Știri
Știri din categoria Politică
Disputa internă din PNL riscă să blocheze deciziile de guvernare, după ce eurodeputatul Rareș Bogdan a atacat public conducerea partidului pentru deschiderea către un guvern „în jurul PSD”, în timp ce, în paralel, partidul nu reușește să finalizeze sancțiunile anunțate împotriva grupului etichetat drept „puciști”, potrivit G4Media.
Rareș Bogdan îl acuză pe președintele PNL Ilie Bolojan și pe secretarul general Dan Motreanu de „ipocrizie”, după ce aceștia au transmis, la consultările cu președintele Nicușor Dan, că sunt gata să voteze fie un guvern minoritar în jurul PSD, fie o formulă PNL–USR–UDMR. În mesajele sale, Bogdan îl numește pe Bolojan „mândrul cârmaci” și întreabă retoric cine îi sancționează pe cei care ar vota un guvern format în jurul PSD.
Contextul tensionat vine după episodul în care Rareș Bogdan a fost trecut pe lista „trădătorilor”/„puciștilor” care ar fi conlucrat pentru învestirea lui Adrian Veștea ca premier, „peste capul” lui Ilie Bolojan. Conducerea PNL decisese inițial excluderea lui Rareș Bogdan și a altor 12 lideri de filiale județene (decizie votată la Congres), însă la ședința Biroului Permanent Național de marți măsura s-a schimbat: nu au mai fost excluși, ci doar înlocuiți din funcții.
În cazul lui Rareș Bogdan a rămas doar „recomandarea” Congresului de a începe procedura de excludere, „spun sursele G4Media”. Deputatul Ionel Bogdan (din echipa lui Bolojan) a explicat că, deși s-au făcut modificări de statut, „puciștii” nu pot fi dați afară până când noul statut nu este înregistrat la Tribunal, o procedură care „poate dura”.
Rareș Bogdan afirmă că va continua criticile și susține că nu poate fi exclus „pentru delict de opinie”. El mai spune că liberalii care au statut de demnitar – dând ca exemple și pe Cătălin Predoiu sau Alina Gorghiu – nu pot fi excluși decât prin votul Consiliului Național al PNL, iar votul ar fi secret.
În același timp, eurodeputatul condamnă sancțiunile aplicate celor schimbați din funcții pentru că l-au sprijinit pe un coleg liberal în demersul de a obține funcția de premier și atacă ideea sprijinirii unui guvern minoritar PSD, pe care o pune în opoziție cu pozițiile anterioare din partid legate de deficit și „stabilitatea bugetară”.
Potrivit informațiilor prezentate, după ce guvernul Veștea a picat la vot în Parlament, președintele Nicușor Dan a convocat partidele la consultări. Ilie Bolojan a declarat după discuții că ar fi bine să existe o propunere care să nu repete blocajele recente, iar PNL ar susține fie un guvern minoritar în jurul PSD, fie unul în jurul PNL–USR–UDMR.
Pentru PNL, miza imediată rămâne dublă: să-și clarifice rapid linia de vot pentru formarea guvernului și, în paralel, să rezolve disputa internă privind sancțiunile, în condițiile în care procedurile statutare invocate pot întârzia deciziile disciplinare.
Recomandate
Criticile interne din PNL se ascut pe tema votului pentru un guvern PSD , după ce Ilie Bolojan ar fi respins anterior varianta unui premier liberal, potrivit Mediafax . Miza politică imediată este coerența deciziei de partid și costul de credibilitate într-un moment în care PNL își dispută public direcția și strategia de guvernare. Rareș Bogdan îl acuză pe Bolojan de „lipsă de consecvență politică”, susținând că liberalii au fost sancționați pentru un pact de guvernare cu PSD pe motiv că România avea nevoie urgentă de guvern și că PNL ar fi susținut atunci un premier liberal, un vicepremier liberal și cinci miniștri liberali. În acest context, el afirmă că acum conducerea ar urma să voteze „un guvern PSD, exclusiv PSD, cu premier PSD”. În mesajul citat de publicație, Rareș Bogdan ridică și problema responsabilității interne: cine îi „sancționează” pe cei care ar vota un astfel de guvern, după ce alți membri ai partidului ar fi fost excluși pentru decizii anterioare legate de guvernare. El leagă schimbarea de poziție de argumente precum riscul de „junk” (categorie de rating nerecomandată investițiilor) și „stabilitatea bugetară”, pe care le descrie drept „vorbe în vânt” în noul context. Un al doilea contestatar: Pavel Popescu Și Pavel Popescu, prezentat ca un alt liberal contestatar al lui Bolojan, formulează o critică similară, tot pe tema inconsecvenței. Într-o postare, el descrie, în termeni ironici, o succesiune de decizii pe care o consideră contradictorie: „Nu facem guvern cu PSD.” Excluderea colegilor care ar fi votat instalarea unui guvern în care „jumătate de miniștri” erau din PNL. Votarea, în prezent, a unui „guvern minoritar PSD”. Popescu își publică mesajul pe Facebook, conform linkului indicat în material. De ce contează Schimbul de acuzații indică o fractură internă în PNL pe o decizie cu impact direct asupra arhitecturii guvernării: dacă partidul susține sau nu un executiv PSD și în ce condiții. În lipsa altor detalii în material despre calendarul votului sau decizia formală a conducerii, rămâne neclar când și în ce for se va tranșa poziția finală a PNL. [...]
Cooptarea lui Robert Sighiartău ca secretar general al PNL poate fi citită ca o mișcare de negociere menită să reducă marja de manevră a președintelui Nicușor Dan , în contextul tensiunilor privind formarea guvernului, potrivit unei analize prezentate de politologul Cristian Pîrvulescu, citat de HotNews . Pîrvulescu a comentat la Euronews (intervenție video: https://www.youtube.com/watch?v=XNcx7TFm6zg ) decizia lui Ilie Bolojan, noul lider al PNL, de a-l coopta în echipa de conducere pe Robert Sighiartău, ales secretar general la congresul de duminică. În interpretarea politologului, mutarea vine pe fondul acuzațiilor lansate la adresa lui Nicușor Dan, inclusiv din partea unor foști susținători, că ar fi „un MAGA deschis” (referire la mișcarea „Make America Great Again” asociată președintelui american Donald Trump). În acest cadru, Pîrvulescu susține că Sighiartău ar împărtăși această orientare ideologică și leagă alegerea sa de o strategie mai amplă a PNL de a-l „contracara” pe președinte „exact pe teritoriul” pe care acesta „s-a consolidat”. Politologul mai afirmă că partidul ar încerca, „poate doar ca negociere”, să limiteze „aria de manevră” a șefului statului. Contextul imediat: blocajul de la formarea guvernului Declarațiile vin după consultările de marți de la Cotroceni cu partidele parlamentare. Ulterior, Nicușor Dan a transmis că „varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar”, bazat pe „un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil” (detalii despre consultări: https://hotnews.ro/anuntul-lui-nicusor-dan-dupa-consultarile-fulger-de-la-cotroceni-varianta-care-pare-sa-se-contureze-si-ce-le-cere-partidelor-sa-faca-2282373 ). În planul recent al desemnărilor, președintele l-a nominalizat pe liberalul Adrian Veștea să formeze Guvernul, însă Cabinetul Veștea a fost respins luni seară de Parlament. Anterior, Nicușor Dan îl propusese pe Eugen Tomac, care și-a depus mandatul pe motiv că nu avea susținerea necesară. „Atac permanent” asupra instituției prezidențiale, în lectura politologului Pîrvulescu afirmă că instituția prezidențială ar fi sub un „atac permanent” și că Nicușor Dan ar fi reacționat „așa cum ar fi făcut orice președinte”, apărând rolul constituțional al funcției. În argumentația sa, președintele nu este „o anexă a primului ministru”, iar Constituția îi oferă libertatea de a face nominalizări și inclusiv posibilitatea de a organiza alegeri anticipate. Totodată, politologul propune o interpretare alternativă a criticilor potrivit cărora președintele nu ar fi consultat PNL înaintea nominalizării lui Veștea: ar fi posibil ca PNL să fi făcut o promisiune pe care nu a respectat-o, inclusiv în privința sprijinului pentru un „guvern tehnic și independent”, sprijin care ar fi fost retras ulterior. În lipsa unor elemente suplimentare în spațiul public, analiza rămâne o interpretare politică a motivațiilor PNL și a dinamicii dintre președinte și partide, dar indică o miză imediată: configurarea unei majorități de sprijin pentru un guvern minoritar și, implicit, repoziționarea PNL în negocierile de la vârful puterii. [...]
USR împinge scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar PSD avertizează că o „rotativă” ar afecta stabilitatea și costurile de finanțare ale statului , potrivit HotNews . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic după eșecul învestirii unui guvern și, mai ales, riscul ca prelungirea negocierilor să se traducă în presiune pe ratingul de țară și pe dobânzile la care se împrumută România. Dominic Fritz a publicat miercuri seară o fotografie alături de liderii PNL și UDMR, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor, susținând că cele trei formațiuni sunt „hotărâte” să își asume un guvern minoritar în formula PNL–USR–UDMR. În mesajul care însoțește fotografia, Fritz a scris că „modernizarea României nu poate fi amânată încă o generație” și că este nevoie de „un guvern serios” care să continue reformele. (Postarea este pe Facebook, la acest link .) „Rotativa” propusă de USR: guvern minoritar, apoi cabinet PSD În aceeași zi, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), a spus la Digi24, potrivit Agerpres, că partidul propune o rotație la guvernare între un executiv minoritar PNL–USR–UDMR și un guvern monocolor PSD. Miruță a argumentat că varianta ar încerca să împace constrângeri politice simultane: președintele Nicușor Dan „nu cu AUR”, USR „nu pentru guvern PSD”, iar PNL ar prefera opoziția dacă PSD intră la guvernare. Miruță a mai afirmat că USR nu va vota un guvern PSD și a invocat lipsa „acceptabilității sociale” pentru un executiv condus de social-democrați în acest moment. Pe fondul acestor discuții, HotNews notează că surse politice au indicat că USR a propus, în discuții cu PNL și UDMR, să ceară împreună o „rotativă” în care să înceapă cu guvernarea coaliția minoritară de dreapta, urmând ca ulterior să vină PSD cu un guvern monocolor. Potrivit acelorași surse, PNL și UDMR analizează varianta, iar dacă ar exista un acord, propunerea ar urma să fie dusă direct la președintele Nicușor Dan. Varianta nu ar fi fost discutată cu PSD, conform surselor citate. Contextul imediat este că Biroul Permanent al PSD a decis miercuri, în unanimitate, să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și să formeze o echipă de negociere pentru un acord politic cu celelalte partide parlamentare. Decizia a venit la două zile după respingerea în Parlament a guvernului propus de liberalul Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan fără consultarea PNL. PSD: stabilitatea guvernamentală e legată de rating și de dobânzile statului PSD a respins public scenariul „rotativei”, printr-un comunicat de presă, și a acuzat USR că „subminează” acordul politic premergător desemnării premierului. Social-democrații susțin că România nu își poate permite, în următoarele șase luni, un guvern minoritar PNL–USR–UDMR condus de un premier de dreapta, urmat de un guvern monocolor PSD. În comunicat, PSD leagă explicit stabilitatea și predictibilitatea guvernamentală de condițiile de finanțare ale statului: „Este absolută nevoie de stabilitate și predictibilitate guvernamentală pentru menținerea ratingului de țară și a costurilor de finanțare ale statului român.” PSD mai afirmă că „pretențiile” USR mențin criza politică „cu efecte importante în plan economic și social” și cere USR „să înceteze sabotarea” formării rapide a unui guvern funcțional. În același text, social-democrații susțin că participă „cu bună credință” la discuțiile pentru un acord politic și că au dat mandat președintelui partidului să formeze guvernul, dacă va fi nominalizat de președintele României. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia PNL și UDMR privind varianta „rotativei” și de modul în care ar fi prezentată președintelui Nicușor Dan. În paralel, poziția PSD indică faptul că o formulă cu guvern minoritar și schimbare programată a executivului rămâne, cel puțin deocamdată, un punct de conflict, cu argumentul central al social-democraților legat de stabilitate, rating și costurile de împrumut ale României. [...]
Criticile ministrului Dragoș Pîslaru la adresa „liniilor roșii” invocate de PSD riscă să rigidizeze negocierile pentru formarea guvernului , într-un moment în care, potrivit Mediafax , se conturează două scenarii de guvernare și o posibilă soluție minoritară. Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat miercuri pentru G4Media că poziția PSD în negocieri este „prea restrictivă” și că partidul ar pune „condiții limitative” în discuțiile despre formarea Executivului. În acest context, el a ironizat faptul că PSD ar adopta acum „linii roșii”, după ce ar fi criticat anterior „inflexibilitatea și rigiditatea” premierului Ilie Bolojan. „Ideea pe care PSD-ul a pus-o acum, că ei nu se joacă de lucrurile acestea, este extrem de limitativă pe de-o parte și nu cred că sunt în măsură să pună condiții.” Două opțiuni de guvernare, cu PSD în centru În declarațiile citate, Pîslaru a indicat că discuțiile se poartă în jurul a două variante, pe care le consideră „legitime și posibile”: un guvern PSD „monocolor”; un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, susținut de PSD. Ministrul a mai spus că, în final, acceptarea unui vot în Parlament din partea celeilalte tabere este „inevitabilă” în procesul politic. Ce urmează în negocieri: rolul președintelui și ideea unui acord politic Pîslaru a afirmat că președintele României, Nicușor Dan , „a anunțat foarte clar” că se uită la o soluție minoritară și așteaptă de la partide o propunere. În viziunea sa, următorul pas nu ar fi o negociere directă „în cameră între partide”, ci informarea președintelui că există o soluție pentru fiecare dintre cele două posibilități. El a mai indicat că responsabilitatea ar reveni în mare măsură președintelui să decidă „cine are și legitimitatea morală și profesionalismul” și că ar trebui să se ajungă ulterior la un „acord politic” care să includă o condiționare reciprocă pe o perioadă de timp, inclusiv în raport cu moțiuni potențiale și agenda de guvernare. [...]
Schimbarea de ton dintre președinte și premier reaprinde așteptările pentru deblocarea negocierilor de guvern , după ce Nicușor Dan și Ilie Bolojan au avut o interacțiune vizibil mai cordială la recepția de la Ambasada SUA din București, potrivit Antena 3 . Episodul vine la o zi după consultările pentru formarea guvernului, când cei doi ar fi părut tensionați. Întâlnirea de miercuri seară este prezentată ca prima interacțiune dintre cei doi după discuțiile de marți după-amiază privind formarea Executivului. De această dată, președintele și premierul au dat mâna și au schimbat zâmbete, într-un contrast față de ziua precedentă, când, conform aceleiași surse, au existat „priviri glaciale”. După salut, Nicușor Dan i-ar fi transmis rapid lui Ilie Bolojan mesajul: „Vorbim după”. De ce contează momentul În contextul negocierilor pentru formarea guvernului, semnalele publice privind relația dintre președinte și premier pot influența percepția de stabilitate și capacitatea de coordonare instituțională. Antena 3 notează că Nicușor Dan și Ilie Bolojan au de mai multe luni o relație încordată, iar interacțiunea de la recepția ambasadei a atras atenția celor prezenți, tocmai pentru a evalua dacă tensiunile se mențin sau se reduc. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă discuția sugerată de „Vorbim după” a avut loc sau ce teme ar fi vizat. Rămâne de urmărit dacă această detensionare de moment se va reflecta în pași concreți în procesul de formare a guvernului. [...]
USR propune o rotație la guvernare ca soluție de deblocare , între un executiv minoritar PNL–USR–UDMR și un guvern monocolor PSD, în condițiile în care liniile roșii anunțate de actorii politici fac dificilă formarea unei majorități stabile, potrivit G4Media . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (membru al Biroului Național al USR), a declarat la Digi24 că propunerea pleacă de la „constrângerile” existente: președintele Nicușor Dan exclude o colaborare cu AUR, USR spune că nu susține un guvern PSD, iar PNL afirmă că ar trece în opoziție dacă PSD ar ajunge la putere. În acest context, Miruță a descris rotația ca o soluție „nu ideală”, dar adaptată unui „blocaj” politic. De ce contează: o formulă care încearcă să împace veto-urile politice În viziunea USR, rotația ar permite alternarea între două formule de guvernare: una minoritară, formată din PNL–USR–UDMR, și una monocolor PSD. Miruță a insistat însă că USR nu va vota instalarea unui guvern PSD și a argumentat că un executiv social-democrat nu ar avea „acceptabilitate socială” în acest moment. „USR spune «nu pentru guvern PSD» (...) soluția (...) presupune, în viziunea noastră, o rotație a guvernelor formate din PNL-USR-UDMR și guvern monocolor PSD.” Ce urmează: negocieri și, eventual, un nume de premier Miruță a mai spus că au loc discuții între liderii PNL, USR și UDMR, iar dacă soluția propusă ar fi agreată, următorul pas ar fi identificarea unei propuneri de premier, inclusiv în discuții cu președintele Nicușor Dan. Potrivit declarațiilor sale, numele pentru funcția de prim-ministru ar deveni o etapă ulterioară, „ușor de realizat”, dacă există acord pe arhitectura politică a rotației. [...]
