Știri
Știri din categoria Politică
Deși Guvernul Bolojan a căzut prin moțiune, Camera a funcționat în continuare pe un consens larg la votul final, cu PSD, PNL și USR votând identic în 92% dintre proiectele ajunse la vot final în ultima lună, potrivit unei analize News. Datele sugerează că, dincolo de retorica despre „noi majorități”, predictibilitatea legislativă a rămas ridicată pe multe dosare, inclusiv pe proiecte cu impact economic, precum modificări ale Codului fiscal.
Analiza acoperă perioada 5 mai (data moțiunii de cenzură) – 3 iunie și arată că, din 75 de proiecte aflate la vot final în Camera Deputaților, PSD, PNL și USR au votat la fel la 69 dintre ele (92%). În 48 de cazuri (64%), toate cele patru partide mari din Parlament – PSD, AUR, PNL și USR – au avut aceeași opțiune de vot.
În zile consecutive de după moțiune, consensul a fost aproape total pe pachete întregi de proiecte: pe 6 mai, cele patru partide au votat la fel toate cele 10 proiecte ajunse la vot final, iar pe 13 mai s-a repetat situația pentru alte 10 proiecte.
Prima „fisură” notabilă, potrivit analizei, a apărut pe 18 mai, la un proiect de modificare a Codului fiscal: PSD și AUR au votat pentru, PNL s-a abținut, iar USR a votat împotrivă. Pe 20 mai, din opt proiecte la vot final, jumătate au fost tratate identic de PSD, AUR, PNL și USR, iar în rest au apărut combinații diferite de vot.
În această logică a „permutărilor”, News notează și două proiecte pe Codul fiscal unde opțiunile au fost împărțite:
Acolo unde nu a existat unanimitate, analiza indică faptul că au apărut practic toate combinațiile posibile între partide. Sunt date exemple precum:
La Senat, din 60 de inițiative legislative sau proiecte aflate la vot final, 40 (66%) au fost tratate similar de PSD, PNL și USR, iar 14 au avut acord comun și cu AUR, potrivit aceleiași analize. Și aici sunt menționate exemple de voturi împărțite în formule diferite, inclusiv pe proiecte privind desființarea unor instituții sau modificări la legislația fondului funciar.
Liderii de grup invocați de News pun convergența pe seama naturii proiectelor ajunse la vot final în această perioadă: inițiative vechi aflate de mult în circuitul parlamentar și proiecte de aprobare a unor ordonanțe din guvernările 2021–2026.
Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) susține că multe proiecte sunt din perioada în care exista o coaliție mai largă și includ idei comune sau texte lucrate împreună. Mihai-Adrian Enache (AUR) afirmă că votul a fost dat „în funcție de impactul acestora în societate”, nu de inițiator. Gabriel Andronache (PNL) spune că în ultimele săptămâni s-au discutat „aproape exclusiv” proiecte de aprobare a unor ordonanțe, iar Diana Stoica (USR) indică faptul că au ajuns la vot ordonanțe inițiate de guvernul din care USR face parte, ceea ce explică susținerea lor.
În paralel, analiza reia și acuzațiile publice privind o „majoritate funcțională” PSD–AUR, pe care PSD a negat-o în repetate rânduri, inclusiv înaintea moțiunii din 5 mai.
Din perspectiva funcționării economiei și a mediului de afaceri, datele indică un lucru pragmatic: după căderea guvernului, mecanismul legislativ nu s-a blocat, iar pe o parte semnificativă din proiectele ajunse la vot final a existat o majoritate largă, uneori chiar transpartinică. Totodată, exemplele de „fisuri” – inclusiv pe modificări ale Codului fiscal – arată că dosarele cu impact direct pot genera rapid linii de separație, chiar într-un context de consens statistic ridicat.
Recomandate
PNL și USR contestă la CCR împărțirea funcțiilor din Biroul Permanent al Camerei Deputaților , susținând că noua formulă nu respectă ponderea partidelor rezultată din componența Parlamentului și că ar fi fost stabilită printr-o înțelegere PSD–AUR, potrivit News . Sesizarea a fost anunțată de cele două grupuri parlamentare într-o conferință comună la Parlament. Miza invocată de PNL și USR este una de reglementare și procedură parlamentară: modul de alocare a pozițiilor din Biroul Permanent ar trebui să reflecte proporțiile din Camera Deputaților, iar abaterea de la acest principiu ar încălca prevederi constituționale. Ce reclamă PNL și USR: „ponderea” din Parlament nu se regăsește în Biroul Permanent Deputatul USR Alexandru Dimitriu a afirmat că disputa nu ar fi „despre posturi”, ci despre respectarea regulilor de reprezentare în conducerea Camerei. El a indicat explicit un dezechilibru între numărul de deputați și numărul de locuri generate în Biroul Permanent, dând ca exemplu situația în care 13 deputați ai SOS România ar avea un loc, în timp ce „peste cincizeci” de deputați PNL ar genera tot un singur loc. În acest context, Dimitriu a susținut că sesizarea cere Curții Constituționale să constate încălcarea și să „anuleze această pondere” stabilită prin noua împărțire. Acuzații politice: înțelegere PSD–AUR și „abuz” procedural Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a încadrat demersul în ceea ce a numit „înțelegeri nepublice” între PSD și AUR, înainte de începerea sesiunii parlamentare. El a cerut ca situația să nu fie acceptată ca un „abuz” care să continue și a vorbit despre o „alianță toxică de guvernare PSD-AUR-SOS”. Ca element de presiune politică, PNL și USR au boicotat, miercurea trecută, activitățile parlamentare, după ce au pierdut două posturi în conducerea Camerei, acuzând o înțelegere PSD–AUR. Ce urmează Următorul pas depinde de Curtea Constituțională, care va decide dacă admite sesizarea și dacă modul de repartizare a funcțiilor din Biroul Permanent respectă cerința de reprezentare proporțională invocată de PNL și USR. În lipsa unei decizii, noua configurație rămâne în vigoare. [...]
Negocierile PSD–AUR pentru învestirea Guvernului Veștea au eșuat din start , după ce AUR susține că și-a anunțat din timp refuzul de a vota, iar discuțiile au rămas fără un acord politic care să livreze majoritate în Parlament, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a declarat că i-a informat personal pe Sorin Grindeanu și Marian Neacșu că partidul nu va vota pentru „Guvernul Veștea” și că l-a sfătuit pe președintele PSD să nu îl trimită pe Adrian Veștea la sediul AUR, pentru a evita un episod public „de râs”. „Eu le-am spus: «sfatul meu este să nu-l lăsați pe domnul Veștea să se ducă la sediul AUR că se va face de râs». A fost un sfat chiar dezinteresat”, a afirmat Petrișor Peiu. De ce contează: blocajul politic prelungește guvernarea interimară Miza practică a acestui schimb de acuzații este prelungirea crizei de guvernare, într-un context în care Executivul are atribuții limitate. Antena 3 amintește că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, inițiată de PSD și AUR, iar de atunci guvernul este interimar și „nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament”. În același interval, președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul după ce nu a strâns o majoritate) și Adrian Veștea, care a picat la votul din Parlament. Ce spun actorii: refuzul AUR și discuțiile despre șefia Senatului Peiu a respins ideea că George Simion ar fi făcut „alte promisiuni” către PSD și a reiterat condiția politică a AUR: dacă partidul nu este invitat la guvernare, nu votează învestirea. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a confirmat că a avut mai multe întâlniri cu liderul AUR înainte de vot, pentru a negocia susținerea parlamentarilor, și a spus că „unii au promis că vor da voturile”. În discuții ar fi existat și varianta ca șefia Senatului să revină AUR, iar Simion „nu a cerut să intre la guvernare”, conform relatării. În lipsa unei majorități, următorul pas depinde de o nouă formulă de negociere și de o nouă propunere care să treacă de votul Parlamentului, însă articolul nu indică un calendar sau un nume suplimentar. [...]
Camera Deputaților revine la votul cu prezență fizică, renunțând la tablete din plen , după ce Biroul Permanent a aprobat propunerea AUR, potrivit Agerpres . Schimbarea ar urma să se aplice din săptămâna viitoare și este valabilă până la finalul actualei legislaturi. Ce se schimbă, concret, în modul de lucru al Camerei Decizia vizează eliminarea votului dat pe tablete, ceea ce înseamnă că deputații vor trebui să fie prezenți fizic în plen pentru a vota. În material nu sunt oferite detalii tehnice despre procedura exactă care va înlocui votul pe tabletă, dincolo de revenirea la prezența fizică. Calendarul aplicării AUR a anunțat că modificarea va intra în vigoare începând de săptămâna viitoare, ca urmare a aprobării din Biroul Permanent al Camerei Deputaților . Poziția AUR Liderul deputaților AUR, Mihai Enache , a susținut, într-un comunicat de presă, că formațiunea a cerut eliminarea acestei proceduri de vot timp de patru ani și că decizia ar readuce „regula firească” a prezenței în plen. „Parlamentarii vor fi prezenți fizic, așa cum e firesc, în plenul Camerei Deputaților.” [...]
AUR își păstrează linia „anticipate”, dar lasă ușa întredeschisă pentru discuții cu PSD potrivit Antena 3 , care îl citează pe liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu . Mesajul vine pe fondul criticilor interne la adresa lui George Simion și al speculațiilor privind o posibilă repoziționare a partidului în negocierile pentru o majoritate parlamentară. Peiu a respins ideea unei „revolte” sau a existenței unor tabere în AUR, susținând că este vorba doar despre „puncte de vedere” diferite, în contextul declarațiilor făcute de Mohammad Murad, Gheorghe Piperea și Marius Lulea. Ce spune Peiu despre „trio-ul” Murad–Piperea–Lulea și PSD Cei trei au apărut împreună la o emisiune la Realitatea TV, unde l-au criticat pe George Simion și au cerut ca AUR să negocieze formarea unei majorități parlamentare cu PSD. Peiu a spus că, în opinia sa, pozițiile exprimate de Murad și Piperea sunt „rezonabile”, dar nu a comentat afirmațiile lui Marius Lulea. În interpretarea lui Peiu, răspunsurile celor doi au fost date la întrebarea dacă AUR ar trebui să meargă la discuții dacă PSD invită partidul la negocieri. El a argumentat că nu poți refuza o discuție, dar a nuanțat că aceasta ar avea sens doar într-un cadru care implică participarea AUR la guvernare. „Eu aș spune că nu există tabere în AUR, există puncte de vedere.” „Această discuție se poate face numai în contextul în care am participa la guvernare.” Linia oficială: alegeri anticipate, pe fondul crizei politice Peiu a reiterat că poziția oficială a AUR pentru încheierea crizei politice rămâne organizarea de alegeri anticipate. Tot el a afirmat că partidul ar putea obține un scor care „probabil” i-ar permite să formeze guvernul și a susținut că „aritmetica parlamentară” ar arăta diferit după eventuale anticipate. În același context, Peiu a spus că percepția publică despre AUR s-ar schimba odată ajuns la putere, respingând ideea unei transformări de tip „melonizare” (referire la premierul italian Giorgia Meloni), pe care a prezentat-o ca pe o etichetă externă, nu ca pe o schimbare reală a partidului. Context: blocajul de după căderea Guvernului Bolojan Potrivit sursei, la patru luni de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, finalul crizei politice rămâne incert. Președintele Nicușor Dan nu se grăbește cu o nouă desemnare de premier, iar ultimul nume vehiculat pentru această funcție este cel al fostului ambasador Luca Niculescu. [...]
PNL și USR cer oprirea votului online în Parlament , invocând degradarea activității parlamentare și nevoia de prezență fizică la dezbateri, potrivit news.ro . Solicitarea a fost depusă oficial la conducerea Camerei Deputaților de grupurile reunite ale celor două partide. Deputatul PNL Raluca Turcan a argumentat că votul online a fost introdus în pandemie și a fost menținut ulterior pentru a permite finalizarea proiectelor de reformă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , însă „pandemia s-a încheiat” și „PNRR s-a încheiat”, astfel că „nu mai există nicio motivație” pentru păstrarea acestui mecanism. Miza: reguli mai stricte de prezență și funcționare Turcan a susținut că Parlamentul „nu este work from home” și că votul ar trebui să fie rezultatul unei dezbateri, nu doar o reacție la indicațiile liderilor de grup. În acest context, PNL și USR cer renunțarea la votul online și pregătesc solicitări suplimentare privind modul de lucru în comisii. Concret, potrivit declarațiilor citate, ar urma să fie cerute și măsuri care să vizeze: desfășurarea comisiilor cu prezență fizică; eliminarea suprapunerii ședințelor de comisie, astfel încât parlamentarii să poată participa la dezbateri. Argumentul politic: „activitatea s-a degradat” Raluca Turcan a afirmat că activitatea parlamentară „s-a degradat foarte mult” și a pus această evoluție și pe seama votului online. Ea a mai spus că în democrații „puternice” votul online nu mai este acceptat în Parlament. În același registru, deputatul PNL a criticat parlamentarii care își concentrează activitatea în zona de expunere pe rețele sociale, afirmând: „Sunt zeci de parlamentari care sunt cunoscuţi pe TikTok, dar abia dacă au păşit în instituţia Parlamentului şi îşi desfăşoară întreaga activitate, confortabil, dintr-un fotoliu şi un vot pe tabletă.” Ce urmează Solicitarea a fost depusă în Biroul de conducere al Camerei Deputaților, iar următorul pas este discutarea ei la nivelul conducerii Camerei. Materialul nu precizează un calendar sau o decizie deja luată privind eliminarea votului online. [...]
Asocierea PNL cu PSD a avut un cost politic major , iar partidul „și-a recăpătat coloana vertebrală” după schimbarea conducerii, susține vicepremierul și vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu , potrivit Adevărul . Mesajul indică o repoziționare internă a liberalilor, cu implicații directe pentru stabilitatea și direcția viitoare a coaliției de guvernare. Gheorghiu a transmis duminică, într-o postare pe Facebook, că PNL trebuie „să aibă curajul să învețe din lecțiile trecutului” și „să nu mai repete aceleași greșeli”. Declarația vine în contextul participării sale la școala de vară a seniorilor liberali, unde a discutat despre traseul său din societatea civilă către politică și despre valorile pe care le consideră definitorii pentru liberalism. Critica „stabilității” și delimitarea de fosta conducere Vicepreședinta PNL afirmă că apropierea de PSD a fost justificată în trecut prin concepte precum „stabilitate” și „interes național”, pe care le descrie drept „cuvinte golite de conținut”. În evaluarea sa, fosta conducere ar fi transformat PNL „într-o anexă la PSD”. În același mesaj, Gheorghiu leagă schimbarea de ton de preluarea conducerii partidului de către Ilie Bolojan , moment după care PNL ar fi început să se delimiteze mai ferm. Ce valori spune că ar trebui să ghideze PNL Gheorghiu enumeră o listă de repere pe care le consideră esențiale pentru identitatea liberală: libertatea individuală; proprietatea privată; antreprenoriatul; statul de drept; investițiile și productivitatea; respectul pentru muncă și pentru banul public. În același registru, ea susține că politicienii ar trebui să prioritizeze interesul cetățenilor și critică ideea de compromisuri făcute pentru „funcții și privilegii”. De ce contează Mesajul pune presiune politică pe linia de colaborare cu PSD și sugerează că, în interiorul PNL, costurile alianței sunt folosite ca argument pentru o repoziționare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți sau decizii de coaliție, rămâne de văzut dacă această delimitare se va traduce în schimbări de strategie sau doar într-o recalibrare de discurs. [...]
