Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul ia în calcul reducerea accizei la carburanți săptămâna viitoare, potrivit HotNews.ro, care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan dintr-un interviu acordat G4Media. Șeful Executivului spune că ordonanța de urgență adoptată joi privind prețurile la carburanți este „un prim pachet”, urmând ca până luni seara să fie pregătită o a doua intervenție, axată pe reducerea taxelor aplicate combustibililor.
Premierul a precizat că grupul de lucru constituit la nivelul Guvernului pentru gestionarea crizei carburanților se reunește din nou luni dimineață, cu obiectivul ca „până la finalul zilei de luni” să fie anunțată o măsură suplimentară. În discuție sunt două variante, însă Bolojan a indicat că reducerea accizei este opțiunea mai simplă din punct de vedere juridic și administrativ.
Întrebat dacă ar prefera scăderea accizei sau a TVA, Bolojan a argumentat că reducerea TVA ar putea declanșa o procedură de infringement (procedură de constatare a încălcării dreptului UE) din partea Comisiei Europene, în timp ce acciza ar fi „cea mai facilă soluție”. Totodată, premierul a spus că urmează să fie analizate „două ipoteze de lucru”, inclusiv în funcție de cât poate suporta bugetul și pentru ce perioadă ar putea fi aplicată reducerea.
„De asemenea, un al doilea principiu este legat de un cost echitabil pentru toată lumea, sens în care tot ce a încasat practic bugetul de stat suplimentar pe componenta de taxă pe valoare adăugată în această lună, ca urmare a acestei creșteri, va fi întors către cetățenii României prin reducerea de accize care se va face”, a adăugat premierul.
În paralel, Guvernul a adoptat joi o ordonanță de urgență care plafonează adaosul comercial la media din 2025 pe întreg lanțul (de la rafinare la vânzare), condiționează exporturile de motorină și țiței de acordul autorităților și introduce amenzi de până la 10% din cifra de afaceri pentru nerespectarea regulilor. Măsurile se aplică în perioada 1 aprilie – 30 iunie, cu posibilitatea de prelungire.
Actul normativ este însă contestat de o parte dintre specialiști. Asociația Energia Inteligentă susține, într-o analiză citată de HotNews.ro, că ordonanța nu ar schimba substanțial piața, ci ar avea mai degrabă un rol de gestionare a percepției publice, în timp ce premierul avertizează că măsurile prost calibrate pot produce efecte secundare, inclusiv blocaje de aprovizionare sau sincope pe importurile de combustibil și țiței.
Recomandate
PSD acuză un blocaj politic la vârful Executivului , după ce Sorin Grindeanu a susținut, potrivit news.ro , că premierul interimar Ilie Bolojan „blochează găsirea unei soluții” și „ține captiv USR”, în contextul discuțiilor politice despre o ieșire din impas. Declarația a fost făcută miercuri, într-o intervenție la Adevărul, unde liderul PSD a afirmat că „un singur om” ar fi cel care „se agață în continuare de funcții” și împiedică ajungerea la o soluție. În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că i-a întrebat pe reprezentanți ai USR dacă „realizează că președintele lor nu mai e Fritz, e Bolojan”. „Cine nu vrea să găsească şi se agaţă în continuare de funcţii, e un singur om, care ţine captiv USR-ul. Efectiv, este captiv USR-ul.” „Atâta timp cât nu e el, nu trebuie să existe o soluţie.” Ce transmite PSD despre negocieri și dialog Grindeanu a mai afirmat că „în fiecare partid există oameni cu care poți să ai dialog”, dar a evitat să comenteze pozițiile altor formațiuni, susținând că vorbește „în numele PSD”, în urma consultărilor interne și în baza politicilor pe care partidul vrea să le promoveze. „Eu nu-mi dau cu părerea despre ce trebuie să facă PNL-ul sau USR-ul. Eu vorbesc în numele PSD, ca preşedinte al partidului, în urma consultărilor interne pe care le-am avut cu colegii mei, a politicilor pe care dorim să le promovăm şi a unei soluţii pe care noi gândim a fi potrivită.” De ce contează Acuzația de „blocaj” pusă pe seama premierului interimar ridică miza politică a negocierilor și sugerează o deteriorare a relației dintre actorii implicați, într-un moment în care, potrivit declarațiilor, se caută o „soluție” acceptată. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre natura exactă a soluției vizate, rămâne neclar la ce variantă concretă se referă PSD și care este calendarul următorilor pași. [...]
Sondajul INSCOP indică o nemulțumire de masă față de președinte și premier, un semnal de risc pentru guvernare și stabilitatea politică pe termen scurt , potrivit HotNews . Datele arată că 7 din 10 români se declară nemulțumiți de activitatea președintelui Nicușor Dan , iar proporția este similară în cazul premierului interimar Ilie Bolojan . Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Nemulțumirea față de Nicușor Dan: 70,5% evaluări negative Doar 27,6% dintre respondenți spun că sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de activitatea președintelui (4,4% foarte mulțumiți și 23,2% destul de mulțumiți). În schimb, 70,5% se declară foarte nemulțumiți sau destul de nemulțumiți (42,8% foarte nemulțumiți și 27,7% destul de nemulțumiți). Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%. Profilul nemulțumirii este mai pronunțat decât media în rândul votanților AUR, al persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară, al locuitorilor din urbanul mic și mediul rural, precum și al angajaților din sectorul privat. Ilie Bolojan, premier interimar: 67,9% nemulțumiți În cazul premierului interimar Ilie Bolojan, 30,5% dintre respondenți se declară foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți (8% foarte mulțumiți și 17,7% destul de mulțumiți). Nemulțumirea ajunge la 67,9% (47,7% foarte nemulțumiți și 20,2% destul de nemulțumiți), iar 1,5% nu știu sau nu răspund. Nemulțumirea față de activitatea lui Bolojan este peste medie în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. Percepția rolului președintelui în conflictul politic: societate împărțită La întrebarea despre rolul președintelui în tensiunile politice recente, 49,2% dintre cei chestionați consideră că Nicușor Dan a acționat pentru a diminua neînțelegerile dintre partide și lideri politici, în timp ce 36,3% cred că a contribuit la amplificarea lor. Non-răspunsurile sunt 14,6%, potrivit datelor INSCOP citate de News.ro. Polarizare pe linii de partid, cu diferențe între președinte și premier Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune accent pe polarizarea politică din spatele acestor evaluări și pe diferențele dintre cele două funcții: „Jumătate dintre români cred că prin poziţionările publice exprimate în această perioadă, preşedintele Nicuşor Dan a acţionat pentru a diminua neînţelegerile dintre partide şi liderii politici, iar o treime cred contrariul (...) Polarizarea este diferită în cazul activităţii premierului Ilie Bolojan (...)” În același comentariu, Ștefureac indică și repere de polarizare: un procent ridicat de alegători PSD, PNL și USR mulțumiți de activitatea președintelui, respectiv un procent foarte mare de alegători AUR nemulțumiți; iar la Bolojan, niveluri ridicate de mulțumire în rândul votanților PNL și USR, respectiv nemulțumire în rândul votanților PSD și AUR. Din perspectiva funcționării instituțiilor, combinația dintre nemulțumirea majoritară și polarizarea pe criterii politice sugerează un spațiu redus pentru decizii consensuale în perioada următoare, în special într-un context de conflict între partide. [...]
Kelemen Hunor spune că măsurile fiscale „fără excepții” au avut miză bugetară, dar cer nuanțe potrivit news.ro . Liderul UDMR afirmă că Ilie Bolojan , ca prim-ministru, a urmărit ca măsurile guvernamentale să se aplice tuturor, fără excepții, pentru a evita „portițele” prin care „se strecoară și alții”, însă susține că „realitatea arată un pic altfel în România”. Declarațiile au fost făcute marți seară, la Digi 24, în contextul discuțiilor despre măsuri menite să aducă venituri suplimentare la buget. Kelemen Hunor a argumentat că, din perspectiva constrângerilor macro-bugetare, „nu aveai altă soluție”, invocând deficitul în creștere, datoria publică în creștere și împrumuturile „foarte scumpe”. De ce contează: spațiul de manevră fiscală, limitat de deficit și costul finanțării Mesajul central al președintelui UDMR este că principiul aplicării uniforme a măsurilor este „corect”, dar că, în practică, guvernarea are nevoie de „nuanțe” atunci când implementează decizii cu impact bugetar și social. În lectura sa, presiunea pe finanțele publice reduce opțiunile, iar costul ridicat al împrumuturilor îngustează și mai mult marja de decizie. „Principiul era corect, dar realitatea arată un pic altfel în România.” Context politic: UDMR și continuarea guvernării cu PSD Kelemen Hunor a mai spus că, în opinia sa, guvernarea alături de PSD ar fi trebuit continuată până la „rocada” stabilită prin protocolul coaliției. În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete sunt vizate sau ce excepții ar fi fost discutate. [...]
Schimbul de replici PNL–PSD ridică miza negocierilor pentru premier , după ce prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a catalogat drept „lipsă de decență, lipsă de respect, infantilism” afirmațiile liderului PSD Sorin Grindeanu despre Ilie Bolojan, potrivit news.ro . Ciucu a spus că eticheta de „zombie politic” pusă de Grindeanu lui Bolojan este contrazisă de nivelul de încredere publică de care acesta s-ar bucura „conform cercetărilor sociologice”. În intervenția de luni seară la Digi 24, liderul PNL a susținut că „zombie politic” ar fi, în schimb, un politician cu încredere „sub 10%” și a adăugat că, în opinia sa, Bolojan „are un viitor politic foarte bun în față”. Ruptura de PSD, prezentată ca premisă pentru relansarea PNL În același context, Ciucu a afirmat că alegătorii le cer liberalilor să încheie colaborarea cu PSD și a prezentat separarea de social-democrați drept condiție pentru relansarea partidului. El a invocat trei argumente principale: PSD „a fugit de răspundere” și nu și-ar fi asumat eșecul guvernării Ciucă–Ciolacu, în timp ce PNL spune că și-a asumat partea de vină; liberalii ar încerca, „prin Ilie Bolojan și guvernul său”, să corecteze ce au greșit, în timp ce PSD „nu a susținut guvernarea”; coaliția mare PNL–PSD (menționată de Ciucu ca având 60%) ar fi lăsat spațiu de manifestare pentru partide precum AUR. Ciucu a mai spus că o separare „pe termen lung și foarte lung” de PSD ar face bine democrației, pentru că PNL ar urmări să se întărească în opoziție, să se reformeze și să crească „o nouă generație de politicieni”. Ce a spus Grindeanu despre Bolojan și negocieri Președintele PSD Sorin Grindeanu a declarat luni, după consultările cu președintele Nicușor Dan pentru desemnarea premierului, că PSD nu mai dorește un guvern condus de Ilie Bolojan. El a susținut că „toate lucrurile sunt blocate din cauza unui singur om” și l-a descris pe Bolojan drept „un fel de zombie politic” care „se plimbă și se agață de această funcție”. Totuși, Grindeanu a nuanțat poziția, afirmând: „Cu Ilie Bolojan pot să negociez, dar nu Ilie Bolojan prim-ministru”. [...]
La un an de mandat, agenda de reformă a lui Nicușor Dan rămâne în mare parte la nivel de consultări , fără modificări constituționale sau reforme administrative majore inițiate de Președinție, în timp ce unele promisiuni-cheie din campanie au devenit puncte de vulnerabilitate politică, potrivit Mediafax . Nicușor Dan a împlinit un an la Palatul Cotroceni după victoria din 2025, obținută într-un context de polarizare și prezență ridicată la vot. În turul al doilea, desfășurat pe 18 mai 2025, el a obținut 6.168.642 de voturi (53,6%), față de 46,4% pentru George Simion, cu o diferență de aproximativ 830.000 de voturi. În primul tur (4 mai 2025), Simion a avut aproximativ 41%, iar Dan 20,99% (aprox. 1,98 milioane de voturi). Ce s-a văzut în primul an: poziționare externă, mai puțin pe reforme interne În mandat, președintele a participat la reuniuni ale Consiliului European și la summituri NATO, menținând pozițiile oficiale ale României privind sprijinul pentru Ucraina și cooperarea cu partenerii occidentali. Pe plan intern, el a susținut public reducerea influenței politice în instituțiile publice și a criticat numirile politice în companii de stat și autorități publice. Totuși, în primul an nu au fost adoptate modificări constituționale sau reforme administrative majore inițiate direct de Președinție, notează publicația. Promisiuni și obiective: ce a rămas nefinalizat În campanie, Nicușor Dan și-a construit mesajul „România Onestă”, cu accent pe reformă administrativă, combaterea corupției și menținerea orientării pro-UE și pro-NATO. Lista de obiective prezentată public a inclus, între altele: reforma administrației publice și depolitizarea instituțiilor; susținerea independenței justiției; reducerea cheltuielilor în sectorul public; digitalizarea serviciilor administrative și creșterea transparenței; sprijin pentru investiții în educație și sănătate. Mediafax arată că proiectele privind restructurarea aparatului administrativ și depolitizarea instituțiilor nu au fost implementate la scară largă. Au fost discutate inițiative precum reorganizarea unor instituții, criterii de profesionalizare pentru companiile de stat, digitalizare administrativă și transparența cheltuielilor publice, însă o parte au rămas în faza de consultare sau negociere politică. În paralel, au continuat dezbaterile privind inflația, deficitul bugetar și nivelul cheltuielilor publice, iar sondajele din primul an au indicat fluctuații ale încrederii în președinte, pe fondul disputelor politice și al evoluțiilor economice. Puncte sensibile politic: premierul și TVA Materialul menționează două teme care au alimentat criticile din partea susținătorilor: Nicușor Dan a spus în campanie că îl va propune pe Ilie Bolojan premier, lucru pe care l-a făcut, însă i se reproșează ulterior că nu îl mai susține pe premier. O altă critică majoră vizează promisiunea că TVA nu va fi majorată în mandatul său, în condițiile în care, potrivit Mediafax, TVA a fost majorată imediat după învestirea Guvernului Ilie Bolojan. Per ansamblu, concluzia articolului este că o parte dintre obiectivele din campanie au fost transpuse în măsuri administrative și poziții publice, în timp ce alte proiecte de reformă au rămas în negociere sau consultare politică. [...]
Sorin Grindeanu transmite un semnal de deschidere către Cotroceni , după ce a spus că președintele Nicușor Dan i-a lăsat impresia că urmărește formarea unei „majorități clare” din partide pro-occidentale, potrivit news.ro . Mesajul contează în cheia negocierilor politice, pentru că sugerează că PSD ar putea valida, cel puțin ca direcție, o formulă de guvernare care să „continue lucrurile”. Declarația a fost făcută miercuri, într-o intervenție la Adevărul, unde liderul PSD a spus că Nicușor Dan este „o surpriză plăcută” prin faptul că „a încercat de fiecare dată să găsească soluții” și să „deblocheze situația”. Ce spune Grindeanu despre obiectivul lui Nicușor Dan Grindeanu a afirmat că șeful statului „i-a dat impresia” că dorește „să se găsească o soluție” și „o majoritate clară din partide formate din partide pro-occidentale, care să continue lucrurile”. Contextul relației și nuanța politică Liderul PSD a precizat că, înainte ca Nicușor Dan să devină președinte, s-au intersectat „de două sau trei ori”, când el era ministru al Transporturilor, iar Nicușor Dan primar general al Capitalei. Grindeanu a subliniat și distanța politică dintre cele două tabere, spunând că PSD și Nicușor Dan „nu [au fost] niciodată în aceeași tabără politică”, motiv pentru care evaluarea sa pozitivă reprezintă, în propriile cuvinte, o schimbare de percepție. De ce contează În lipsa altor detalii despre pași concreți sau calendar, declarația rămâne la nivel de semnal politic: PSD își arată disponibilitatea de a discuta o majoritate „pro-occidentală” și de a evita blocajele, cel puțin în discurs. Sursa nu oferă informații despre negocieri punctuale sau despre componența unei eventuale majorități. [...]
