Știri
Știri din categoria Politică
Liderii UE cer Comisiei un plan de aplicare pentru clauza de apărare reciprocă, un pas cu potențial de a schimba modul în care Uniunea reacționează la o agresiune armată asupra unui stat membru, prin trecerea de la o prevedere de tratat la proceduri mai concrete, potrivit Economica.
Inițiativa vizează articolul 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, clauza de „ajutor și asistență” între statele membre, care până acum nu a fost susținută de planuri operaționale detaliate sau de structuri militare comparabile cu cele ale NATO.
Președintele cipriot Nikos Christodoulides a declarat că liderii statelor membre au convenit, joi seară, că este momentul pentru o explicare detaliată a modului de funcționare a articolului 42.7, iar Comisia Europeană va pregăti o schiță privind răspunsul UE dacă un stat membru activează clauza.
„Comisia (Europeană) va pregăti o schiţă privind modul în care vom răspunde în cazul în care un stat membru activează articolul 42.7. Există o serie de chestiuni la care trebuie să răspundem.”
În logica proiectului, ar urma să fie clarificate întrebări de tip operațional: cine răspunde primul, ce nevoi are statul care solicită ajutor și cum se coordonează contribuțiile.
Potrivit materialului, urgența este alimentată de contextul de securitate și de tensiunile politice din jurul relației transatlantice: criticile președintelui american Donald Trump la adresa aliaților europeni din NATO în legătură cu războiul din Iran, precum și amenințările sale anterioare privind anexarea Groenlandei de la Danemarca.
Ciprul, care nu este membru NATO și deține președinția rotativă a Consiliului UE până la 30 iunie, are un interes direct în detalierea clauzei, mai ales după ce, luna trecută, o dronă a lovit o bază aeriană britanică de pe insulă, pe fondul izbucnirii războiului din Iran.
Textul subliniază diferența față de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, considerat „piatra de temelie” a securității europene. În timp ce articolul 5 este sprijinit de planificare și structuri, clauza UE nu are, în prezent, un echivalent operațional.
Mai multe state UE au transmis că articolul 5 rămâne baza securității lor. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a insistat că acesta va rămâne „cheia apărării și a securității colective”.
Articolul 42.7 prevede că, dacă un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre au obligația de ajutor și asistență „prin toate mijloacele aflate în puterea lor”.
Clauza a fost activată o singură dată, de Franța, după atacurile jihadiste de la Paris din 2015, soldate cu 130 de morți, când statele membre au contribuit la misiuni UE și internaționale, permițând Franței să își redesfășoare trupele.
În perioada următoare, Comisia Europeană ar urma să elaboreze schița cerută de liderii UE, care să detalieze pașii de urmat în cazul activării articolului 42.7. Materialul nu oferă un calendar sau un termen-limită pentru finalizarea documentului.
Recomandate
La un an de la „clipa independenței”, Comisia Europeană a livrat mai ales acolo unde nu depinde de capitale – iar dosarele care cer cedare de suveranitate sau capabilități noi, în special în apărare, au rămas în urmă, potrivit unei evaluări a Politico asupra angajamentelor din discursul „Starea Uniunii” susținut de Ursula von der Leyen în 2025. Analiza trece în revistă peste 40 de anunțuri care ar fi putut fi transformate în acțiuni și identifică aproximativ 15 angajamente cu miză politică. Concluzia de fond: președinta Comisiei a bifat „bazele” – legislație și inițiative de finanțare pe teme precum tehnologie, comerț și politici sociale – dar a rămas departe de ambiția de a „transforma Europa” în sensul suveranității europene invocate în discurs. Unde s-a văzut limita: apărarea și deciziile care cer acordul statelor Politico arată că cele mai vizibile eșecuri au apărut în zonele în care succesul depinde de acordul statelor membre, de transfer de control către Bruxelles sau de construirea unor capabilități europene noi – cu accent pe apărare. Un exemplu este promisiunea unui „zid de drone”, prezentat ca o capacitate europeană integrată, în timp real, pentru detectarea și contracararea amenințărilor aeriene. Inițiativa a întâmpinat rapid rezistență politică și s-a transformat într-un plan mai larg de acțiune anti-drone, fără ca „capacitatea integrată” anunțată inițial să se materializeze în intervalul de un an. Al doilea „rateu major” menționat este ideea de a folosi active rusești imobilizate pentru a finanța un împrumut de reparații pentru Ucraina. Propunerea a fost descrisă drept una dintre cele mai creative formule de finanțare avansate de UE, dar a intrat în blocaje legale și politice. În final, UE a convenit un împrumut de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina, prin finanțare mai convențională – împrumuturi ale UE garantate de bugetul Uniunii. Tot în zona promisiunilor „care nu au prins formă” intră și conceptul de „Semestru european al apărării” – o idee de supraveghere și coordonare la nivel UE a eforturilor naționale, inspirată de Semestrul european folosit în evaluarea politicilor economice. În practică, rezultatul a fost mai degrabă un exercițiu anual de raportare și coordonare privind pregătirea de apărare, cu un control mai mare rămas la state. În acest context, Politico citează poziția eurodeputatei Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președinta liberală a comisiei pentru securitate și apărare din Parlamentul European, care notează schimbarea de rol a apărării în Europa față de acum doi ani, dar și plafonarea eforturilor din cauza intereselor naționale. „Toate eforturile își ating limitele, pentru că interesul național continuă să joace un rol major.” Unde Comisia a livrat: comerț, social, industrie și tehnologie Performanța se îmbunătățește, potrivit evaluării, în domeniile unde Comisia poate propune direct legislație sau poate organiza inițiative. Pe comerț, Politico vorbește despre o „curățenie aproape completă” a obiectivelor: agenda de diversificare a fost urmată, inclusiv negocierile cu India (acordul a venit puțin mai târziu decât promis, dar „substanța” a fost livrată). Acordul cu Mercosur a intrat provizoriu în vigoare, după peste un sfert de secol de negocieri. În politicile sociale, Comisia a prezentat un plan pentru locuințe accesibile în decembrie 2025, urmat de un act adoptat „săptămâna aceasta” (în raportarea Politico). În mai, von der Leyen a anunțat și o strategie anti-sărăcie. Pe industrie și tehnologie, au avansat inițiative legate de baterii, cloud, inteligență artificială și rețele energetice. „Industrial Accelerator Act”, cu prevederi „Made in Europe” care ar urmări să direcționeze achizițiile publice pentru a susține dezvoltarea industrială verde, a fost depus în martie și se află în evaluare la Consiliu și Parlament. Politico notează și un detaliu politic relevant pentru dinamica internă a Comisiei: o parte importantă din muncă a fost realizată de comisari din familii politice diferite de Partidul Popular European, inclusiv socialiști și liberali. Dosare „în lucru”: restricții pentru rețele sociale, Israel și migrație Între reușite și eșecuri, Politico plasează o serie de angajamente „în progres”. Printre ele: posibile restricții pentru rețelele sociale destinate copiilor (inspirate de modelul australian, care interzice accesul sub 16 ani și pune responsabilitatea verificării pe platforme). Procesul de analiză a avut loc și tema a urcat pe agenda politică, dar un regim de restricții la nivelul UE nu este încă finalizat. În politica față de Israel, o parte din agendă a avansat – inclusiv sancțiuni suplimentare împotriva coloniștilor extremiști și un mecanism de finanțare pentru Palestina, cu inițiativa „Team Gaza” de 883,6 milioane euro (aprox. 4,4 miliarde lei) lansată în iulie pentru coordonarea finanțării recuperării timpurii a Gazei. Măsura cu cea mai mare încărcătură politică – suspendarea prevederilor comerciale din Acordul de asociere UE-Israel – nu a devenit însă acțiune la nivelul întregii UE, pe fondul reticenței capitalelor. Pe migrație, o parte din promisiuni au vizat implementarea unor politici deja în derulare, în special Pactul privind migrația . O idee nouă mai ușor de identificat – un regim de sancțiuni dedicat împotriva traficanților și călăuzelor – nu a devenit încă instrumentul operațional sugerat de anunț. Miza pentru următorul discurs, sugerează Politico, este dacă migrația va rămâne un subiect de prim-plan – un semn că agenda este încă departe de a fi închisă. [...]
Președintele Nicușor Dan leagă securitatea la Marea Neagră de evoluțiile din Arctica , argumentând că riscurile și deciziile de apărare din nordul Europei au efecte directe asupra întregului continent, inclusiv asupra flancului estic. Mesajul a fost transmis în contextul participării sale la Summitul Arctic de la Rovaniemi , potrivit HotNews . Nicușor Dan a participat duminică, în Finlanda, la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo, în cadrul summitului european dedicat regiunii arctice. Șeful statului a spus că „securitatea Europei este o preocupare comună” și că „ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor”. „Ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor, iar legătura dintre regiunea arctică, Marea Baltică și Marea Neagră este tot mai evidentă.” Cine participă și ce miză are reuniunea Summitul este organizat la inițiativa premierului Finlandei și reunește lideri europeni, între care cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, și prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți și reprezentanți ai instituțiilor UE: președintele Consiliului European, Antonio Costa, și înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas. În această formulă, mesajul transmis de președintele României plasează explicit Marea Neagră în aceeași ecuație de securitate cu Arctica și Marea Baltică, într-un moment în care statele europene discută tot mai mult despre apărare și reziliență pe întregul arc nord–est al continentului. Ce urmează în agenda de luni Potrivit programului menționat de HotNews, ziua de luni include: vizitarea bazei militare Lapland Air Wing ; vizitarea expoziției „Arctic Opposites”; sesiunea de lucru „Current Developments, Security and Future Outlook on the Arctic”; dejunul de lucru „The EU’s Role and Actions in the Arctic”; o conferință comună de presă cu liderii participanți. Informațiile despre participarea și declarațiile lui Nicușor Dan au fost relatate și de Agerpres . [...]
Participarea lui Nicușor Dan la Summitul Arcticii deschide discuția despre rolul României în securitatea infrastructurii și a energiei în UE și NATO , într-un moment în care Uniunea Europeană își recalibrează strategia pentru o regiune cu miză geopolitică și economică în creștere, potrivit Mediafax . Președintele României participă duminică și luni, 13-14 septembrie, la Summitul European dedicat Regiunii Arctice , găzduit de Finlanda la Rovaniemi. Reuniunea este organizată la inițiativa premierului finlandez Petteri Orpo și reunește lideri europeni și reprezentanți ai instituțiilor UE. De ce contează: Arctica, tot mai legată de securitate și economie Summitul are ca obiectiv consolidarea abordării strategice a Uniunii Europene față de regiunea arctică, într-un context în care importanța acesteia crește pe trei direcții: geopolitică, economică și climatică. În mod specific, discuțiile vizează definirea unui rol mai ambițios al UE în securitatea și dezvoltarea economică a regiunii arctice. Ce poziție va prezenta România În cadrul dezbaterilor, Nicușor Dan urmează să prezinte viziunea României privind gestionarea „coerentă și unitară” a provocărilor pe spațiul de la Arctica până la Marea Neagră, pe fondul interconectării riscurilor de securitate din aceste regiuni. Totodată, președintele va exprima interesul și disponibilitatea României de a contribui la eforturile comune ale UE și NATO, inclusiv prin implicarea în proiecte sectoriale concrete, în domenii precum: protecția infrastructurii critice; consolidarea capacităților de apărare; securitatea energetică. Cine mai participă Printre oficialii menționați ca participanți se numără: cancelarul Germaniei, Friedrich Merz; premierul Poloniei, Donald Tusk; premierul Danemarcei, Mette Frederiksen; președintele Consiliului European, António Costa; Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas . Informațiile despre agenda detaliată a intervenției României sau despre eventuale decizii care ar putea rezulta din reuniune nu sunt precizate în materialul citat. [...]
Traian Băsescu cere marginalizarea UDMR în negocierile de la București , pe fondul discuțiilor despre formarea guvernului și al scenariului alegerilor anticipate, avertizând că fără buget România riscă „haos”, potrivit Mediafax . Fostul președinte a criticat duminică, la România TV, implicarea UDMR în negocierile politice și a susținut că formațiunea ar trebui ținută „mai deoparte”. Băsescu a afirmat că UDMR „ar trebui să cam fie scos afară din jocurile din România”, acuzând partidul de o apropiere prea mare de Budapesta și de tentativa de a juca acum un rol important în politica de la București. „După ce a jucat cu Budapesta până i s-au rupt opincile, acum vin să facă jocurile la București.” În același timp, Băsescu a spus că alegerile anticipate sunt o soluție prevăzută de Constituție și că nu le respinge, însă a insistat că prioritatea imediată este adoptarea bugetului. „Avem o urgență. Avem această urgență a bugetului.” Fostul președinte a avertizat că declanșarea procedurii pentru anticipate înainte de formarea unui guvern și fără buget ar putea genera „haos”, cu efecte asupra funcționării instituțiilor și a serviciilor publice. În argumentația sa, a invocat în special presiunea din sistemul medical, menționând un caz despre care spune că l-a aflat, privind lipsa unor substanțe necesare pentru intervenții în cazul accidentelor vasculare cerebrale. „Păi ce facem? Ăia sunt oameni care mor sau care paralizează.” În acest context, Băsescu a calificat situația din sănătate drept „criminală” și a susținut că finanțarea sistemului medical ar trebui tratată ca prioritate, inclusiv prin realocări bugetare. „Aș lua de oriunde și aș lua la sănătate.” [...]
Proiectul AUR privind Ziua Drapelului ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și riscuri penale, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu îl contestă ca măsură de constrângere , potrivit news.ro . Ea susține că „un gest făcut din obligație” – sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale – „nu e nicio garanție de patriotism”. Vicepremierul interimar (PNL) comentează un proiect legislativ AUR legat de Drapelul Național, ajuns recent pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, după ce a fost adoptat tacit de Senat în 2023. Proiectul a fost introdus pe agenda plenului fără raport întocmit de comisiile de specialitate, conform aceleiași surse. Ce schimbări ar aduce proiectul și ce sancțiuni prevede În forma descrisă, inițiativa ar impune obligații și sancțiuni în jurul ceremoniei de Ziua Drapelului, inclusiv pentru oficiali, instituții media și autorități locale: Amenzi între 5.000 și 10.000 de lei pentru oficialii care refuză să sărute drapelul la ceremonie, „în ordinea protocolului”. Dacă oficialii „se sustrag de la ceremonie”, proiectul ar prevedea cercetare penală pentru abuz în serviciu , potrivit relatării vicepremierului. Amenzi de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua dedicată drapelului. Amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în 45 de zile de la promulgarea legii. Componenta religioasă, introdusă în ceremonialul oficial Proiectul include și un „ritual religios explicit” în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a Drapelului Național, cu un text de „binecuvântare” pe care ar urma să îl rostească preotul militar sau ierarhul bisericesc și cu descrierea gesturilor din timpul ceremoniei, inclusiv sărutarea pânzei drapelului de către preot/ierarh, conform textului citat de news.ro. Poziția vicepremierului: constrângerea nu produce patriotism Oana Gheorghiu afirmă că „nu există stat democratic care să aibă o astfel de lege” și că exprimarea iubirii față de țară „de frica represiunii statului” nu este patriotism, ci o „reminiscență” a unor vremuri care ar trebui să rămână în trecut. „Patriotismul nu se măsoară nici în participarea la ceremonii, nici în sărutul drapelului. Patriotism înseamnă să îți iubești țara indiferent ce faci și indiferent unde te afli.” În argumentația sa, vicepremierul dă exemple de „patriotism” legat de muncă și responsabilitate – de la medici și profesori la funcționari și muncitori – și susține că politicienii ar trebui să demonstreze atașamentul față de țară „muncind în slujba” cetățenilor „în fiecare zi a mandatului”, nu prin gesturi simbolice impuse o dată pe an. Ce urmează Din informațiile disponibile, proiectul este pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, însă nu avea raport de la comisiile de specialitate la momentul relatării. Nu sunt oferite detalii despre calendarul dezbaterii sau votului în Cameră. [...]
Victor Ponta acuză o „izolare” a României în politica externă , susținând că absența liderilor români de la Summitul BRICS ar fi un semnal de auto-marginalizare într-un context internațional în care „evenimentul există și fără noi”, potrivit HotNews . Deputatul afiliat grupului parlamentar „Uniți pentru România” a criticat faptul că România nu a fost reprezentată la reuniunea BRICS desfășurată în weekend la New Delhi (India), la care au participat inclusiv Vladimir Putin și Xi Jinping. Într-o postare pe Facebook, Ponta a comparat conduita externă a României cu cea a Coreei de Nord și a afirmat că liderii români „merg doar la Kiev și la Chișinău”. De ce contează: mesajul despre „izolare” și limitele participării la forumuri unde e prezent Putin În postarea sa, Ponta spune că înțelege și susține decizia de a nu avea relații cu Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina, dar contestă ideea că România nu ar trebui să participe la „niciun eveniment politic sau sportiv” dacă Putin este prezent. El numește această abordare „o imbecilitate specifică strict României” și acuză autoritățile că mențin țara într-o izolare alimentată de propagandă și de „impostori ajunși în funcții”. BRICS este prezentată în articol ca o organizație internațională creată în 2009 de economii emergente (între fondatori: China, Rusia, Brazilia și India), care contestă o ordine mondială dominată de SUA și aliații occidentali. Context: Ponta, recent în aceeași arenă cu Vladimir Putin Articolul amintește că Ponta a fost recent la Bișkek (Kârgâzstan), la ceremonia de deschidere a Jocurilor Mondiale ale Nomazilor (World Nomad Games), unde a fost prezent și Vladimir Putin, alături de alți lideri, între care Recep Tayyip Erdoğan și Aleksandr Lukașenko. Contactat de HotNews , unul dintre coordonatorii sportivilor români a spus, sub condiția anonimatului, că Ponta nu a făcut parte din delegația oficială a României: „El a venit singur, la clasa I, cu avionul. Nu ne-a anunţat. Nu a venit ca reprezentant al României, a venit pe cont propriu.” La rândul său, Ponta a declarat pentru HotNews că a fost invitat de „o parte dintre sportivii români” și că nu a știut ce șefi de stat sau de guvern vor participa la ceremonie, adăugând că nu a avut întâlniri cu oficiali ruși de la declanșarea invaziei în Ucraina. Ce urmează Din informațiile prezentate, reacția lui Ponta se înscrie într-o dispută mai largă despre cât de mult își poate permite România să evite forumuri internaționale unde participă lideri controversați, fără a risca să-și reducă vizibilitatea și accesul la discuții cu miză globală. Articolul nu indică o poziție oficială a autorităților române privind absența de la Summitul BRICS. [...]
