vorbește despre multe”, însă AUR nu este „foarte” convins că social-democrații vor depune o moțiune de cenzură . El a adăugat că AUR nu va depune o moțiune „decât atunci când” a anunțat și că, dacă se va ajunge la o moțiune inițiată de PSD, poziția AUR ar urma să fie stabilită „după o negociere”. Totodată, Dungaciu a precizat că, în acest moment, AUR nu se află „în acel moment” și că nu știe „de nicio moțiune de cenzură din partea PSD”. Discuții și cu PNL, dar fără susținerea unui guvern minoritar Dungaciu a mai spus că există discuții și cu PNL „privind votul”, însă a exclus susținerea unui guvern minoritar, afirmând că AUR a anunțat „de la început” că nu va face acest lucru și că nu susține „nicio formă de guvern minoritar în România”. Context: retragerea PSD și consultările convocate de Nicușor Dan În același context politic, PSD și-a retras sprijinul pentru premierul liberal Ilie Bolojan, iar miniștrii social-democrați ar urma să demisioneze miercuri sau joi, conform informațiilor prezentate. Nicușor Dan a convocat partidele la consultări, marți, pentru identificarea unei soluții, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat că începe chiar de marți negocierile pentru un guvern minoritar cu USR, UDMR și grupul minorităților. Bolojan nu a spus categoric dacă va negocia și cu parlamentari din opoziție, dar a lăsat să se înțeleagă că va purta discuții pentru ca o eventuală moțiune de cenzură împotriva sa să nu treacă. [...]
