Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul ia în calcul reducerea accizei la carburanți săptămâna viitoare, potrivit HotNews.ro, care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan dintr-un interviu acordat G4Media. Șeful Executivului spune că ordonanța de urgență adoptată joi privind prețurile la carburanți este „un prim pachet”, urmând ca până luni seara să fie pregătită o a doua intervenție, axată pe reducerea taxelor aplicate combustibililor.
Premierul a precizat că grupul de lucru constituit la nivelul Guvernului pentru gestionarea crizei carburanților se reunește din nou luni dimineață, cu obiectivul ca „până la finalul zilei de luni” să fie anunțată o măsură suplimentară. În discuție sunt două variante, însă Bolojan a indicat că reducerea accizei este opțiunea mai simplă din punct de vedere juridic și administrativ.
Întrebat dacă ar prefera scăderea accizei sau a TVA, Bolojan a argumentat că reducerea TVA ar putea declanșa o procedură de infringement (procedură de constatare a încălcării dreptului UE) din partea Comisiei Europene, în timp ce acciza ar fi „cea mai facilă soluție”. Totodată, premierul a spus că urmează să fie analizate „două ipoteze de lucru”, inclusiv în funcție de cât poate suporta bugetul și pentru ce perioadă ar putea fi aplicată reducerea.
„De asemenea, un al doilea principiu este legat de un cost echitabil pentru toată lumea, sens în care tot ce a încasat practic bugetul de stat suplimentar pe componenta de taxă pe valoare adăugată în această lună, ca urmare a acestei creșteri, va fi întors către cetățenii României prin reducerea de accize care se va face”, a adăugat premierul.
În paralel, Guvernul a adoptat joi o ordonanță de urgență care plafonează adaosul comercial la media din 2025 pe întreg lanțul (de la rafinare la vânzare), condiționează exporturile de motorină și țiței de acordul autorităților și introduce amenzi de până la 10% din cifra de afaceri pentru nerespectarea regulilor. Măsurile se aplică în perioada 1 aprilie – 30 iunie, cu posibilitatea de prelungire.
Actul normativ este însă contestat de o parte dintre specialiști. Asociația Energia Inteligentă susține, într-o analiză citată de HotNews.ro, că ordonanța nu ar schimba substanțial piața, ci ar avea mai degrabă un rol de gestionare a percepției publice, în timp ce premierul avertizează că măsurile prost calibrate pot produce efecte secundare, inclusiv blocaje de aprovizionare sau sincope pe importurile de combustibil și țiței.
Recomandate
Escaladarea conflictului din PNL prelungește criza guvernării și alimentează incertitudinea politică , în condițiile în care eurodeputatul liberal Rareș Bogdan îl acuză pe premierul demis Ilie Bolojan că refuză să plece de la guvernare, deși partidul „și-a asumat să treacă în opoziție”, potrivit G4Media . În declarațiile citate, Rareș Bogdan susține că „singurul câștigător al crizei politice” ar fi AUR, pe fondul blocajului și al disputelor din jurul guvernării. El afirmă că, „în niciun sondaj”, AUR „nu mai coboară sub 40%” și descrie situația drept „circ politic”. Acuzații directe la adresa lui Ilie Bolojan Rareș Bogdan îl învinovățește pe Ilie Bolojan pentru menținerea tensiunilor și pentru modul de gestionare a guvernării, afirmând că premierul demis „se încăpățânează să stea la guvernare”, pe care „în momentul acesta n-o mai gestionează, sau o gestionează foarte prost”. Totodată, eurodeputatul PNL îl acuză pe Bolojan că ar fi devenit „agent electoral pentru AUR”, argumentând că nu l-ar fi auzit „să zică un singur cuvințel împotriva AUR”. Miza politică: relația cu PSD și ieșirea din blocaj În același context, Rareș Bogdan afirmă că, în opinia sa, dacă PSD ar anunța că votează un guvern PNL cu Ilie Bolojan premier, în PNL „nu ar mai exista nicio rezoluție anti-PSD”. „Sunt absolut convins că dacă PSD ar anunța mâine că ar vota un guvern PNL cu Bolojan premier nu va mai fi nicio problemă din partea PNL, nu ar mai exista nici o rezoluție anti PSD (…)” El adaugă că, din perspectiva sa, „singurul care mai vrea să rezolve criza politică” este președintele României, Nicușor Dan . De ce contează Mesajul eurodeputatului indică o fractură internă în PNL pe tema guvernării și a raportării la PSD, într-un moment în care prelungirea crizei politice menține un nivel ridicat de incertitudine. În lectura lui Rareș Bogdan, această dinamică avantajează AUR în plan electoral, pe fondul nemulțumirii publice și al lipsei unei soluții rapide de stabilizare. [...]
Decizia Tribunalului București blochează temporar conducerea și regulile interne ale PNL , iar Ilie Bolojan spune că partidul va respecta suspendarea provizorie, dar nu va renunța la hotărârile adoptate la Congresul din 21 iunie , potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: hotărârile suspendate se aplică „de îndată”, ceea ce afectează funcționarea conducerii și deciziile luate ulterior în partid. Bolojan a reacționat public după ce instanța a suspendat provizoriu hotărârile Congresului Extraordinar, inclusiv alegerea noii conduceri și modificarea Statutului PNL. El a criticat dur gruparea din partid care a contestat în instanță deciziile Congresului, afirmând că aceasta „nu a câștigat nimic” și că cei care „se războiesc” cu deciziile propriilor colegi vor rămâne „trădători”, indiferent de hotărârile instanțelor. „Vom respecta decizia provizorie de suspendare a hotărârilor Congresului PNL, dar vom apăra decizia membrilor noștri (...) Nu vom renunța la hotărârile luate și nu ne vom clinti de pe calea pe care partidul a decis să o urmeze.” Ce a suspendat instanța și de ce contează pentru funcționarea partidului Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârile adoptate la Congresul Extraordinar din 21 iunie, inclusiv: alegerea noii conduceri a PNL; modificarea Statutului partidului; 13 decizii luate ulterior de Biroul Permanent Național, între care și hotărârea privind schimbarea liderilor de filiale. Decizia este executorie (se aplică imediat), dar poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. Suspendarea rămâne valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului în care 18 liberali contestă legalitatea hotărârilor Congresului. Context: conducerea votată la Congresul din 21 iunie La Congresul din 21 iunie, Ilie Bolojan fusese reales președinte al PNL. Dan Motreanu a intrat în echipă ca prim-vicepreședinte, iar Robert Sighiartău a fost ales secretar general. Printre vicepreședinți s-au numărat Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga. Cei 18 membri PNL care au deschis acțiunea susțin că Bolojan a convocat Congresul în baza unor hotărâri care nu respectau Statutul partidului și au cerut suspendarea alegerii conducerii, a modificărilor statutare și a deciziilor luate ulterior în baza acestora. [...]
Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârile Congresului PNL din 21 iunie, iar efectul imediat este revenirea la vechea conducere a partidului , potrivit HotNews . Decizia nu este definitivă, dar este executorie, ceea ce înseamnă că produce efecte până la soluționarea finală a dosarului. Instanța a admis solicitările a 18 liberali care îl contestă pe Ilie Bolojan. Printre contestatari sunt menționați Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu și Alina Gorghiu. Ce anume a suspendat instanța și ce efect produce Tribunalul București a decis suspendarea a patru hotărâri ale Congresului PNL din 21 iunie, inclusiv cele privind alegerea noii conduceri și ratificarea modificărilor de statut. Totodată, instanța a suspendat și 17 decizii ale Biroului Permanent al PNL, luate de noua conducere aleasă la Congres. Consecința operațională indicată de publicație este că, după suspendare, PNL revine la vechea formulă de conducere, cu patru prim-vicepreședinți, între care trei contestatari ai lui Bolojan: Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Cătălin Predoiu (menționat ca demisionar între timp). Context: o serie de suspendări în instanță Hotărârea vine la o săptămână după o altă decizie nefavorabilă conducerii PNL: pe 1 iulie, Tribunalul București a suspendat provizoriu efectele hotărârii prin care Consiliul Național Extraordinar al PNL convocase Congresul pentru numirea noii conduceri. Și acea decizie nu era definitivă și putea fi atacată cu apel. Ce s-a decis la Congresul din 21 iunie La Congresul extraordinar, Ilie Bolojan a fost reales președinte PNL, cu 1.769 de voturi pentru și 73 de voturi anulate, iar în echipa de conducere au fost aleși Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de opt vicepreședinți. De asemenea, delegații au adoptat două hotărâri politice, potrivit relatării: PNL nu mai face coaliție cu PSD și Congresul a constatat încălcări repetate ale deciziilor partidului de către mai mulți lideri, solicitându-le demisia și mandatarea BPN să demareze procedura de excludere dacă nu demisionează până la un termen indicat în text. Ce urmează Suspendarea este provizorie și rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarelor aflate pe rolul Tribunalului București. Până atunci, decizia fiind executorie, efectele hotărârilor suspendate sunt blocate, iar funcționarea conducerii PNL revine la formula anterioară descrisă în articol. [...]
PSD își îngustează opțiunile de coaliție și împinge USR spre margine , în timp ce indică drept variante preferate o formulă „pro-europeană” cu PNL (dar „fără Ilie Bolojan ”) și UDMR, potrivit news.ro . Mesajul, transmis de secretarul general al PSD, Claudiu Manda , are miză operațională: conturează liniile roșii ale partidului în negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. USR, „ultima opțiune” în logica PSD Claudiu Manda a spus că, în acest moment, „prima noastră opțiune” este găsirea voturilor necesare într-o „coaliție pro-europeană”, „mai degrabă alături de UDMR”, iar USR ar fi ajuns „ultima opțiune”, despre care PSD „începem să o spunem că nu mai este opțiune”. În același context, Manda a relatat reacția din interiorul partidului după ce „Sorin” (menționat doar cu prenumele în relatarea citată) ar fi spus, într-o ședință cu grupurile parlamentare, că PSD nu își dorește să continue dialogul cu USR. „Au fost, ca să zic așa, aplauze și bucurii, ca și când a dat România gol la mondiale.” Declarațiile au fost făcute „la Cotidianul”, conform news.ro, fără alte detalii despre cadrul exact al intervenției. PNL și UDMR, variantele preferate; condiția „fără Ilie Bolojan” Manda a afirmat că, dacă ar fi întrebați, „o majoritate covârșitoare” din PSD nu își dorește o guvernare alături de USR, dar ar fi de acord cu: o guvernare alături de PNL, „fără Ilie Bolojan”; o guvernare în care UDMR „poate să fie alături”. „Cam acestea sunt primele noastre opțiuni.” De ce contează Semnalul public al conducerii PSD indică o repoziționare practică în negocierile de majoritate: USR este descris explicit ca opțiune marginală, în timp ce PNL și UDMR sunt prezentate drept parteneri acceptabili, cu o condiționare nominală în cazul PNL. În lipsa altor detalii din sursă despre calendar sau formule concrete, rămâne de urmărit dacă această linie va fi preluată oficial în negocieri și cum va răspunde PNL la condiția invocată. [...]
Adoptarea rapidă a legilor din PNRR devine o miză de calendar parlamentar , iar PSD împinge pentru o sesiune extraordinară la finalul lunii iulie, condiționată de instalarea unui guvern „cu puteri depline”, potrivit Agerpres . Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Sorin Grindeanu , a spus la Digi24 că își dorește ca la final de iulie să fie convocată o sesiune extraordinară „prin care să votăm legile necesare pentru a mai trage din banii din PNRR”, pe care a numit-o „absolut obligatorie”. Condiția PSD: guvern „cu puteri depline” înainte de voturile pe PNRR Grindeanu a legat explicit sesiunea extraordinară de existența unui executiv cu mandat complet. În acest context, a afirmat că PSD este „deschis” la dialog, dar a criticat lipsa de coerență a cerințelor partenerilor de negociere, cerând ca acestea să fie stabilizate și clarificate intern înainte de pași politici suplimentari. Mesaj către PNL și USR: majoritate cu PSD sau blocaj În declarațiile citate, liderul PSD a cerut PNL să recunoască faptul că hotărârile adoptate până acum sunt „ușor nerealiste” și să accepte formarea unei majorități cu PSD. A adăugat că „același lucru trebuie să îl facă și USR”, altfel susține că nu mai are încredere în propunerile avansate în ultimele săptămâni. Refuzul pentru Ilie Bolojan ca premier Întrebat despre o posibilă concesie privind acceptarea lui Ilie Bolojan ca premier, Grindeanu a răspuns că nu poate susține această variantă, invocând un vot intern în PSD (98% împotrivă), percepția publică („peste 80% dintre români” ar considera că direcția țării a fost greșită sub un guvern condus de Bolojan) și faptul că „281 de parlamentari” i-ar fi cerut să plece. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pachetul exact de legi vizat, rămâne de urmărit dacă negocierile pentru un guvern cu mandat deplin se închid suficient de repede pentru ca Parlamentul să poată programa, efectiv, sesiunea extraordinară de la finalul lui iulie și voturile aferente PNRR. [...]
Nicușor Dan își leagă mesajul extern de economie și securitate, mizând pe investiții americane și pe rolul Mării Negre în creșterea relevanței portului Constanța , potrivit HotNews , care citează un interviu acordat Digi24. Președintele a respins acuzațiile că ar fi un apropiat al mișcării MAGA din jurul administrației Trump, susținând că poziția sa nu ține de ideologie, ci de interesul României de a menține o relație solidă între SUA și Europa. „Nu este în niciun caz, nu e vorba de ideologie aici. [...] Interesul nostru este ca relația între Europa și Statele Unite să fie cât mai bună cu putință.” SUA, „țintă” pentru securitate și economie În enumerarea obiectivelor de politică externă, Nicușor Dan a reluat ideea că relația cu Statele Unite rămâne centrală atât din perspectiva securității, cât și a economiei, punctând explicit nevoia de investiții americane în România. „Statele Unite rămâne principala țintă pentru noi, și securitate și economie. E important să avem investiții importante americane în România.” Marea Neagră și Constanța: securitatea ca multiplicator economic Șeful statului a insistat pe importanța strategică a Mării Negre, nu doar în legătură cu exploatarea zăcămintelor de gaze, despre care a spus că este preconizată să înceapă în 2027, ci și ca zonă de conectare economică spre regiunea Mării Caspice. El a legat direct securitatea regională de potențialul comercial al portului Constanța și de ambiția de a construi, împreună cu Bulgaria, o „interfață” între Europa și „Asia apropiată”, în contextul unei strategii la nivelul UE pentru un hub de securitate maritimă, pentru care urmează să fie discutată finanțarea. „Cu cât Marea Neagră este mai sigură, cu atât portul Constanța va deveni mai relevant și capacitatea lui comercială, economică mai importantă.” Ce mai urmărește pe termen mediu Pe lângă axa SUA–UE și Marea Neagră, Nicușor Dan a vorbit despre amplificarea unor parteneriate cu țări europene, despre care a spus că sunt „insuficient fructificate” economic. Totodată, a indicat ca direcție de termen mediu reluarea prezenței României în spații precum Orientul Mijlociu și Africa, unde România ar fi avut în trecut relații culturale și diplomatice pronunțate, dar a precizat că nu este un obiectiv imediat. [...]
