Știri
Știri din categoria Politică
Consultările de la Cotroceni sunt prezentate de ministrul Radu Miruță drept o încercare de a evita blocaje politice care ar putea pune în pericol banii europeni, pe fondul tensiunilor din Parlament legate de o posibilă moțiune de cenzură, potrivit Digi24.
Președintele Nicușor Dan a convocat partidele la Palatul Cotroceni pentru consultări „în vederea stabilirii unor puncte comune de vedere” astfel încât România „să nu piardă banii veniți de la Uniunea Europeană”. Miruță, prezent la Digi24, a spus că întâlnirea este „mai mult decât binevenită” și a invocat nevoia unui „armistițiu politic” pe zona deciziilor care țin de fondurile europene, chiar dacă competiția politică rămâne deschisă.
„Cât timp ne luptăm în camera asta a scenei politice, în camera cealaltă trebuie să existe un armistițiu politic, pentru ca bucata de bani pe care România ar putea să o piardă să nu fim în situația de a o pierde.”
Întrebat dacă se poate merge mai departe și fără Ilie Bolojan, Miruță a indicat o condiție care, în viziunea sa, ar rupe orice înțelegere politică: un vot al PSD la o moțiune de cenzură împreună cu AUR.
„Dacă PSD va vota o moțiune de cenzură împreună cu AUR, indiferent dacă se vor înțelege sau nu cu PNL, cu sau fără Ilie Bolojan, noi nu vom mai sta, pentru că nu e o abordare serioasă.”
Ministrul a susținut că un astfel de scenariu ar readuce România la „epoca Ciucă-Ciolacu”, pe care o descrie ca pe o formulă de putere în care partidele își împart controlul asupra numirilor și deciziilor guvernamentale, cu efecte negative asupra votului și a funcționării democratice.
Miza imediată, așa cum este formulată în intervenția lui Miruță, este evitarea unei escaladări politice care să afecteze capacitatea statului de a păstra „banii veniți de la Uniunea Europeană”. În acest context, consultările de la Cotroceni sunt prezentate ca un mecanism de coordonare politică pentru a limita riscul ca disputele interne să blocheze decizii legate de finanțările europene.
Nu reiese din material ce măsuri concrete ar urma să fie agreate la consultări sau ce programe ar fi vizate; informația disponibilă se limitează la obiectivul general enunțat – prevenirea pierderii fondurilor UE – și la poziționarea politică a ministrului față de o eventuală moțiune de cenzură.
Recomandate
AUR cere alegeri anticipate după desemnarea lui Adrian Veștea , acuzând o „suspendare” a democrației , pe fondul unei crize politice pe care partidul spune că numirea ar amplifica-o, potrivit Mediafax . Formațiunea susține că propunerea ar fi venit „intempestiv” de la Palatul Cotroceni , într-o dimineață de duminică, „fără ca Adrian Veștea să fie propus de vreun partid politic”, și afirmă că situația ar „spori actuala criză” traversată de statul român. În comunicatul citat, AUR invocă separația puterilor în stat și afirmă că „Legislativul nu poate fi subordonat Președinției”. Partidul indică drept „soluție constituțională” pentru blocaj „alegerile anticipate” și spune că vizează „întoarcerea la popor și respectarea regulilor democratice”, precizând că va dialoga „cu toate părțile implicate”. Mesajul politic: contestarea procedurii și avertisment privind „regimuri personale” AUR afirmă că a constatat că „democrația bazată pe alegeri, partide politice și voința poporului este suspendată începând cu decembrie 2024” și avertizează că nu va accepta ca nimeni din statul român „să își creeze regimuri personale, similare cu cele autoritare sau chiar totalitare”. În același mesaj, partidul își reafirmă pozițiile și „loialitatea față de cetățeni”, încheind cu formula: „România nu are nevoie de trădători, ci de consens, dialog și speranță.” [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier scoate la suprafață o fractură în PNL , după ce numirea făcută de Nicușor Dan a venit „pe nepregătite” pentru conducerea partidului, potrivit HotNews . Contextul amplifică tensiunile interne: presa locală din Brașov scria încă din aprilie despre o pregătire „în secret” a lui Veștea pentru funcția de prim-ministru, în jurul unei grupări din partid. Publicația locală BizBrașov relata pe 30 aprilie că „gruparea Thuma” din PNL îl pregătește pe Adrian Veștea „să devină viitorul premier al României într-o viitoare guvernare PSD – PNL – UDMR”. Câteva zile mai târziu, pe 5 mai, guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, conform unui material HotNews despre votul din Parlament. Ce indică episodul despre raportul de forțe din PNL În relatarea BizBrașov , Veștea este descris ca fiind „unul din apropiații lui Hubert Thuma ”, președintele PNL Ilfov, prezentat drept unul dintre contestatarii lui Ilie Bolojan în interiorul partidului. Publicația locală mai susține că Thuma ar fi fost „propteaua” care l-a ajutat pe Veștea să ajungă prim-vicepreședinte, prin înțelegeri cu grupări din Cluj și Ilfov pentru a urca în ierarhia liberalilor. Reacții: conducerea PNL spune că nu a fost informată HotNews notează că Adrian Veștea a fost desemnat premier „astăzi” de Nicușor Dan, iar conducerea PNL nu se aștepta la acest anunț. Ilie Bolojan a declarat că nu a fost informat, iar Ciprian Ciucu a vorbit despre „complot, ingerință, trădare”, potrivit relatării publicației. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier reconfigurează calculele de vot din Parlament , iar AUR susține că mișcarea ar urmări să atragă o parte din voturile PNL pentru a construi o majoritate împreună cu PSD, potrivit HotNews . Senatorul Petrișor Peiu , numărul 2 din AUR și președintele Consiliului Național de Conducere al partidului, a calificat desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan drept un gest „disperat”. Declarația a fost făcută pentru Cotidianul, în contextul în care, anterior, Eugen Tomac fusese vehiculat pentru funcție, însă Peiu afirmă că „știa toată lumea” că acesta „nu are nicio șansă”. Miza invocată de AUR: transfer de voturi din PNL către o majoritate pro-guvern Peiu susține că, „teoretic”, un eventual Guvern Veștea ar avea mai multe șanse să treacă de votul Parlamentului, dar afirmă că scopul numirii ar fi să „rupă” din voturile PNL „câteva zeci de voturi” care, adăugate la voturile PSD, ar permite învestirea unui guvern. Critica AUR la adresa celor două propuneri Liderul AUR spune că niciuna dintre cele două propuneri ale șefului statului nu ar fi potrivită și descrie desemnarea ca fiind „un paravan pentru guvernul lui Nicușor Dan”, adăugând că persoana desemnată „nu are un profil politic foarte pronunțat”. Nicușor Dan a anunțat duminică dimineață că Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov și prim-vicepreședinte PNL, este premierul desemnat, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. [...]
Acuzațiile de „puci” în PNL ridică riscul unei noi runde de instabilitate politică, cu efecte greu de anticipat pentru economie , după desemnarea noului premier, potrivit Digi24 . Raluca Turcan, lider PNL și fost ministru, susține că în partid ar exista o tentativă de preluare a controlului, pe fondul deciziei de la Cotroceni. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Turcan afirmă că „votanții președintelui Nicușor Dan ” se întreabă dacă proiectul „România Onestă” poate fi construit „pornind de la trădări și lipsă de loialitate”, în condițiile în care noul premier desemnat ar pleca „la drum” cu aceste „premise”. Miza: conflict politic intern și semnal pentru economie Turcan spune că desemnarea ar fi alimentat o escaladare a conflictului politic, iar consecințele „sunt foarte greu de evaluat pentru economie”. În aceeași intervenție, ea acuză PSD că ar fi „gândit un puci” în PNL și susține că în partid ar exista persoane care au împărtășit „preocupări, reflexe și interese” cu PSD. Critici la adresa conducerii PNL și a președintelui Un punct central al mesajului vizează acceptarea unei funcții de către un prim-vicepreședinte al PNL fără o discuție cu președintele partidului. Turcan îl nominalizează pe Adrian Veștea și amintește că acesta a fost ales în Congres în echipa lui Ilie Bolojan, punând accent pe ideea de loialitate în interiorul unei echipe politice. Separat, Turcan îl critică pe președintele Nicușor Dan, acuzând o intervenție „brutală” în viața internă a unui partid partener, despre care spune că ar avea „valențe neconstituționale”. Contextul economic invocat: deficit și schimbarea guvernului În argumentația sa, Turcan afirmă că PSD ar fi împins România către „un deficit de aproape 10% din PIB” și că ar fi „prăbușit guvernul Bolojan”. În acest cadru, ea susține că „cel mai firesc lucru politic” ar fi fost ca PSD să fie chemat să „repare situația dificilă”, nu să se caute „modalități neconstituționale” de a „sparge un partid parlamentar” care și-ar fi asumat guvernarea „în mod responsabil”. [...]
USR transmite că e puțin probabil să voteze un guvern cu PSD , după ce nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru a venit „foarte din scurt” și fără o propunere oficială către partid, potrivit Agerpres . Mesajul ridică un obstacol de aritmetică parlamentară pentru formarea rapidă a unui executiv, în condițiile în care USR își menține linia de a nu susține o formulă în care intră PSD. Deputatul Radu Mihaiu, vicepreședinte USR, a spus că forurile de conducere ale partidului urmează să decidă poziția privind susținerea lui Veștea, însă a indicat că schimbarea rezoluției interne ar fi „foarte dificilă”. În intervenția la Digi24, el a argumentat că USR a cerut constant reforme și că partidul nu poate spune „da” unei opțiuni despre care află „acum”. Mihaiu a adăugat că, în opinia sa, Adrian Veștea „nu este nici măcar propunerea PNL” și a sugerat că, dacă ar fi o variantă agreată de PSD, votul USR ar deveni și mai greu de obținut. Totodată, el a respins ideea existenței „a două PNL-uri”, afirmând că USR a avut în această criză o „colaborare corectă și onestă” cu liberalii. Ce urmează și de ce contează USR anunță o ședință internă pentru a discuta poziția oficială, dar semnalul public este că partidul își va păstra rezoluția de a nu vota un guvern din care face parte PSD. În același timp, Mihaiu a spus că USR nu vrea să se implice în dezbaterile interne ale PNL. Contextul imediat este schimbarea premierului desemnat: duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul și că îl propune pe Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier vine pe fondul unei crize care a blocat politici publice și a pus sub presiune leul , iar miza imediată este deblocarea guvernării și a accesului la fonduri europene, potrivit Știrile Pro TV , care citează relatări ale Reuters, AFP și Associated Press. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat duminică pe Adrian Veștea (52 de ani), membru al Partidului Liberal și președinte al Consiliului Județean Brașov, după ce candidatul independent Eugen Tomac s-a retras. Reuters notează că Tomac a încercat să formeze un guvern de tehnocrați, dar nu a obținut sprijinul partidelor parlamentare, iar șeful statului a argumentat că „o soluție politică (de guvernare) este cea potrivită”. De ce contează: presiune pe economie și pe fondurile UE Reuters leagă criza politică de efecte directe asupra economiei și funcționării statului: blocarea procesului de elaborare a politicilor, punerea în pericol a accesului la fondurile UE și deprecierea leului până la „niveluri record de scădere”. În acest context, partidele parlamentare ar fi transmis anterior că un guvern politic minoritar, chiar fără o majoritate permanentă, ar fi preferabil unei formule tehnocrate. Associated Press plasează nominalizarea în același efort de a închide criza, într-un moment în care România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, „inflație galopantă” și o recesiune tehnică, potrivit agenției. Calendar: 10 zile pentru guvern și vot în Parlament Adrian Veștea are la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a obține votul de încredere în Parlament. Următoarele alegeri parlamentare sunt programate în 2028; Reuters menționează că România nu a organizat niciodată alegeri anticipate, iar analiștii apreciază că probabilitatea unor anticipate acum este redusă, inclusiv pe fondul avansului extremei drepte în sondaje. Cum descriu agențiile internaționale schimbarea de direcție AFP arată că turbulențele politice s-au accentuat după demiterea premierului liberal Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură la începutul lunii mai, votată cu sprijinul Partidului Social-Democrat, care a părăsit coaliția și s-a aliat cu extrema dreaptă pentru a trece moțiunea. Tot AFP consemnează tensiuni în interiorul liberalilor: Ilie Bolojan, liderul Partidului Liberal, a spus că nu a fost informat în prealabil despre desemnare și l-a acuzat pe președinte de „un act ostil și o încercare clară de a diviza” partidul. AP subliniază profilul administrativ al lui Veștea și faptul că a fost ministru al dezvoltării între 2023 și 2024. Președintele Nicușor Dan este citat spunând că Veștea a „parcurs toate etapele administrative” și că este „categoric pro-occidental”, iar Veștea afirmă că vrea un guvern politic care să facă „reforme reale” și să mențină România pe o traiectorie pro-occidentală. În perioada următoare, testul decisiv va fi capacitatea lui Veștea de a strânge o majoritate pro-occidentală suficientă pentru învestire, într-un Parlament fragmentat și pe fondul unor presiuni economice pe care agențiile internaționale le descriu deja ca fiind acute. [...]
