Știri
Știri din categoria Politică
Franța și Germania împing UE spre o reorganizare a deciziei externe, cu miza mutării puterii și banilor între instituții, într-o dezbatere care vizează direct Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și relația lui cu Comisia Europeană, potrivit Digi24. În centrul discuției este întrebarea cine conduce efectiv politica externă a Uniunii și cine controlează instrumentele financiare care o fac aplicabilă.
SEAE, lansat în 2011, este descris ca fiind prins între o luptă de influență cu o Comisie mai puternică și probleme interne care afectează funcționarea de zi cu zi, în timp ce capitalele caută o soluție structurală pe termen mai lung. Nevoia de schimbare este prezentată ca urgentă, pe fondul presiunii geopolitice crescute și al faptului că UE rămâne fragmentată în luarea deciziilor.
Parisul pledează pentru consolidarea rolului șefului diplomației UE, funcție ocupată în prezent de Kaja Kallas, pe care Franța a susținut-o la numirea din 2024. În schimb, poziția Berlinului este mai puțin unitară: în interiorul coaliției de guvernare există semnale diferite, iar o parte dintre oficiali ar favoriza diluarea puterilor șefului diplomației și transferul lor către Comisia Europeană.
Fostul șef al diplomației UE, Josep Borrell, rezumă problema ca una de arhitectură instituțională și responsabilități neclare:
„Primul lucru de făcut este să clarificăm cine ce face.”
Un document de discuție francez, aflat într-un stadiu incipient și prezentat inițial de Financial Times, conturează trei opțiuni pentru reformarea arhitecturii politicii externe a UE:
În varianta a treia, Kaja Kallas ar primi competențe semnificative în cadrul Comisiei, devenind primul vicepreședinte executiv, cu autoritate asupra comisarilor și direcțiilor generale relevante (inclusiv pe zone precum afaceri externe, comerț și dezvoltare). Această opțiune este indicată drept preferată de Paris, potrivit diplomaților și analiștilor citați în material.
Miniștrii de externe ai UE ar urma să înceapă discuțiile la începutul lunii septembrie, la Wicklow, în Irlanda, iar un posibil proces de decizie ar putea depinde și de o propunere prezentată de Kallas, conform diplomaților citați.
Un element-cheie al disputei este controlul resurselor. Deși SEAE supraveghează politica externă și de securitate, Comisia gestionează o parte importantă din instrumentele de politică și resursele financiare folosite pentru proiectarea influenței UE în exterior.
Materialul indică o diferență majoră de ordin bugetar: SEAE are un buget de aproximativ 900 de milioane de euro (preponderent administrativ), în timp ce programele de dezvoltare sunt de circa 11 miliarde de euro și se află, în ultimă instanță, în sfera de competență a Comisiei. În acest context, una dintre căile prin care Comisia și-ar putea extinde rolul ar fi, potrivit articolului, continuarea tendinței de a marginaliza SEAE inclusiv prin fonduri.
Germania a ridicat și tema accelerării deciziei în politica externă prin vot cu majoritate calificată, în locul unanimității, însă ministrul german de externe Johann Wadephul a recunoscut că nici măcar jumătate dintre cele 27 de state membre nu susțin această abordare în prezent.
În paralel, diplomați citați în material susțin că unele controverse asociate lui Kallas îngreunează eforturile de a-i consolida rolul, iar analiștii notează dificultatea tranziției de la un rol executiv național la constrângerile instituționale de la Bruxelles.
Miza imediată rămâne, însă, una de guvernanță: dacă UE își poate reduce fragmentarea în politica externă printr-o redistribuire de competențe și bugete între SEAE, Consiliu și Comisie — și dacă marile capitale pot ajunge la un compromis asupra centrului de comandă.
Recomandate
Adoptarea noii Legi a salarizării riscă să fie amânată , pe fondul lipsei unei forme agreate în Guvern și al unor termene pe care PSD le consideră imposibil de respectat, potrivit Antena 3 . Sorin Grindeanu spune că Ministerul Muncii, Educației și Sănătății nu au ajuns la un punct de vedere comun, ceea ce face „foarte greu, dacă nu imposibil” ca proiectul să parcurgă rapid traseul parlamentar, eventualele contestații la Curtea Constituțională și promulgarea. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD afirmă că discuția cu ministrul Florin Manole nu s-a încheiat cu o concluzie și că, în acest moment, nu există o formă finală a legii. „Nu pot să vă spun astăzi că avem o formă a acestei legi.” Grindeanu susține că România are nevoie de o lege a salarizării, dar una care să fie dezbătută cu „toți partenerii sociali” și să așeze sistemul pe baze de echitate. În același timp, el avertizează că, în condițiile actuale, calendarul vehiculat este nerealist. „Mi se pare foarte greu, dacă nu imposibil, să mai putem veni până mâine la o formă a legii (...) Sunt termene imposibile de îndeplinit.” Blocaj în Guvern și presiune pe finanțare Liderul PSD mai spune că Guvernul „nu are în acest moment o formă” agreată și că neînțelegerile persistă între Muncă, Sănătate și Educație. În plus, potrivit lui Grindeanu, Ministerul Finanțelor trebuie să identifice resursele necesare pentru aplicarea noii legi. Negocierile de la Cotroceni, decalate Antena 3 notează că negocierile pentru noua Lege a salarizării s-au decalat: întâlnirea tehnică programată duminică, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, între consilierul prezidențial Radu Burnete și specialiștii partidelor din fosta coaliție nu a mai avut loc și a fost amânată pentru luni. Context sindical și condiționalități europene Precizările vin în contextul în care mai multe federații sindicale vor organiza marți, între orele 11:00 și 13:00, un protest în fața Ministerului Muncii. Principalele revendicări sunt creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național, potrivit unui comunicat al Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa. Separat, publicația mai relatează că, potrivit unor surse oficiale citate de Antena 3 și unui răspuns al Comisiei Europene obținut de aceasta, Comisia a cerut Guvernului măsuri „compensatorii” pentru acoperirea cheltuielilor cu „anvelopa salarială” din noua variantă a legii. Una dintre măsurile sugerate ar fi extinderea contribuției CASS la pensii; în prezent, CASS pentru pensii se aplică veniturilor mai mari de 3.000 de lei. [...]
România are la dispoziție doar 10 zile ca să închidă noua lege a salarizării în parametrii PNRR , iar miza imediată este să nu împingă cheltuielile peste ceea ce Comisia Europeană consideră sustenabil , potrivit Newsweek . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , merge la Cotroceni cu o variantă modificată după discuții cu sindicatele și cu Bruxelles-ul, în condițiile în care termenul pentru jalonul din PNRR este 31 august. Proiectul trebuie să obțină rapid un acord politic și să găsească un echilibru între revendicările din sectorul bugetar și limitele bugetare ale statului. Pîslaru a explicat că varianta inițială, publicată de Ministerul Muncii la 17 iulie, a generat nemulțumiri mai ales în Sănătate și Educație, motiv pentru care au fost cerute discuții suplimentare cu sindicatele. Ce a cerut Comisia Europeană: sustenabilitate, nu „salturi” de cheltuieli Ministrul spune că nu a existat o respingere formală a proiectului de către Comisia Europeană, dar că executivul european a atras atenția asupra riscului ca ipotezele de creștere să fie „debalansate” sau să treacă peste anumite praguri, cu efecte posibile asupra ratingului de țară și asupra validării jalonului din PNRR. „Comisia Europeană nu a respins vreun proiect pentru că n-avea ce să respingă, însă ne-a atras atenția că asumpțiile de creștere (...) ne pot afecta ratingul de țară și (...) să nu fie considerat jalonul din PNRR.” Întrebat ce impact bugetar a fost prezentat Comisiei, Pîslaru a refuzat să avanseze o cifră înainte de prezentarea noii variante către liderii politici, spunând că „vehicularea de alternative” nu ajută în acest moment. Plafonul invocat: „12 miliarde este o limită maximă” Pîslaru a indicat un plafon financiar pentru reformă, descris ca limită maximă a angajamentelor României: 12 miliarde. El a adăugat că problema practică rămâne identificarea surselor de finanțare și că încercările de a suplimenta anvelopa pentru Sănătate și Educație „s-au demonstrat” în discuțiile cu Comisia Europeană ca fiind imposibile. „12 miliarde este o limită maximă pe angajamentele României. (...) avem de spus de unde aducem acești bani.” Mesajul către bugetari: fără scăderi, creșteri pentru majoritate Ministrul insistă că noua lege nu va reduce veniturile actuale din sectorul public și că „peste două treimi” dintre salariile din zona publică ar urma să aibă ajustări pozitive, însă „nu extraordinare”. „Niciun salariu nu va scădea. (...) peste două treimi din salariile din zona publică vor avea ajustări pozitive, deci creșteri (...) și nimeni nu va avea pierdere de venit salarial.” În același timp, Pîslaru susține că depășirea variantei propuse ar intra în coliziune cu obiectivele de sustenabilitate fiscal-bugetară, iar o variantă mai restrictivă ar risca „acceptabilitatea socială minimală”. Ajustări punctuale: salarizarea conducerii din Justiție Pîslaru a mai spus că au fost deja modificate prevederi privind salarizarea conducerii sistemului judiciar (CSM, Parchet, Înalta Curte), în urma consultărilor cu Ministerul Justiției, pentru a respecta „principiul egalității puterilor în stat”. Potrivit ministrului, această problemă este rezolvată în proiectul aflat acum în discuție. În esență, varianta prezentată la Cotroceni trebuie să împace simultan trei condiții: solicitările angajaților din sectorul public, limitele bugetare și cerințele europene, astfel încât reforma să fie considerată îndeplinită în PNRR până la 31 august. [...]
PNL își reconfigurează conducerea în București pe filierele de sector , iar Ilie Bolojan spune că noua echipă a avut deja o primă discuție „despre viitor”, în contextul unor numiri recente la vârful organizațiilor din sectoare, potrivit Agerpres . Întâlnirea a avut loc luni seara, după ce au fost făcute numiri la conducerile filialelor de sector. Bolojan a prezentat public componența echipei PNL București și a indicat direcția pe care vrea să o imprime organizației: deschidere către comunități și prezență constantă, nu doar în campanii. Cine intră în noua echipă PNL București În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL a enumerat noile numiri la nivel de sectoare: George Cristian Tuță – Sectorul 1 Sanda Nicola – Sectorul 2 Dragoș Pîslaru – Sectorul 3 Oana Gheorghiu – Sectorul 4 Andrei Badiu – Sectorul 5 Paul Moldovan – Sectorul 6 Bolojan i-a menționat, de asemenea, pe Ciprian Ciucu și Sebastian Burduja ca parte a echipei PNL București. Miza: organizații „deschise” și rezultate „concrete” Bolojan a legat ideea de „deschidere” de capacitatea partidului de a atrage competențe și de a răspunde problemelor locale, nu de gesturi formale. În același mesaj, a susținut că PNL trebuie să fie prezent permanent în comunitate, să identifice ce nu funcționează și să propună soluții. „Administrația nu poate fi separată de comunitate. Comunitatea este cea care se administrează, cu oamenii cei mai buni ai săi.” În această etapă, informațiile disponibile se limitează la mesajul public al președintelui PNL și la faptul întâlnirii cu noua echipă; nu sunt precizate decizii concrete, termene sau măsuri care ar urma să fie adoptate în urma discuției. [...]
Un eventual ordin de prefect pentru încetarea mandatului lui Dominic Fritz ar deschide un nou front juridic , pe care USR mizează că îl va câștiga în instanță și, la nevoie, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit News . Deputatul USR Alexandru Dimitriu a spus, într-o conferință de presă la Parlament, că nu există „o preocupare instituțională” a partidului pe acest subiect, pe motiv că situația ar fi „personală” pentru Dominic Fritz, liderul USR și primar, rămas fără mandat în urma unei decizii a Curții Constituționale (CCR) . Miza: ordinul prefectului și contestarea în instanță Dimitriu a afirmat că, din perspectiva sa de avocat, dacă va fi emis un ordin de prefect pentru încetarea mandatului, acesta „va fi contestat cu succes”. În același registru, deputatul a susținut că, dacă demersul nu ar avea câștig de cauză în țară, Fritz ar urma să câștige la CEDO. Argumentul invocat de USR: efecte retroactive și „legea mai favorabilă” În explicația sa, Dimitriu a acuzat PSD că ar fi urmărit să dea efecte retroactive sancțiunii și să întrerupă mandatul, prin eliminarea unui amendament care, în viziunea lui, ar fi limitat aplicarea legii „doar pe viitor”. În lipsa acelei „norme tranzitorii”, a spus el, ar deveni aplicabilă „legea contravențională mai favorabilă” — adică o regulă care, în anumite situații, poate conduce la aplicarea variantei mai blânde a regimului sancționator. Deputatul a susținut că, în această logică, „trebuie să fie dezincriminat ce a făcut Dominic Fritz”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas ar fi emiterea unui ordin de prefect privind încetarea mandatului, care, dacă apare, ar fi atacat în instanță. News nu indică un calendar pentru emiterea ordinului și nici detalii despre procedura concretă sau termenul în care ar putea fi contestat. [...]
USR cere declanșarea unei cercetări disciplinare în Camera Deputaților după ce un amendament „împotriva lui Dominic Fritz” ar fi fost introdus „în mod fraudulos” în raportul oficial al Comisiei juridice , deși nu fusese depus, dezbătut sau votat în comisie, potrivit News . Miza este una de procedură și integritate legislativă: dacă acuzațiile se confirmă, ar însemna intervenții neautorizate asupra documentelor oficiale ale Parlamentului, cu efect direct asupra conținutului unei legi. Solicitarea a fost formulată de lidera deputaților USR, Diana Stoica, către președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu . USR cere ca ancheta internă să stabilească cine a intervenit asupra raportului, când s-a făcut intervenția și în baza cărei dispoziții. Ce reclamă USR: un amendament apărut în raport, fără vot în comisie Potrivit USR, amendamentul a apărut în raport cu mențiunea „Autor: Comisia juridică”, deși membrii comisiei nu l-ar fi votat. Formațiunea spune că a depus deja un denunț penal pentru suspiciunea de fals intelectual și solicită acum conducerii Camerei Deputaților să stabilească și răspunderea administrativă și disciplinară a celor implicați. În argumentația sa, Diana Stoica afirmă că parlamentarii USR „nu pot accepta ca un text de lege să apară pe sub mână într-un document oficial al Parlamentului”. „Cei care au redactat acel amendament, cei care l-au introdus în raport şi cei care au orchestrat această schemă trebuie să răspundă. Sorin Grindeanu conduce Camera Deputaţilor şi are obligaţia să afle cine a făcut această faptă extrem de gravă şi să dispună sancţiunile aferente”, declară Diana Stoica. Presiune pe conducerea Camerei: anchetă administrativă, în paralel cu plângerea penală Deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că situația nu poate fi explicată printr-o „eroare materială”, argumentând că nu ar fi vorba de o simplă greșeală de redactare, ci de introducerea unui alineat întreg, cu efecte juridice. „O eroare materială înseamnă o cifră sau o formulare greşită. Nu apare din greşeală un alineat întreg, redactat juridic”, spune Alexandru Dimitriu. În același timp, USR cere ca Sorin Grindeanu să nu aștepte finalizarea anchetei penale și să folosească „instrumente administrative” disponibile imediat la nivelul Camerei Deputaților, pentru a identifica persoanele care ar fi intervenit asupra raportului oficial. [...]
Miza discuțiilor de la Cotroceni este evitarea pierderii a peste 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor rămâne blocată politic, potrivit Economedia , care citează G4Media. Președintele Nicușor Dan urmează să discute marți, la Palatul Cotroceni , cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru „deblocarea” legii salarizării bugetarilor. Conform informațiilor transmise de G4Media, ultima variantă a proiectului este respinsă de PSD. La întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). De ce contează: jalon PNRR și presiune pe buget Legea salarizării bugetarilor este un jalon în PNRR, iar termenul-limită indicat este 31 august. Dacă actul normativ nu este adoptat până atunci, România ar urma să piardă peste 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). În același timp, contextul fiscal rămâne tensionat: România are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE” și și-a asumat reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor pentru diminuarea deficitului, potrivit aceleiași surse. Blocajul politic: PSD și sindicatele cer majorări generalizate PSD și unele mari carteluri sindicale resping proiectul și cer creșteri de salarii pentru toate categoriile de bugetari, ceea ce complică găsirea unei formule care să treacă politic și să fie compatibilă cu constrângerile bugetare și angajamentele din PNRR. Ce urmează depinde de rezultatul discuției de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a agrea rapid o variantă care să fie adoptată înainte de 31 august. [...]
