Știri
Știri din categoria Diverse
După eșecul învestirii Cabinetului Veștea, negocierile pentru un nou guvern au intrat într-o logică de „minoritar cu sprijin” sau „majoritate strânsă”, cu un acord scris ca precondiție, potrivit Știrile Pro TV. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus după consultările de marți cu președintele Nicușor Dan că sunt trei variante de lucru pentru formarea Executivului.
Miza imediată este evitarea blocajului instituțional care poate împinge România spre alegeri anticipate, după ce Guvernul propus de Adrian Veștea a fost respins luni în Parlament.
Kelemen Hunor a enumerat trei formule posibile:
Liderul UDMR a mai spus că, indiferent de variantă, procesul ar trebui să înceapă cu „un acord semnat”, adică un document formal care să fixeze sprijinul politic și regulile de funcționare ale majorității.
Noile consultări au avut loc după ce Cabinetul propus de Adrian Veștea a căzut la vot în Parlament. Știrile Pro TV notează că premierul desemnat nu a strâns nici măcar 200 de voturi și că au lipsit 44 de voturi pentru învestire.
În acest context, respingerea guvernului îndeplinește prima condiție pentru organizarea alegerilor anticipate. Dacă și următoarea nominalizare de prim-ministru nu obține votul de încredere, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate — un scenariu care, potrivit aceleiași surse, ar fi o premieră în istoria postdecembristă.
Adrian Veștea a fost a doua propunere de premier făcută de Nicușor Dan, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul.
Recomandate
UDMR propune trei formule de guvernare care ar putea închide rapid criza politică, cu miză directă pe stabilitatea bugetară pentru 2027 , după ce Kelemen Hunor i-a prezentat președintelui Nicușor Dan scenarii de lucru la consultările de la Cotroceni , potrivit Digi24 . Liderul UDMR a spus că „pentru vechea coaliție nu mai există nicio speranță” și a indicat că orice soluție ar trebui să pornească de la un acord politic înainte de nominalizarea unui premier. În declarațiile făcute după consultări, Kelemen Hunor a legat explicit nevoia de stabilitate de agenda guvernării din a doua parte a anului și de pregătirea bugetului pe 2027, sugerând că o majoritate funcțională ar trebui să fie capabilă să treacă rapid de etapa negocierilor și să intre în zona de decizii. Cele trei variante avansate de Kelemen Hunor Kelemen Hunor a descris trei opțiuni pentru viitorul Executiv, insistând că refacerea vechii coaliții (în sensul formulei anterioare) nu mai este o variantă realistă în acest moment. Guvern minoritar PNL–USR–UDMR , susținut „transparent”, pe bază de înțelegere, de PSD (Kelemen Hunor a afirmat că Sorin Grindeanu „nu a exclus această variantă”). Guvern minoritar monocolor PSD , susținut de PNL și UDMR, plus grupul minorităților etnice, tot pe bază de înțelegere parlamentară; liderul UDMR a punctat că ar fi nevoie de întreg grupul PNL, inclusiv de cei care au votat guvernul Veștea , „fiindcă altfel nu iese la socoteală”. Guvern cu majoritate „foarte, foarte subțire” , în formula PSD–PNL–UDMR plus grupul minorităților, similară coaliției care a funcționat până în iunie 2025, despre care a spus că ar oferi „o stabilitate mai bună” și capacitatea de a pune în aplicare ce urmează în acest an, „inclusiv bugetul anului 2027”. De ce insistă UDMR pe acord politic înainte de premier Kelemen Hunor a susținut că partidele ar trebui să ajungă mai întâi la o înțelegere parlamentară, abia apoi să se treacă la nominalizarea unui prim-ministru, argumentând că altfel „spațiul de manevră se schimbă” după desemnare. „Prima dată partidele trebuie să se înțeleagă (...) trebuie un acord politic”, a explicat el. Potrivit acestuia, dacă există un acord politic, procedura ar putea fi închisă „relativ repede”, la începutul săptămânii viitoare, adică spre finalul lunii iunie. Tot atunci, a spus liderul UDMR, rămâne de văzut dacă președintele Nicușor Dan va face o nominalizare „azi, mâine” sau va lăsa timp partidelor pentru o înțelegere. Contextul imediat: Guvernul Veștea a picat la vot Consultările de la Cotroceni au fost convocate după ce, luni, Guvernul Veștea nu a obținut votul de învestire în Parlament. În acest cadru, propunerile UDMR sunt prezentate ca opțiuni de ieșire din blocaj, cu accent pe formarea rapidă a unei majorități care să poată susține deciziile bugetare și legislative din perioada următoare. [...]
Ludovic Orban cere evitarea unei a treia nominalizări PSD la guvernare , avertizând că desemnarea lui Sorin Grindeanu ca premier ar prelungi criza politică și ar afecta credibilitatea externă a României, potrivit Digi24 . Președintele Forța Dreptei îi solicită președintelui Nicușor Dan să nu îi acorde mandatul de formare a guvernului liderului PSD, argumentând că PSD a eșuat deja de două ori să obțină o majoritate parlamentară pentru propriile propuneri de prim-ministru. Orban invocă în acest sens faptul că „guvernul Tomac” și „ guvernul Veștea ” ar fi fost, în esență, „guverne PSD”, iar ambele au eșuat: unul prin depunerea mandatului, celălalt prin respingerea în Parlament. „Sub nicio formă Grindeanu. (...) PSD nu are cum să mai primească și a treia oară mandat de la președinte, după ce s-a văzut clar că nu poate obține majoritate în Parlament.” Argumentul de fond: risc de blocaj politic și cost de încredere externă În mesajul publicat pe Facebook, Orban susține că partenerii internaționali nu ar avea încredere în Sorin Grindeanu și în PSD și leagă această idee de „evaluările agențiilor de rating”, despre care afirmă că ar arăta „foarte explicit” neîncrederea. În textul citat de Digi24 nu sunt prezentate detalii sau exemple concrete din rapoarte de rating. Orban mai afirmă că Grindeanu ar fi devenit „nefrecventabil” pentru celelalte partide parlamentare, acuzându-l, între altele, că a depus o moțiune de cenzură împreună cu AUR împotriva guvernului din care făcea parte și că a exclus USR din formule de guvernare. Ce soluție propune Orban Liderul Forța Dreptei indică drept „singura soluție decentă” desemnarea unui premier susținut de PNL, USR și UDMR, care să meargă în Parlament cu un „guvern minoritar reformist”. El mai susține că președintele ar trebui să transmită parlamentarilor că, dacă și un al doilea guvern este respins, ar urma dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate, „conform prevederilor constituționale”. Ce urmează la Cotroceni Nicușor Dan are programate marți noi consultări cu partidele și formațiunile politice parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier. Negocierile încep la ora 13:00, primii invitați fiind reprezentanții PSD, urmați de cei ai AUR și PNL. [...]
Conducerea PNL pregătește excluderi în lanț după votul pentru cabinetul Veștea , o mișcare care poate redesena rapid raportul de forțe din partid și, implicit, capacitatea sa de a negocia și susține o formulă guvernamentală stabilă, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este disciplinarea internă după ce mai mulți liberali ar fi susținut și chiar votat cabinetul Veștea, în pofida regulilor stabilite la congresul PNL de duminică. În paralel, cei vizați transmit că nu intenționează să plece din partid și că vor contesta deciziile. Cine este vizat de procedurile de excludere Pe lista numelor menționate se află, între alții: Adrian Veștea Cătălin Predoiu Alina Gorghiu Lucian Bode Hubert Thuma Toma Petcu Monica Anisie Rareș Bogdan În material se arată că ar fi vizați și „mai mulți parlamentari și lideri din teritoriu”, fără a fi nominalizați. Ce urmează în partid: calendar și pași procedurali Potrivit corespondentului Știrile Pro TV, PNL ar urma să discute miercuri seară, în Biroul Permanent Național , calendarul pentru zilele următoare. Secvența avută în vedere ar fi: eliberarea din funcțiile politice a celor vizați; audierea acestora; decizia finală, „cel mai probabil”, de excludere. Momentul exact al unei decizii finale rămâne neclar: nu este sigur dacă se va întâmpla până la finalul săptămânii sau în săptămâna următoare. Calea de contestare și riscul de escaladare Adrian Veștea și Alina Gorghiu au declarat că nu vor demisiona din PNL și că vor contesta în instanță o eventuală decizie de excludere. În interiorul partidului, cei vizați ar avea ca primă opțiune Curtea de Arbitraj a PNL, iar ulterior instanța de judecată. „Cert este că toți cei vizați vor avea o posibilitate de atac, și anume la Curtea de Arbitraj a partidului, iar la final, în instanță. Rămâne de văzut ce se va întâmpla.” [...]
Consultările de la Cotroceni se duc spre un blocaj de majoritate , după ce PNL pune pe masă două formule de guvernare, iar USR respinge explicit orice variantă care ar implica PSD, potrivit Digi24 . Miza imediată este dacă președintele Nicușor Dan poate contura rapid o majoritate funcțională sau dacă negocierile vor prelungi incertitudinea politică, cu efect direct asupra capacității de decizie a Executivului. PNL: două scenarii, unul cu PSD „pe cont propriu”, altul cu USR și UDMR Liberalii merg la consultări cu două propuneri: fie președintele dă mandat PSD, cu Sorin Grindeanu premier, fie desemnează un premier care să construiască un guvern în jurul PNL–USR–UDMR, alături de minorități. Ilie Bolojan a reiterat public ideea unui guvern minoritar „bazat pe un pact național” pentru stabilirea priorităților pe următoarele șase luni. „Partidul Național Liberal își menține propunerea privind învestirea unui guvern minoritar, bazat pe un pact național care să stabilească prioritățile României pentru următoarele 6 luni.” USR: acceptă doar formula fără PSD Deși până acum USR și-a coordonat strategia cu echipa lui Ilie Bolojan, partidul condus de Dominic Fritz nu ar fi de acord cu un guvern format exclusiv de PSD și spune că nu va vota un guvern care „să conțină PSD”, conform declarațiilor vicepreședintelui USR, Radu Mihaiu , la Digi24. „Eu cred că un guvern se poate construi în jurul USR, PNL și UDMR. (...) USR n-ar vota un guvern PSD care să conțină PSD. Noi deja am decis acest lucru.” PSD: poziții împărțite, Grindeanu exclude guvernul de dreapta În PSD, calculele rămân neclare: Sorin Grindeanu a exclus încă de luni seară susținerea unui guvern de dreapta, format din PNL și USR, iar conducerea partidului nu ar fi convocat o nouă ședință pentru a stabili pașii următori, ceea ce menține partidul într-o zonă de decizie fragmentată, potrivit Digi24. Totuși, o parte dintre lideri transmit public că PSD ar trebui să își asume guvernarea, inclusiv cu Sorin Grindeanu premier. Paul Stănescu a argumentat această opțiune prin rezultatul electoral al PSD. „Da, să își asume, pentru că PSD a câștigat alegerile. E pe primul loc.” AUR: cere premier din partid; Orban îl susține pe Bolojan AUR va merge la consultări cu propunerea ca președintele să desemneze un premier din rândurile formațiunii, după ce partidul a blocat voturile pentru Cabinetul Veștea, potrivit unor surse citate de Digi24. Separat, Ludovic Orban a spus, într-o intervenție la Digi24, că Ilie Bolojan ar trebui desemnat din nou premier și s-a declarat împotriva numirii lui Sorin Grindeanu. De ce contează: risc de întârziere în formarea unui Executiv cu sprijin stabil Din datele prezentate, liniile roșii anunțate public (în special refuzul USR de a vota un guvern cu PSD și excluderea de către Grindeanu a unei formule PNL–USR) reduc spațiul de negociere pentru o majoritate rapidă. Următorul test este la consultările de la Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan trebuie să aleagă un mandat care să aibă șanse reale de trecere prin Parlament. [...]
Președintele Nicușor Dan reia consultările pentru desemnarea unui premier , după ce Guvernul Veștea a fost respins la votul de învestitură din Parlament, potrivit Libertatea . Miza imediată este deblocarea formării Executivului, într-un context în care două nominalizări anterioare au eșuat. Administrația Prezidențială a publicat marți calendarul consultărilor de la Palatul Cotroceni, organizate în baza articolului 103 alin. (1) din Constituție , pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. De ce contează: a treia încercare de a forma un guvern După două desemnări „irosite”, cu Eugen Tomac și Adrian Veștea, președintele trebuie să propună un nou nume de prim-ministru. Următorul candidat va trebui să construiască o majoritate care să treacă de votul de învestitură, pragul indicat fiind de 233 de voturi în Parlamentul României. Programul consultărilor de la Cotroceni (23 iunie 2026) Consultările sunt programate în aceeași zi, în următoarea ordine: 13.00 – Partidul Social Democrat (PSD) 13.30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) 14.00 – Partidul Național Liberal (PNL) 14.30 – Uniunea Salvați România (USR) 15.00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 15.30 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale 16.00 – Partidul S.O.S. România (SOS) 16.30 – Partidul Oamenilor Tineri (POT) 17.00 – Grupul parlamentar Uniți pentru România 17.30 – Grupul parlamentar PACE – Întâi România 18.00 – Parlamentarii neafiliați Ce urmează După consultări, președintele ar urma să anunțe o nouă desemnare de premier. Sursa nu precizează un termen pentru această decizie și nici numele unei posibile propuneri. [...]
Eșecul învestirii Guvernului Veștea prelungește blocajul, iar premierul desemnat avertizează asupra costurilor în fonduri europene și încredere , potrivit Digi24 . Adrian Veștea a spus că respectă rezultatul votului din Parlament și că a tratat „cu responsabilitate” încercarea de a forma Executivul. Veștea a declarat, luni seară, la Parlament, că a intrat în proiect „cu bune intenții”, venind „dintr-o funcție aleasă” câștigată prin vot uninominal, și că a acceptat provocarea, deși „îi pare rău” că demersul nu s-a materializat. Mesajul-cheie: costul economic al prelungirii interimatului După declarația din Parlament, Veștea a transmis pe Facebook că România are nevoie „de stabilitate, nu de blocaj” și a legat direct perioada fără guvern de pierderi concrete, susținând că „47 de zile fără guvern ne costă deja prea mult: fonduri europene, încredere, timp pe care nu-l mai recuperăm”. „Votul de astăzi nu a fost cel pe care l-am sperat pentru România. Dar votul este suveran și îl respect.” În același mesaj, Veștea a mai afirmat că „responsabilitatea trebuie să bată orice calcul politic”. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Materialul Digi24 nu oferă detalii despre pașii instituționali următori sau un calendar pentru o nouă încercare de învestire. Cert este că, în lipsa unui guvern votat de Parlament, incertitudinea politică rămâne un factor de risc pentru deciziile administrative și pentru derularea angajamentelor care depind de un Executiv cu puteri depline, inclusiv în zona fondurilor europene invocată de premierul desemnat. [...]
