Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan pune pe masă o formulă de guvernare cu „pact” pe deficit și PNRR, ca soluție de stabilitate pe termen scurt, potrivit G4Media. În discursul de duminică de la congresul PNL, el a prezentat două variante pentru deblocarea crizei guvernamentale: un guvern minoritar PSD, susținut printr-un pact de neagresiune pe șase luni, sau preluarea guvernării de către PNL împreună cu USR și UDMR.
Bolojan a descris un „pact pentru România” pe următoarele șase luni, care ar urma să includă, între altele, angajamentul că „deficitele nu trebuie depășite” și adoptarea legislației necesare pentru accesarea banilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În această logică, PSD ar urma „să-și asume o guvernare minoritară”, iar dacă nu acceptă, PNL ar urma să își asume guvernarea „împreună cu aliații”.
„Putem să facem un pact pentru România în următoarele 6 luni în care să stabilim că deficitele nu trebuie depășite, că trebuie adoptată legislația pentru banii din PNRR și alte idei de bază pe care le putem susține toate partidele (...)”, a spus Bolojan.
Liderul liberal a mai afirmat că PNL a lucrat cu partidele din coaliție și, împreună cu USR și UDMR, a conturat „o formulă cinstită, transparentă, pe față” pentru o soluție de guvernare. Publicația notează că PNL are o alianță informală cu USR și UDMR, iar cei trei lideri i-ar fi propus deja președintelui Nicușor Dan un scenariu similar.
Potrivit informațiilor G4Media, președintele a refuzat propunerile și l-a desemnat premier pe Adrian Veștea, „peste capul partidului”.
Din informațiile disponibile în articol nu reiese dacă PSD, USR sau UDMR au reacționat la propunerea lui Bolojan ori dacă există un calendar de negocieri. Cert este că, în varianta avansată, „pactul” ar funcționa ca o înțelegere politică limitată în timp, centrată pe ținte de deficit și pe pașii legislativi necesari pentru PNRR, într-un context de criză guvernamentală.
Recomandate
Ilie Bolojan propune un „pact pentru România” pe șase luni, cu ținte de deficit și accelerarea PNRR , ca bază pentru formarea rapidă a unui guvern , potrivit News . În acest cadru, liderul PNL spune că a discutat cu USR și UDMR o formulă „cinstită, transparentă” și pune presiune pe PSD să își asume guvernarea ca minoritar sau, alternativ, PNL să o facă împreună cu aliații. Pachetul de măsuri: deficit, PNRR, energie și salarii Bolojan afirmă că România are nevoie de un guvern „în această criză” și leagă stabilitatea politică de câteva direcții economice pe termen scurt, pe care le prezintă drept puncte ce pot fi susținute de mai multe partide: menținerea deficitelor „la niveluri rezonabile”, pe fondul creșterii datoriei publice („ne-am îndatorat prea mult”); angajarea răspunderii Guvernului pe proiectele din PNRR încă neaprobate, pentru ca România „să nu piardă miliardele de euro”; scăderea prețurilor energiei, pentru „energie competitivă”; stoparea majorării salariilor atunci când creșterile nu au legătură cu productivitatea. Declarațiile au fost făcute la Congresul Extraordinar al PNL, organizat duminică. Miza politică: cine își asumă guvernarea În paralel cu propunerea de „pact” pe șase luni, Bolojan susține că PSD ar trebui să își asume guvernarea ca guvern minoritar; în caz contrar, spune că PNL își asumă guvernarea împreună cu USR și UDMR, dar cu „voturi pe față” și „angajamente explicite”. „Sunt câteva idei de bază pe care le putem susţine toate partidele şi nu are decât un partid cum este PSD să îşi asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliaţii noştri.” Bolojan respinge ideea unei soluții politice în care PNL ar fi obligat să accepte „un partener mincinos” sau „un atac la rupere asupra PNL”, argumentând că „pe așa ceva nu se poate construi sănătos”. De ce contează Propunerea fixează o agendă economică de urgență (deficit, PNRR, energie, salarii) ca precondiție pentru o formulă de guvernare, într-un moment în care, potrivit lui Bolojan, lipsa unui executiv funcțional amplifică riscurile. În același timp, mesajul mută discuția de la negocieri generale la asumarea explicită a unei majorități și a unor voturi nominale pentru măsuri cu impact bugetar. [...]
Ilie Bolojan a transmis că PNL rupe logic „parteneriatul cu PSD” și își revendică un „model de guvernare” bazat pe reguli și respect pentru banul public, în discursul susținut la Congresul Extraordinar al partidului, potrivit News . Mesajul are miză de guvernare: Bolojan descrie explicit relația cu PSD ca fiind „imposibilă” și leagă blocajele din coaliție de frânarea reformelor. Bolojan a spus că PNL nu și-a dorit Congresul, dar că acesta a fost „impus” de criza internă, iar partidul trebuie să decidă „cine este și ce vrea să fie” și să-și clarifice direcția pentru anii următori. El i-a invitat pe scenă pe cei pe care îi propune în „mica echipă” de conducere: președinți de organizații, vicepreședinți regionali și echipa de la vârful partidului. Ruptura politică, justificată prin blocarea reformelor În intervenția sa, liderul PNL a acuzat PSD că a frânat guvernarea și că a ieșit din logica de coaliție atunci când măsurile au ajuns „la interesele și la rețelele clientelare”. În acest context, Bolojan a afirmat că a crezut că face un parteneriat, dar a concluzionat că relația cu PSD „nu este posibilă”. „Nu poţi să fii partener cu minciuna, cu fuga de răspundere şi cu dispreţul pentru România.” El a invocat și episodul unei moțiuni depuse „într-o situație-limită”, despre care a spus că a fost urmată de lipsa unei soluții și de evitarea răspunderii. „Buget în comă” și costuri sociale: argumentul pentru continuitatea liniei PNL Bolojan a susținut că redresarea nu se face fără costuri sociale și fără un preț politic pentru cei care aplică reforme. Într-o comparație, a descris bugetul ca pe un „bolnav”: ar fi fost preluat „în comă”, tratat „dureros uneori”, iar acum ar fi ca un „pacient în recuperare”. Totodată, a admis că „nu a fost totul perfect” și că mai sunt etape de parcurs, dar a insistat că direcția aleasă a fost „corectă” și că „se vede din datele” pe care le au (fără a detalia indicatori sau valori în discursul redat de sursă). „Standard” de guvernare și mesajul către electorat Bolojan a încadrat guvernarea PNL drept o încercare de a impune reguli și disciplină în cheltuirea banului public, fără „aroganțe” și cu asumarea măsurilor nepopulare. El a afirmat că acest „model de guvernare” ar fi stabilit un „standard care nu mai poate fi negat” și a legat creșterea încrederii în PNL de percepția că partidul a fost corect. „Nu am fost perfecţi, dar am fost corecţi.” În aceeași linie, Bolojan a susținut că PNL „a scos România din mlaștina” în care ar fi lăsat-o „guvernarea Ciolacu”, prezentând această teză drept explicația pentru schimbarea de percepție în rândul publicului. [...]
Atacul intern din PNL ridică miza riscului economic în jurul conducerii lui Ilie Bolojan , după ce europarlamentarul Rareș Bogdan a publicat, chiar în ziua Congresului, o postare în care îl acuză pe liderul liberal de decizii care ar fi afectat economia și partidul, potrivit HotNews . În mesaj, Rareș Bogdan își extinde critica dincolo de persoana lui Bolojan și vizează și echipa de vicepreședinți promovată de acesta, menționând-o pe Oana Gheorghiu și pe Dragoș Pâslaru. În același registru, europarlamentarul face trimiteri la simbolul comunității LGBT și la teme precum „woke” și „cancel culture” (concept asociat boicotării publice a unor persoane sau opere considerate ofensatoare), pe care le leagă de o presupusă schimbare de direcție în partid. Acuzații cu componentă economică: consum, firme închise, „zid macroeconomic” Miza principală a atacului este însă economică: Rareș Bogdan susține că, sub guvernarea lui Ilie Bolojan, ar fi existat „5 trimestre de scădere a consumului” și acuză o abordare de „micro-management”. Tot el afirmă un „bilanț” de „peste 100.000 de firme românești închise într-un an”, fără ca în text să fie prezentate surse sau metodologie pentru aceste cifre. În aceeași postare, europarlamentarul avertizează și asupra unui scenariu de tip Grecia, invocând riscul unui „colaps total” care ar echivala, în opinia sa, cu pierderea suveranității, prin presiuni din partea piețelor financiare, a datoriei suverane și a constrângerilor externe. Conflictul de linie: „userism”, REPER și importul de oameni în conducere Rareș Bogdan își construiește critica și pe o linie ideologică, atacând ceea ce numește „userism” și acuzând că persoane asociate cu USR și REPER ar ajunge să influențeze decizia în PNL. În acest context, el contestă aducerea în conducere a unor oameni pe care îi leagă de aceste zone politice și reia acuzații privind comportamentul lor în campaniile electorale și în căderea unui guvern PNL. De ce contează Ieșirea publică, în plin Congres, indică o tensiune internă care nu mai rămâne la nivel de competiție politică, ci este împinsă în zona credibilității economice: consum, investiții, închideri de firme și risc macroeconomic. Într-un partid care revendică tradiția liberală și pro-business, astfel de acuzații — chiar neînsoțite de dovezi în postare — pot deveni un instrument de presiune internă și un semnal de instabilitate pentru agenda economică pe care PNL o revendică. [...]
Oana Gheorghiu acuză „pușculițe politice” și reforme „copy-paste” în companiile de stat , susținând că miza din jurul agendei lui Ilie Bolojan este închiderea „robinetelor” de influență și bani, potrivit News . Declarațiile au fost făcute duminică, la Congresul Extraordinar al PNL, unde vicepremierul interimar a fost propusă ca vicepreședinte al partidului în echipa Bolojan. Gheorghiu a spus că a intrat în PNL „la greu, nu când a fost ușor” și că nu fuge de „deciziile grele”, anticipând atacuri la adresa ei, inclusiv etichetări de tip „ONG-ist, sorosist, globalist” sau „neomarxist”. În același registru, a afirmat că nu o sperie „listele negre” și nici „campaniile de denigrare”, invocând experiența de 15 ani în societatea civilă. Ce reclamă despre companiile de stat și aparatul public În discurs, vicepremierul interimar a descris o serie de probleme pe care spune că le-a întâlnit în mandatul din guvern, prezentate ca obstacole directe în calea reformei: companii ale statului „transformate în pușculițe politice”; instituții care „nu știu nici măcar ce avere administrează”; planuri de reformă făcute cu „copy-paste” între companii. Ea a susținut că, împreună cu Ilie Bolojan, a „aprins lumina” în zone unde „prea mult timp s-a lucrat pe întuneric”, sugerând că transparența și controlul ar fi deranjat rețelele care beneficiau de status quo. Tensiuni în coaliție, pe fondul „închiderii robinetelor” Gheorghiu a legat explicit reacțiile politice de măsuri care ar fi limitat accesul la resurse, afirmând că „atunci când au început să fie închise robinetele”, partenerii de coaliție ar fi decis „brusc” că „nu se mai poate cu Ilie Bolojan”. În final, ea a insistat pe ideea că problema nu este politica în sine, ci modul în care este exercitată puterea: „Nu politica e urâtă. Unii dintre cei care o fac au uitat că puterea se exercită cu decenţă, responsabilitate şi respect.” [...]
Vasile Blaga a cerut disciplină internă în PNL și a avertizat că partidul riscă să devină „anexă la PSD” , într-un mesaj rostit la Congresul Extraordinar al liberalilor, pe fondul tensiunilor legate de direcția formațiunii și de formarea noului Guvern, potrivit Mediafax . Congresul are loc la Romexpo , după desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului Executiv și în contextul disputelor interne. Ilie Bolojan este singurul candidat la șefia PNL, cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar pe agendă figurează și modificări ale Statutului partidului. „Partidul este sub asediu”: miza, controlul deciziei în interior Blaga a susținut că PNL este „sub asediu” și că sunt atacate statutul, autoritatea și dreptul liberalilor de a decide în interiorul formațiunii. El a insistat că reuniunea nu a fost convocată „pentru o persoană” și nici „împotriva altei persoane”, ci pentru apărarea autonomiei decizionale a partidului. „Noi nu am organizat astăzi acest congres pentru o persoană. Nu l-am organizat nici împotriva altei persoane. Nici pentru a gâdila orgoliul cuiva. L-am organizat pentru că, de câtva timp, Partidul Național Liberal este sub asediu.” Fostul lider liberal a respins ideea unei sciziuni și a descris congresul ca pe „un test” pentru cei care respectă deciziile și principiile PNL. În același discurs, a acuzat „o mână de patru-cinci oameni” că ar folosi partidul „în nume personal” și a avertizat că nerespectarea deciziilor interne transformă formațiunea într-o „adunătură de oameni care umblă după funcții”. „Cele trei D” și sprijinul pentru Bolojan Blaga a cerut disciplină în partid și a invocat principiul „celor trei D”: discuții, decizii și disciplină, susținând că tocmai disciplina ar fi lipsit PNL în ultimii ani. „Discuții, până cădem de acord. Decizii, dar pe urmă disciplină. Asta a lipsit de cinci-șase ani de zile acestui partid.” În același timp, el și-a exprimat sprijinul pentru Ilie Bolojan, despre care a spus că este liderul de care PNL avea nevoie după o perioadă de instabilitate internă. „După mulți ani de zile, în sfârșit, acest partid are un conducător: pe Ilie Bolojan. Și mai știu că, datorită muncii și eforturilor, mai ales din ultimele zile, această echipă va și putea să conducă.” Linia roșie: relația cu PSD și sensul fuziunii PNL–PDL Blaga a legat mesajul de miza politică mai largă a PNL, afirmând că România are nevoie de un partid liberal puternic și amintind fuziunea din 2014 dintre PNL și PDL, prezentată ca un proiect de construire a unei forțe de centru-dreapta „care se opune populismului”. În final, a trasat explicit o limită în raport cu PSD. „Am construit cea mai puternică forță de centru-dreapta din țara asta, care se opune populismului. N-am făcut-o să fim anexă la PSD.” [...]
Intrarea Oanei Gheorghiu în PNL este folosită ca miză într-o dispută internă despre direcția de reformă și controlul asupra companiilor de stat , după ce aceasta a răspuns, de la tribuna Congresului, atacurilor lansate de Rareș Bogdan la adresa noii echipe a lui Ilie Bolojan, potrivit Mediafax . Fără să-l numească direct pe europarlamentarul liberal, Gheorghiu a ironizat etichetele folosite de criticii săi — „oengist”, „sorosist”, „globalist” și „neomarxist” — sugerând că astfel de „știri și titluri” vor apărea și în zilele următoare. „Pentru cei care încă nu mă cunosc, numele meu este Oana Gheorghiu și sunt parte din sistemul oengist, sorosist, globalist și mai ales neomarxist, care, iată, a venit astăzi să pună stăpânire pe PNL. Genul acesta de știri și de titluri le veți putea vedea în zilele următoare.” Miza: reforme în companii de stat și instituții, nu doar un conflict de discurs În intervenția sa, Gheorghiu și-a legat intrarea în PNL de susținerea pentru Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept „un om cinstit” și „un administrator” care livrează „prin rezultate, nu prin promisiuni”. În același timp, a atacat vechile mecanisme din zona publică, indicând direct probleme de guvernanță și control în companiile de stat și instituții. „Ce am găsit în mandatul meu? Companii ale statului transformate în pușculițe politice, instituții care nici măcar nu știu ce avere administrează în numele nostru, planuri de reformă întocmite cu copy-paste de la o companie la alta.” Gheorghiu a susținut că, odată cu încercările de a „închide robinetele”, reacția celor avantajați de sistem devine agresivă, iar reformatorii sunt ținta unor acuzații și etichetări. Contextul atacului din PNL Replica vine în aceeași zi în care Rareș Bogdan a criticat direcția în care Ilie Bolojan duce PNL, avertizând că partidul riscă să devină „sluga USR” și ironizând simbolic noua conducere, printr-o referire la înlocuirea „săgeții liberale” cu „o trotinetă” și „un rucsac în culorile curcubeului”, conform relatării. Mesaj către organizațiile din teritoriu Gheorghiu a încercat să delimiteze administrația locală care „muncește” de ceea ce a numit „jaful politic”, argumentând că reforma nu ar trebui să fie interpretată ca un atac la primari și comunități, ci ca o încercare de a elimina practicile prin care instituțiile și partidele sunt tratate „ca pe o proprietate personală”. În final, ea a susținut că PNL trebuie să rămână „partidul care îndrăznește, nu cel care se predă”, poziționând disputa internă ca una despre capacitatea partidului de a susține reforme în zona publică, nu doar despre etichete și alianțe. [...]
