Știri
Știri din categoria Politică
Liderii UE cer Comisiei un plan de aplicare pentru clauza de apărare reciprocă, un pas cu potențial de a schimba modul în care Uniunea reacționează la o agresiune armată asupra unui stat membru, prin trecerea de la o prevedere de tratat la proceduri mai concrete, potrivit Economica.
Inițiativa vizează articolul 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, clauza de „ajutor și asistență” între statele membre, care până acum nu a fost susținută de planuri operaționale detaliate sau de structuri militare comparabile cu cele ale NATO.
Președintele cipriot Nikos Christodoulides a declarat că liderii statelor membre au convenit, joi seară, că este momentul pentru o explicare detaliată a modului de funcționare a articolului 42.7, iar Comisia Europeană va pregăti o schiță privind răspunsul UE dacă un stat membru activează clauza.
„Comisia (Europeană) va pregăti o schiţă privind modul în care vom răspunde în cazul în care un stat membru activează articolul 42.7. Există o serie de chestiuni la care trebuie să răspundem.”
În logica proiectului, ar urma să fie clarificate întrebări de tip operațional: cine răspunde primul, ce nevoi are statul care solicită ajutor și cum se coordonează contribuțiile.
Potrivit materialului, urgența este alimentată de contextul de securitate și de tensiunile politice din jurul relației transatlantice: criticile președintelui american Donald Trump la adresa aliaților europeni din NATO în legătură cu războiul din Iran, precum și amenințările sale anterioare privind anexarea Groenlandei de la Danemarca.
Ciprul, care nu este membru NATO și deține președinția rotativă a Consiliului UE până la 30 iunie, are un interes direct în detalierea clauzei, mai ales după ce, luna trecută, o dronă a lovit o bază aeriană britanică de pe insulă, pe fondul izbucnirii războiului din Iran.
Textul subliniază diferența față de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, considerat „piatra de temelie” a securității europene. În timp ce articolul 5 este sprijinit de planificare și structuri, clauza UE nu are, în prezent, un echivalent operațional.
Mai multe state UE au transmis că articolul 5 rămâne baza securității lor. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a insistat că acesta va rămâne „cheia apărării și a securității colective”.
Articolul 42.7 prevede că, dacă un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre au obligația de ajutor și asistență „prin toate mijloacele aflate în puterea lor”.
Clauza a fost activată o singură dată, de Franța, după atacurile jihadiste de la Paris din 2015, soldate cu 130 de morți, când statele membre au contribuit la misiuni UE și internaționale, permițând Franței să își redesfășoare trupele.
În perioada următoare, Comisia Europeană ar urma să elaboreze schița cerută de liderii UE, care să detalieze pașii de urmat în cazul activării articolului 42.7. Materialul nu oferă un calendar sau un termen-limită pentru finalizarea documentului.
Recomandate
Președintele Finlandei cere o nouă arhitectură de securitate europeană pentru a descuraja Rusia, pe fondul unei „ere a întunericului” marcate de războaie multiple și de rivalitatea SUA–China, potrivit Politico . Alexander Stubb a declarat, luni, la College of Europe din Bruges, că epoca de după Războiul Rece s-a încheiat, iar lumea trece printr-un moment de inflexiune comparabil cu 1945 și 1989. În acest context, el a spus că Europa trebuie să-și construiască „structuri de securitate” care să mențină pacea într-o lume pe care a descris-o drept „fiecare pentru sine”. De ce contează: presiune pentru mecanisme europene suplimentare, dincolo de NATO Stubb a susținut că NATO va rămâne o alianță „vitală”, dar a argumentat că sunt necesare și „noi procese” pentru a preveni repetarea agresiunilor rusești asupra vecinilor. În viziunea sa, miza centrală este crearea unei structuri europene care să se asigure că Rusia „nu își atacă din nou vecinii”. În același timp, el a vorbit despre dezvoltarea unor măsuri de „consolidare a încrederii” între Rusia și Europa, menite să construiască „încredere” – o formulare care sugerează un set de instrumente diplomatice și de reducere a riscurilor, pe lângă descurajarea militară. Contextul invocat: „era întunericului” și o lume cu zeci de conflicte Președintele finlandez a pus degradarea mediului de securitate pe seama războaielor multiple și a competiției dintre Statele Unite și China, care „calcă în picioare” ordinea globală bazată pe reguli. El a spus că securitatea globală va depinde de deciziile marilor puteri, în special SUA și China: cooperare sau confruntare. Stubb le-a spus studenților că vor absolvi într-o „lume dură”, în care, potrivit unor estimări menționate de el, ar exista 65 de conflicte sau războaie – „mai mult decât oricând după Al Doilea Război Mondial”. Ce urmează, în viziunea lui Stubb: ambiție pentru o „eră a luminii” și extinderea UE Deși a recunoscut că există „multe motive de pesimism”, Stubb i-a îndemnat pe viitorii diplomați și oficiali să rămână ambițioși pentru o nouă „eră a luminii”. El a avansat și o proiecție potrivit căreia, peste 30 de ani, Uniunea Europeană ar putea ajunge la 40 de state membre, de la 27 în prezent, incluzând revenirea Regatului Unit, alături de țări precum Norvegia, Republica Moldova și Ucraina. [...]
Reorganizarea Comisiei Europene care poate redesena controlul asupra miliardelor de euro din bugetul UE a intrat într-o nouă etapă , după ce un grup de consilieri externi a predat un raport ce va alimenta cea mai amplă reformă administrativă a instituției din ultimele două decenii, relatează Politico . Raportul a fost elaborat de un grup la nivel înalt condus de Catherine Day , fost secretar general al Comisiei, și marchează trecerea la „a doua fază” a așa-numitei „revizuiri la scară largă”, un exercițiu care urmărește eficientizarea aparatului administrativ, simplificarea procedurilor și creșterea atractivității Comisiei ca angajator. Ursula von der Leyen a spus, la predarea raportului, că obiectivul este ca instituția „să poată acționa eficient și rapid”, prin proceduri mai simple, structuri mai clare și cooperare mai bună între departamente. Ce propun consilierii și de ce e sensibil politic Grupul extern (Day și alți opt experți cu experiență în administrații naționale și organizații internaționale, inclusiv OECD și OSCE) a formulat nouă recomandări interconectate pentru o Comisie „mai agilă” și mai adaptabilă. Una dintre propunerile centrale este reducerea modului de lucru pe „silozuri” (departamente izolate) și trecerea la colaborare mai strânsă între direcțiile generale, inclusiv prin portofolii comune între direcții (cross-DG). Miza politică vine din faptul că modernizarea poate deschide calea unei reorganizări ample a direcțiilor generale care gestionează programe de cheltuieli de ordinul miliardelor de euro. Direcții generale vizate: fonduri, agricultură, ocupare, pescuit, cercetare Publicația notează că, potrivit informațiilor relatate anterior de Politico, mai multe departamente mari au un viitor incert în planurile de schimbare a modului în care UE gestionează și distribuie fondurile, inclusiv prin posibile fuziuni sau alte modificări structurale. Între direcțiile potențial afectate sunt: DG REGIO (Politică regională și urbană), care gestionează finanțarea politicii de coeziune, descrisă ca reprezentând „aproape o treime” din cheltuielile UE; DG AGRI (Agricultură și dezvoltare rurală), responsabilă de banii pentru Politica Agricolă Comună; DG EMPL (Ocupare), care supraveghează fonduri pentru ocupare și politici sociale; DG MARE (Afaceri maritime și pescuit), pentru finanțarea din zona pescuitului; DG RTD (Cercetare și inovare). Raportul mai recomandă întărirea Secretariatului General, ca „centru strategic” orientat spre rezultate, și o abordare „centrată pe om” a utilizării inteligenței artificiale pentru simplificarea proceselor administrative și modernizarea operațiunilor. Ce urmează și când ar putea veni deciziile Predarea raportului nu înseamnă că s-au luat deja decizii de reorganizare. Documentul va intra în revizuirea mai amplă coordonată de comisarul pentru buget și administrație publică, Piotr Serafin , care trebuie să prezinte recomandări finale către von der Leyen până la finalul lui 2026. Serafin a spus că evaluarea externă, împreună cu feedbackul personalului Comisiei, oferă un „mandat” pentru schimbări de amploare. Catherine Day a afirmat, la rândul ei, că există o „coaliție largă pentru schimbare” în interiorul instituției. Totuși, orice remaniere majoră este așteptată să dureze considerabil mai mult, iar Serafin a indicat anterior că reformele structurale vor fi strâns legate de negocierile pentru următorul buget multianual al UE (Multiannual Financial Framework), care va stabili organizarea cheltuielilor pentru perioada 2028–2034. În acest context, el a arătat că nu se așteaptă la decizii privind schimbări structurale majore înainte de încheierea acelor negocieri. [...]
Acuzațiile de ingerință externă în alegerile din Israel au declanșat o anchetă a Shin Bet , iar disputa politică se mută acum pe terenul legitimității rezultatului și al calendarului de instalare a noului parlament, potrivit The Jerusalem Post . Liderul opoziției, Gadi Eisenkot (Yashar), îl acuză pe premierul Benjamin Netanyahu că ar conduce o „campanie organizată” de delegitimare a rezultatului alegerilor de marți pentru Knesset și spune că va bloca orice tentativă de amânare a depunerii jurământului. Eisenkot susține că Netanyahu și Likud și-ar fi pregătit din timp declarațiile și informările și că ar încerca să pună sub semnul întrebării rezultatul pentru că au pierdut și nu au majoritate în Knesset. El afirmă că echipa sa se pregătește pentru un vot odată ce noul parlament se va reuni și promite să împiedice folosirea guvernului pentru „nevoi personale”. „Nu voi permite ca depunerea jurământului Knesset-ului să fie amânată nici măcar cu un singur centimetru față de data programată.” Ce investighează Shin Bet și cine a cerut verificările Serviciul de securitate internă Shin Bet investighează suspiciuni că entități străine – potențial inclusiv Qatar și Turcia – ar fi direcționat bani în Israel pentru a influența prezența la vot în comunitățile arabe. Ancheta vine după o directivă a președintelui Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Curții Supreme Noam Sohlberg, de a examina acuzații privind finanțare externă și mită electorală. Șeful Shin Bet, David Zini, este așteptat să îi informeze pe majoritatea liderilor partidelor despre investigație, după ce ar fi actualizat deja o parte dintre ei. Concluziile sunt așteptate „în zilele următoare”, iar rezultatele vor fi prezentate lui Sohlberg. Publicația notează că investigația a început discret și a trecut într-o etapă următoare după acumularea unui volum de informații descris drept „solid”. Reacții politice: negări, apeluri la prudență și mesajul că rezultatul nu e în pericol Qatar a respins acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Majed al-Ansari, a negat „categoric” orice ingerință și a acuzat politicieni și figuri media israeliene de dezinformare. Fostul premier Yair Lapid a declarat că rezultatele alegerilor nu sunt în pericol și că nimic nu va împiedica instalarea noului Knesset, după o întâlnire cu David Zini și discuții cu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale. La rândul său, liderul Ra’am, Mansour Abbas, a negat implicarea partidului într-o schemă de ingerință prin Qatar și a spus că formațiunea salută decizia de investigare. Președintele Isaac Herzog a cerut o anchetă completă, subliniind că integritatea alegerilor este o valoare democratică majoră, dar a avertizat și împotriva subminării legitimității procesului electoral. În paralel, KAN News a relatat – citând un oficial senior al Comisiei Electorale Centrale – că, chiar dacă suspiciunile s-ar confirma integral, activitatea presupusă nu ar fi fost suficient de extinsă încât să schimbe rezultatul alegerilor. De ce contează: riscul de blocaj instituțional, nu schimbarea rezultatului Miza imediată este operațională și instituțională: dacă acuzațiile sunt folosite politic pentru a contesta legitimitatea votului sau pentru a întârzia instalarea noului Knesset, Israelul ar putea intra într-o perioadă de tensiune și incertitudine privind funcționarea instituțiilor. În zilele următoare, atenția se mută pe concluziile Shin Bet și pe deciziile Comisiei Electorale Centrale privind pașii următori și calendarul de învestire. [...]
Barometrul IPEP indică un electorat antisistem împărțit între AUR și Călin Georgescu . Datele prezentate de news arată că AUR este cotat cu 10,8% în intenția de vot, iar un eventual partid condus de Călin Georgescu ar avea 13,1%, cele două opțiuni cumulând 23,9% din totalul respondenților, pe fondul unei scene politice fragmentate. Sondajul Institutului pentru Politici Economice și Publice (IPEP) , condus de Marius Lulea (cofondator AUR, exclus din partid și aflat în conflict cu actuala conducere), plasează AUR după PSD, PNL și USR. În același timp, IPEP susține că există „două electorate distincte” pentru AUR și Călin Georgescu, ceea ce sugerează o competiție directă pentru același bazin de voturi, nu o simplă suprapunere. Cum arată intenția de vot în barometrul IPEP Potrivit rezultatelor, niciun partid nu depășește 20% din opțiunile respondenților. Procentele indicate în sondaj sunt: PSD: 16,5% PNL: 14,1% un eventual partid condus de Călin Georgescu: 13,1% USR: 11,2% AUR: 10,8% candidați independenți: 5,6% Un element cu impact asupra oricărei proiecții electorale este ponderea celor care declară că nu ar participa la vot: 18,1%. IPEP interpretează această cifră ca semn al dispersiei opțiunilor politice și al existenței unui segment semnificativ care nu intenționează să intre în procesul electoral. De ce contează segmentarea „antisistem” IPEP arată că segmentarea electoratului antisistem între AUR și un eventual partid al lui Călin Georgescu duce la un total de 23,9% din respondenți. Institutul avertizează însă că acest electorat nu poate fi considerat automat „suveranist”, întrucât o parte din susținere ar putea reflecta mai degrabă respingerea partidelor care au guvernat decât adeziunea la o doctrină politică bine definită. Urban-rural și indicatorii de încredere Distribuția urban-rural evidențiază diferențe între partide: USR are 80,4% dintre votanți în mediul urban, în timp ce PSD, PNL, AUR și partidul ipotetic al lui Călin Georgescu au distribuții relativ echilibrate între urban și rural. Susținătorii candidaților independenți sunt în proporție de 78,6% din urban, iar cei ai partidelor mici (sub 5%) sunt concentrați în proporție de 75% în orașe. La capitolul încredere (întrebarea „Câtă încredere aveți în aceste persoane? – răspundeți doar pentru cei de care ați auzit”), Călin Georgescu are 27,9% răspunsuri de încredere ridicată, urmat de Ilie Bolojan (19,5%) și George Simion (16,3%). La polul neîncrederii totale („Deloc”), Nicușor Dan are 60,8%, urmat de George Simion cu 58,8% și Ilie Bolojan cu 57%. Metodologie și limitări Studiul a fost realizat în septembrie–octombrie 2026, pe un eșantion de 502 respondenți, cu eșantionare probabilistică, stratificată și multistadială (cluster). Cercetarea a acoperit 10 unități teritoriale (Dolj, Ilfov, Constanța, Bacău, Iași, Timiș, Mureș, Cluj, Bihor și municipiul București). Marja de eroare declarată este de ±4,38%, la un nivel de încredere de 95%, sub rezerva efectelor specifice eșantionării multistadiale. [...]
Reforma administrativ-teritorială ar trebui să reducă dependența localităților de banii alocați de la centru , prin comasări și reorganizare pornind de la capacitatea reală a primăriilor de a se finanța și de a livra servicii, potrivit deputatei USR Cristina Prună, citată de Agerpres . Prună susține că obiectivul reformei trebuie să fie „comunități cu administrații eficiente” și „mai puțin dependente de banii împărțiți de la București”, iar criteriul demografic este doar un punct de plecare, nu singurul indicator relevant. Datele Curții de Conturi : multe localități sub pragurile legale Deputata indică date ale Curții de Conturi pentru 2023, potrivit cărora o parte semnificativă a unităților administrativ-teritoriale se află sub pragurile demografice prevăzute de lege pentru înființare: 432 din 2.859 de comune au mai puțin de 1.500 de locuitori ; 119 din 216 orașe (fără municipii) au mai puțin de 10.000 de locuitori . În interpretarea sa, aceste cifre arată o presiune structurală asupra eficienței administrative și asupra modului în care sunt cheltuite resursele pentru funcționarea aparatului local. Comasarea „voluntară”, un pas „foarte puțin”, dar de urmărit în practică Prună afirmă că actualul Guvern ar urma să încurajeze comasarea voluntară, cu stimulente, pentru localitățile de până la 1.500 de locuitori. Ea apreciază măsura drept „foarte puțin”, dar „un pas înainte” care ar trebui susținut, cu rezerva că implementarea concretă va conta decisiv. Ce criteriu propune USR: capacitatea de finanțare și calitatea serviciilor În viziunea deputatei, reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui să pornească de la „capacitatea reală a primăriilor”: să se finanțeze, să atragă investiții, să ofere servicii publice de calitate, în timp ce comunitățile ar trebui să își păstreze accesul la servicii, iar administrațiile să își unească resursele pentru „mai multă eficiență” și „mai puțini bani cheltuiți pentru întreținerea administrației”. [...]
Primăria Sectorului 4 mizează pe fonduri europene pentru a accelera investițiile în sănătate și transport , iar următoarele proiecte anunțate vizează Maternitatea „Sfântul Ioan” și deschiderea magistralei de metrou M4, potrivit news . Declarațiile au fost făcute de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță , la inaugurarea Centrului de Diagnostic, Tratament și Cercetare a Tuberculozei din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. În discursul de la eveniment, edilul a spus că este „al doilea spital” realizat în Sectorul 4 și a insistat pe ideea că investițiile de acest tip ar deservi nu doar comunitatea locală, ci și pacienți din toată țara. Băluță a indicat și colaborarea cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, precum și sprijinul Guvernului, fără a detalia structura finanțării pentru proiectul inaugurat. Fonduri europene invocate: 455 milioane euro prin PNRR și „peste 5 miliarde euro” atrași Primarul a afirmat că, prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , Sectorul 4 „a adus în România, în economia națională, peste 455 de milioane de euro (aprox. 2,27 miliarde lei)”. Separat, el a susținut că au fost atrași „din bani europeni” „peste 5 miliarde de euro” (aprox. 25 miliarde lei) în Sectorul 4, în București și „în economia noastră”, fără alte precizări privind programele, perioada sau proiectele incluse în această sumă. Ce urmează: Maternitatea „Sfântul Ioan” și magistrala de metrou M4 Băluță a declarat că administrația locală nu se oprește la proiectul inaugurat și a cerut sprijin premierului și ministrului Sănătății pentru realizarea Maternității „Sfântul Ioan”, pe care a numit-o „un obiectiv foarte important”. Totodată, el a anunțat că „în două luni, trei luni” ar urma să aibă loc deschiderea magistralei de metrou M4, pe care a descris-o drept „cea mai importantă investiție din România”, fără a oferi detalii suplimentare despre stadiul lucrărilor sau calendarul oficial. [...]
