Știri
Știri din categoria Politică
Deși Guvernul Bolojan a căzut prin moțiune, Camera a funcționat în continuare pe un consens larg la votul final, cu PSD, PNL și USR votând identic în 92% dintre proiectele ajunse la vot final în ultima lună, potrivit unei analize News. Datele sugerează că, dincolo de retorica despre „noi majorități”, predictibilitatea legislativă a rămas ridicată pe multe dosare, inclusiv pe proiecte cu impact economic, precum modificări ale Codului fiscal.
Analiza acoperă perioada 5 mai (data moțiunii de cenzură) – 3 iunie și arată că, din 75 de proiecte aflate la vot final în Camera Deputaților, PSD, PNL și USR au votat la fel la 69 dintre ele (92%). În 48 de cazuri (64%), toate cele patru partide mari din Parlament – PSD, AUR, PNL și USR – au avut aceeași opțiune de vot.
În zile consecutive de după moțiune, consensul a fost aproape total pe pachete întregi de proiecte: pe 6 mai, cele patru partide au votat la fel toate cele 10 proiecte ajunse la vot final, iar pe 13 mai s-a repetat situația pentru alte 10 proiecte.
Prima „fisură” notabilă, potrivit analizei, a apărut pe 18 mai, la un proiect de modificare a Codului fiscal: PSD și AUR au votat pentru, PNL s-a abținut, iar USR a votat împotrivă. Pe 20 mai, din opt proiecte la vot final, jumătate au fost tratate identic de PSD, AUR, PNL și USR, iar în rest au apărut combinații diferite de vot.
În această logică a „permutărilor”, News notează și două proiecte pe Codul fiscal unde opțiunile au fost împărțite:
Acolo unde nu a existat unanimitate, analiza indică faptul că au apărut practic toate combinațiile posibile între partide. Sunt date exemple precum:
La Senat, din 60 de inițiative legislative sau proiecte aflate la vot final, 40 (66%) au fost tratate similar de PSD, PNL și USR, iar 14 au avut acord comun și cu AUR, potrivit aceleiași analize. Și aici sunt menționate exemple de voturi împărțite în formule diferite, inclusiv pe proiecte privind desființarea unor instituții sau modificări la legislația fondului funciar.
Liderii de grup invocați de News pun convergența pe seama naturii proiectelor ajunse la vot final în această perioadă: inițiative vechi aflate de mult în circuitul parlamentar și proiecte de aprobare a unor ordonanțe din guvernările 2021–2026.
Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) susține că multe proiecte sunt din perioada în care exista o coaliție mai largă și includ idei comune sau texte lucrate împreună. Mihai-Adrian Enache (AUR) afirmă că votul a fost dat „în funcție de impactul acestora în societate”, nu de inițiator. Gabriel Andronache (PNL) spune că în ultimele săptămâni s-au discutat „aproape exclusiv” proiecte de aprobare a unor ordonanțe, iar Diana Stoica (USR) indică faptul că au ajuns la vot ordonanțe inițiate de guvernul din care USR face parte, ceea ce explică susținerea lor.
În paralel, analiza reia și acuzațiile publice privind o „majoritate funcțională” PSD–AUR, pe care PSD a negat-o în repetate rânduri, inclusiv înaintea moțiunii din 5 mai.
Din perspectiva funcționării economiei și a mediului de afaceri, datele indică un lucru pragmatic: după căderea guvernului, mecanismul legislativ nu s-a blocat, iar pe o parte semnificativă din proiectele ajunse la vot final a existat o majoritate largă, uneori chiar transpartinică. Totodată, exemplele de „fisuri” – inclusiv pe modificări ale Codului fiscal – arată că dosarele cu impact direct pot genera rapid linii de separație, chiar într-un context de consens statistic ridicat.
Recomandate
Donald Trump riscă să-și vadă agenda blocată în Congres , pe fondul unei opoziții tot mai vizibile din partea unor republicani, pe măsură ce se apropie alegerile de la jumătatea mandatului, potrivit The Jerusalem Post . În doar o săptămână, mai multe grupuri de republicani din Senat și Camera Reprezentanților au ieșit public împotriva unor inițiative ale președintelui: au criticat războiul din Iran , au respins o finanțare de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) legată de o sală de bal la Casa Albă, au forțat o retragere pe fondul „anti-weaponization” de 1,8 miliarde de dolari (aprox. 8,3 miliarde lei) și au blocat legislația sa privind supravegherea internă. Un alt semnal de fricțiune a venit din Cameră, care a adoptat joi un proiect de lege pentru acordarea de ajutor Ucrainei și impunerea de noi sancțiuni Rusiei, măsură care, potrivit materialului, pare să se îndrepte spre un veto prezidențial. De ce contează: disciplina de partid se erodează înainte de alegeri Republicanii și democrații citați în material sunt sceptici că ar exista o „revoltă” reală, însă relatarea indică o coaliție în creștere de republicani dispuși să se delimiteze de Trump, ceea ce poate complica adoptarea celor mai ambițioase inițiative până la ziua alegerilor. Senatorul republican Thom Tillis a pus această schimbare pe seama presiunii electorale, afirmând că, pe măsură ce se apropie scrutinul, aleșii vor vota mai mult în linie cu așteptările propriilor alegători. Casa Albă a atribuit disidența „politicii din an electoral”, printr-un oficial care a vorbit sub protecția anonimatului, iar purtătoarea de cuvânt Abigail Jackson a susținut că relația cu republicanii din Congres rămâne „strânsă”, în pofida criticilor. Puncte de tensiune: bani, supraveghere și numiri Materialul descrie o acumulare de frustrare în rândul republicanilor, inclusiv după ce Trump s-a opus unor candidaturi la realegere în partid și după anunțuri considerate prost sincronizate, care au afectat agenda legislativă. Un moment de inflexiune ar fi fost înainte de Memorial Day, când, potrivit relatării, combinația dintre opoziția lui Trump față de realegerea senatorului John Cornyn și anunțul fondului „anti-weaponization” a determinat republicanii din Senat să abandoneze temporar un proiect de 70 de miliarde de dolari (aprox. 322 miliarde lei) pentru finanțarea aplicării legilor imigrației. Deși Senatul a adoptat ulterior proiectul de finanțare, articolul notează că au persistat îngrijorări că fondurile ar putea fi folosite în beneficiul unor persoane implicate în evenimentele din 6 ianuarie și al altor aliați politici ai lui Trump. Pe zona de numiri, Trump l-a desemnat pe Bill Pulte ca director interimar al comunității de informații (Director of National Intelligence), însă liderul republican Mitch McConnell a transmis că nu îl va susține pentru un mandat permanent, invocând cerințe legale privind experiența. Ce urmează: bătălia pentru procurorul general Următorul test major ar putea fi nominalizarea așteptată a lui Todd Blanche, fost avocat al lui Trump, pentru funcția de procuror general. Potrivit materialului, traseul ar începe în Comisia Judiciară a Senatului, unde John Cornyn a indicat că sprijinul său va depinde de răspunsurile candidatului la anumite întrebări, subliniind că procurorul general „nu este avocatul privat al președintelui”. [...]
MAE încearcă să limiteze riscul de asociere a României cu un eveniment pro-Kremlin , după ce eurodeputata Diana Șoșoacă a apărut la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , afirmând că „nicio țară europeană nu a participat” la reuniune, potrivit Adevărul . Ministerul Afacerilor Externe a transmis duminică, 7 iunie, prin purtătorul de cuvânt Adrian Țărnea, că „nicio țară europeană nu a participat la festivalul susținătorilor Rusiei de la Sankt Petersburg” și că UE și statele membre „reprezintă valori incompatibile” cu „oligarhia economică și captura statului” sau cu „regimuri care duc războaie ilegale de cucerire împotriva unor vecini suverani”. Declarația MAE vine în contextul participării Dianei Șoșoacă, lidera S.O.S. România, la forumul supranumit „Davosul Rusiei”, organizat sub patronajul președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Ce a spus Șoșoacă la forum și de ce contează reacția MAE În plenul evenimentului, Șoșoacă s-a adresat direct lui Vladimir Putin, susținând că „poporul român nu îl urăște” și că România „vrea pace cu Rusia”, în timp ce ar fi „condusă de la Bruxelles”. În intervenția sa, ea a mai declarat că România nu dorește să sprijine Ucraina „cu bani sau armament”, a vorbit despre „forța Federației Ruse” și și-a exprimat speranța ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu mai ocupe funcția în viitor. În acest cadru, poziționarea MAE are rolul de a delimita oficial România și UE de eveniment și de mesajele transmise acolo, într-un moment în care războiul din Ucraina și izolarea internațională a Rusiei fac ca astfel de apariții să aibă implicații de imagine și de politică externă. Reacția lui Putin și participanți din spațiul est-european Publicația notează că un moment remarcat a fost afirmația potrivit căreia România „nu are președinte”, reacție care „l-ar fi făcut pe Vladimir Putin să râdă în sală”. Putin i-a mulțumit europarlamentarei pentru intervenție și a spus că nu dorește să se implice în afacerile interne ale altor state. Totodată, liderul rus a transmis un mesaj cu tentă religioasă, invocând faptul că Rusia și România sunt majoritar ortodoxe și cerând să fie transmise „salutări către toți ortodocșii din România”. La forum au participat și politicieni din spațiul est-european, între care Igor Dodon și Vasile Tarlev (foști lideri ai Republicii Moldova), precum și Victoria Furtună, Marina Tauber și Ilan Șor, despre care sursa menționează că este stabilit în Federația Rusă și sancționat internațional. Critici în România: reacția lui Vasile Bănescu Participarea a generat reacții critice în România, inclusiv pe tema folosirii discursului religios în sprijinul Moscovei. Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național al Audiovizualului și fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, a criticat într-o postare pe Facebook asocierea mesajelor religioase cu poziționări politice suveraniste, antieuropene și favorabile Rusiei, într-un registru ironic la adresa lui Putin. În lipsa altor detalii în material despre pași instituționali suplimentari, reacția MAE rămâne, deocamdată, o delimitare publică menită să reducă riscul ca prezența unui eurodeputat român la un eveniment pro-Kremlin să fie interpretată ca poziție oficială a României. [...]
Serghei Lavrov condiționează orice „pace pe termen lung” de restabilirea drepturilor vorbitorilor de rusă în Ucraina , potrivit Kyiv Post , care relatează despre un mesaj video al ministrului rus de Externe publicat sâmbătă, de Ziua Limbii Ruse. În intervenție, Lavrov a spus că „protecția și sprijinul” celor pentru care rusa este limbă maternă se află între „prioritățile absolute” ale Moscovei și că Rusia va continua să se opună „oricăror manifestări de discriminare lingvistică și rusofobie”. El a indicat explicit Ucraina și a susținut că Rusia va „obține cu siguranță” restabilirea drepturilor vorbitorilor de rusă, despre care a afirmat că ar fi fost vizați de ucraineni. Lavrov a legat direct această temă de negocierile de pace, afirmând că rezolvarea chestiunii drepturilor vorbitorilor de rusă se numără printre „condițiile necesare” pentru o înțelegere pe termen lung privind războiul. Context: acuzații vechi, folosite ca justificare pentru invazie Publicația amintește că Moscova a acuzat în mod repetat Kievul de discriminare sistematică împotriva minorității ruse din Ucraina și a ucrainenilor vorbitori de rusă. Potrivit articolului, acuzațiile de discriminare lingvistică și „rusofobie” au fost folosite drept justificări principale pentru invazia la scară largă declanșată de Rusia în 2022. Semnal politic în paralel cu blocajul pe canalul direct Putin–Zelenski În același timp, materialul notează că vineri președintele rus Vladimir Putin a respins o ofertă de discuții față în față cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Refuzul a venit după publicarea unei scrisori deschise a lui Zelenski, în care acesta propunea discutarea păcii cu Putin, pe fondul lipsei de progrese în inițiative anterioare conduse de SUA. În acest cadru, mesajul lui Lavrov ridică miza politică a negocierilor, prin introducerea unei condiții prezentate ca „nenegociabilă” pentru o eventuală înțelegere de durată, fără ca articolul să indice vreo reacție a părții ucrainene la aceste declarații. [...]
Consultările de luni ale premierului desemnat Eugen Tomac deschid negocierile pentru formarea noului guvern , cu un calendar care începe cu PNL, continuă cu USR și se încheie cu PSD, potrivit Mediafax . Conform programului anunțat duminică, Tomac se întâlnește luni cu: PNL , de la ora 11.00 ; USR , de la ora 14.00 ; PSD , de la ora 17.00 . Toate consultările sunt programate la sediile partidelor , iar programul de marți urmează să fie anunțat luni , mai notează publicația. Eugen Tomac a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru după ce președintele României, Nicușor Dan , a semnat vineri decretul în acest sens. Următorul pas procedural este ca premierul desemnat să poarte negocieri pentru conturarea majorității și să meargă în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor propuși . În paralel, în spațiul public circulă și o listă de nume pentru viitorul cabinet, atribuită de Mediafax unor „surse G4Media”, cu propuneri discutate pentru portofolii precum Apărare, Externe, Justiție, Interne, Energie, Finanțe, Agricultură, Educație, Muncă și Cultură. Informațiile privind componența sunt, însă, la acest moment la nivel de nume vehiculate , nu de decizii oficiale. [...]
Alegerile parlamentare din Armenia testează direcția economică și energetică a țării între Vest și Rusia , într-un scrutin în care miza politică – acordul de pace cu Azerbaidjanul – se suprapune peste dependențe comerciale și de aprovizionare. Potrivit Reuters , armenii votează duminică, 7 iunie, într-o competiție dominată de premierul Nikol Pașinian și de opoziția pro-rusă, pe fondul tensiunilor cu Moscova și al negocierilor de pace după înfrângerea militară în fața Azerbaidjanului, în urmă cu trei ani. Sondajele citate de Reuters indică partidul de guvernământ „Civil Contract” în frunte, susținut de până la 32% dintre alegători, urmat de formațiunea pro-rusă „Strong Armenia”, cu până la 11%. Votul este văzut ca un test pentru eforturile guvernului de a încheia un acord de pace, după războiul din 2023 și pierderea Nagorno-Karabah , urmată de plecarea întregii populații armene din regiune, după o ofensivă rapidă de o zi. Economia și energia, în subtextul confruntării geopolitice Reuters notează că Pașinian a apropiat Armenia de Occident după venirea la putere în 2018, îndepărtând-o de Rusia, tradiționalul protector al țării, ceea ce a iritat Moscova înaintea alegerilor. În același timp, publicația consemnează că PIB-ul pe cap de locuitor s-a dublat sub Pașinian, un argument folosit în spațiul public de susținătorii săi, în paralel cu mesajul central al campaniei: continuarea demersului de pace. De cealaltă parte, opoziția este dominată de grupări pro-ruse, inclusiv „Strong Armenia”, partid format anul trecut de miliardarul ruso-armean Samvel Karapetyan. Reuters subliniază că acesta vrea menținerea Armeniei aproape de Rusia, descrisă drept furnizor-cheie de energie și cumpărător de exporturi armene – o relație cu implicații directe pentru costurile de aprovizionare și pentru stabilitatea unor fluxuri comerciale. Pace, Karabah și acuzații de autoritarism Pașinian se confruntă cu critici din partea opoziției și a unor segmente ale publicului, care îl acuză că a cedat în fața Azerbaidjanului, mai ales după războiul din 2023. El a răspuns, potrivit Reuters, punând în prim-plan efortul de pace, inclusiv acordul semnat la Casa Albă în august anul trecut cu Azerbaidjanul, după decenii de conflict intermitent începând din anii ’80. În paralel, criticii și organizații pentru drepturi au acuzat guvernul de autoritarism, pe fondul încarcerării unor oponenți în ultimii ani. Guvernul a apărat, în linii mari, acțiunile forțelor de ordine, susținând că vizează persoane care ar încerca să provoace lovituri de stat. Reuters mai relatează că, înaintea votului, a avut loc un val de arestări care a vizat opoziția, inclusiv candidați parlamentari ai „Strong Armenia”. Secțiile de votare se deschid la ora 8:00 și se închid la 20:00, ora locală (7:00–19:00, ora României). Reuters precizează că 2,48 milioane de persoane sunt înregistrate pe listele electorale, într-o țară cu aproximativ 3 milioane de locuitori. [...]
Atacurile cu drone ucrainene au început să afecteze direct funcționarea unor infrastructuri-cheie din Rusia , inclusiv prin alerte aeriene și perturbări la aeroportul din Sankt Petersburg , într-un moment cu miză economică pentru Kremlin, potrivit Bild . Publicația descrie episoade de „nor de fum” deasupra orașului și „blocaj” la aeroport, chiar în ultima zi a celei mai importante conferințe economice a lui Vladimir Putin . Miza, în lectura Bild, este una operațională și de percepție internă: în timp ce liderul de la Kremlin încearcă să proiecteze forță în jurul unui eveniment economic major, crește teama în interiorul Rusiei că războiul „se întoarce” pe teritoriul propriu. Ce se vede în teren: alerte, aeroport blocat, fum deasupra orașului Analiza semnată de Paul Ronzheimer notează trei elemente punctuale, fără a detalia amploarea sau pagubele: „alarmă de drone” deasupra Sankt Petersburgului; „oprire”/blocaj la aeroport; „nori de fum” deasupra orașului. În lipsa altor date în textul disponibil, nu reies informații despre durata perturbărilor, numărul de zboruri afectate sau eventuale victime. De ce contează: presiune pe infrastructură și pe „baza de putere” a Kremlinului Bild susține că schimbarea de strategie a Ucrainei ar viza inclusiv ținte energetice, iar „fiecare tanc lovit și fiecare depozit de petrol avariat” ar pune presiune pe baza de putere a lui Putin. În logica economică, astfel de lovituri pot crea costuri suplimentare și incertitudine operațională, mai ales când coincid cu evenimente menite să transmită stabilitate investitorilor și elitelor locale. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, cifre privind impactul economic sau detalii verificabile despre țintele exacte și amploarea daunelor. [...]
