Știri
Știri din categoria Politică
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, se opune interzicerii accesului minorilor la rețelele sociale, susținând educația și supravegherea ca soluții mai eficiente. Potrivit Cotidianul, Predoiu consideră că interzicerea accesului copiilor la mediul online nu îi pregătește pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili. El subliniază importanța educației sociale solide, a supravegherii din partea părinților și profesorilor, precum și a comunicării constante pentru a ajuta copiii să navigheze în siguranță în mediul digital.
Declarațiile lui Predoiu vin din perspectiva sa de avocat, senator și membru al unui partid care promovează libertatea și valorile conservatoare. El afirmă că nu este, de principiu, pentru interdicții, nici măcar în cazul accesului minorilor la conținut online. Predoiu consideră că o astfel de măsură nu ar rezolva problema de fond, și anume lipsa unui cod moral educat, și că este dificil de aplicat cu mijloacele actuale.
Ministrul avertizează că o interdicție totală ar putea genera frustrare și curiozitate excesivă, determinându-i pe copii să folosească platformele pe ascuns, fără îndrumare sau protecție. El subliniază că platformele online pot avea și beneficii atunci când sunt utilizate responsabil, precum stimularea creativității, menținerea legăturii cu alți copii sau accesul rapid la informație.
În opoziție cu această viziune, Raed Arafat, secretar de stat, consideră că România ar trebui să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare. Arafat apreciază că este momentul pentru un cadru legislativ clar care să limiteze accesul minorilor sub 15 – 16 ani, argumentând că măsura nu este împotriva tehnologiei, ci o investiție în sănătatea și viitorul generațiilor tinere.
„De principiu, nu sunt pentru interdicții”, a declarat Predoiu, subliniind că Ministerul Afacerilor Interne nu are atribuții în stabilirea limitelor legale ale libertății de exprimare și accesului la informație, ci doar obligația de a aplica legile adoptate de Parlament.
Arafat a precizat ulterior că o astfel de interdicție nu ar fi suficientă dacă nu este însoțită de un proces educațional amplu, atât pentru copii, cât și pentru părinți, subliniind importanța pregătirii timpurii a minorilor pentru interacțiunea cu spațiul online.
Cătălin Predoiu avertizează că aplicarea unei interdicții ar presupune sisteme de supraveghere extinsă și înregistrări în baze de date, ceea ce ar ridica probleme serioase privind limitele democrației. El reiterează că Ministerul Afacerilor Interne nu are atribuții în stabilirea limitelor legale ale libertății de exprimare și accesului la informație, ci doar obligația de a aplica legile adoptate de Parlament.
Recomandate
Victor Ponta își pregătește revenirea în competiția parlamentară cu un partid nou , o mișcare care poate redesena echilibrele din opoziție și din zona electoratului „suveranist”, printr-o încercare declarată de a aduna voturi din mai multe familii politice. Potrivit Washington Post , fostul premier spune că va înființa o formațiune cu care intenționează să participe la următoarele alegeri parlamentare, fără să ofere deocamdată detalii operaționale despre proiect. Anunțul a fost făcut în emisiunea „Subiectul Zilei” de la Gândul. Ponta nu a precizat numele viitorului partid, data lansării sau echipa cu care va porni inițiativa. „Fac partid pentru alegerile următoare parlamentare. Eu cred că orice român în acest moment, indiferent de gândirea social-democrată, liberală sau conservatoare, trebuie să participe la efortul de a elibera România de această sectă globalistă care ne-a subjugat.” Ținta declarată: unificare, nu fragmentare, în zona suveranistă Întrebat dacă o nouă formațiune nu va fragmenta electoratul suveranist și nu va afecta în primul rând AUR, Ponta a respins ideea și a susținut că intenția sa este să „unească” mai multe forțe politice și categorii de alegători. „Nu e vorba de împărțit, e vorba de unit toate forțele ca să eliberăm România de aceștia.” În același context, el a invocat și voturi date alături de PSD, AUR și UDMR împotriva USR, sugerând că viitorul proiect ar urmări să atragă electorat din mai multe zone, nu doar din bazinul tradițional al AUR. Context parlamentar: Ponta este în grupul „ Uniți pentru România ” Victor Ponta este deputat de Dâmbovița și a intrat în Parlament pe lista PSD, însă ulterior a părăsit grupul parlamentar al social-democraților, după deteriorarea relațiilor cu conducerea partidului și candidatura sa independentă la prezidențiale. Din vara anului 2026, el activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România”, structură constituită în luna mai și formată în principal din parlamentari desprinsi din alte formațiuni; site-ul Camerei Deputaților îl menționează printre membrii grupului. Noul proiect ar fi o nouă încercare de a construi o formațiune în afara PSD, după experiența Pro România . Ce spune despre anticipate și guvernul interimar Ponta a declarat că nu se așteaptă la alegeri parlamentare anticipate, argumentând că Guvernul Bolojan este interimar și are atribuții limitate. În material este menționat și cadrul legal: un guvern al cărui mandat a încetat poate adopta acte necesare administrării treburilor publice, dar nu poate promova politici noi; nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, iar hotărârile sunt posibile doar în limitele administrării curente. Rezultatul la prezidențiale, reper pentru ambițiile politice Victor Ponta a candidat la alegerile prezidențiale din mai 2025 și a obținut 1.230.164 de voturi (13,04%), clasându-se pe locul al patrulea în primul tur, după George Simion, Nicușor Dan și Crin Antonescu. În lipsa unor detalii despre nume, calendar și echipă, rămâne de văzut dacă noul partid va reuși să coaguleze electorat din mai multe zone, așa cum susține fostul premier. [...]
Un amendament votat în Comisia juridică a Camerei Deputaților extinde obligațiile de declarare a averii și intereselor către partenerii de viață ai demnitarilor , nu doar către soți, ceea ce poate schimba din nou arhitectura de conformare la regulile de integritate după decizia CCR din 2025 privind confidențialitatea declarațiilor, potrivit HotNews . Amendamentul a fost propus de AUR și a trecut cu voturi de la PSD. Textul introduce obligația ca „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelor dintre soți” cu o listă de demnitari (inclusiv președintele, parlamentari, premier, membri ai Guvernului, șefi și secretari din aparatul guvernamental) să completeze și să depună declarații de avere și de interese. Ce se schimbă concret în regimul de integritate Pe lângă extinderea obligației de depunere, comisia a votat și un al doilea amendament AUR: declarațiile partenerilor de viață ar urma să fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) , chiar dacă, în forma proiectului discutat, declarațiile demnitarilor și funcționarilor nu ar mai fi publicate. În schimb, ar rămâne publică „declarația de interese financiare”, descrisă ca o combinație între declarația de avere și cea de interese. Ambele amendamente AUR au trecut cu „largă majoritate”, fiind consemnate câte 4 voturi „împotrivă” la fiecare. Problema de aplicare: cum dovedești „relația asemănătoare” Întrebată cum poate fi demonstrată o relație de acest tip în lipsa unui cadru legal pentru parteneriatul civil, deputata AUR Ramona Bruynseels a spus că ar urma să existe „norme metodologice” care să aducă clarificări. Din partea PSD, deputatul Radu Marinescu a susținut că sintagma „relații asemănătoare cu cele dintre soți” este un termen juridic uzitat și a indicat că proiectul va ajunge la Senat, unde „se va analiza această chestiune”. Context politic și miza de reglementare Votul pe amendamentul AUR a venit după ce AUR a susținut, în aceeași comisie, un amendament PSD la reforma ANI: persoanele găsite definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese ar urma să își piardă automat funcția sau mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, inclusiv dacă abaterea a fost constatată înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi. PNL a acuzat public că textele adoptate sunt neconstituționale și că introduc neclaritate legislativă, iar liberalii au legat subiectul și de riscul asupra accesării fondurilor europene, conform pozițiilor citate de HotNews. De ce contează: după decizia CCR din 2025, Parlamentul redesenează obligațiile HotNews amintește că, pe 29 mai 2025, Curtea Constituțională a decis că declarațiile de avere se depun în continuare la ANI, dar nu mai sunt publice, iar veniturile soțului/soției nu mai trebuie trecute în declarație. În acest context, amendamentul AUR încearcă să reintroducă, pe o altă cale, obligații pentru persoanele apropiate demnitarilor, inclusiv prin publicarea declarațiilor partenerilor. Următorul pas este parcursul legislativ în Parlament, inclusiv dezbaterea la Senat, unde formularea și aplicarea noii obligații pot fi menținute, modificate sau contestate. [...]
Votul pe Legea integrității riscă să devină un precedent de „legi cu dedicație” , după ce PSD și AUR și-au susținut reciproc amendamentele care vizează direct două persoane – Dominic Fritz și Mirabela Grădinaru – potrivit Mediafax . Legea integrității a fost votată luni în plenul Camerei Deputaților, în contextul în care un amendament AUR privind declararea averii „concubinilor” și „partenerilor de viață” a trecut anterior de Comisia Juridică. În același timp, a trecut și un amendament propus de PSD, despre care sursa arată că îl vizează pe Dominic Fritz. Marți, proiectul urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate din Senat, iar de la ora 17.00 este programat votul în plenul Senatului. Acuzația PNL: „troc politic” între PSD și AUR Alexandru Muraru , vicepreședinte PNL, susține că cele două partide „și-au împărțit țintele” și și-au votat reciproc amendamentele. El descrie situația drept un schimb politic în care miza ar fi fost, pe de o parte, mandatul lui Dominic Fritz, iar pe de altă parte, viața privată a familiei președintelui. „PSD a vrut capul lui Dominic Fritz, iar AUR a vrut să o transforme în țintă pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României. Și-au votat reciproc amendamentele. Un troc politic primitiv: mandatul lui Fritz contra vieții private a familiei președintelui”, afirmă Muraru. Miza amendamentului AUR: extinderea obligației de declarare a averii Muraru argumentează că Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, nu are funcție publică și nu ia decizii în numele statului, iar includerea ei în sfera obligațiilor de declarare a averii ar transforma legea într-un instrument politic. „Nu transparența este problema — transparența demnitarilor trebuie apărată. Problema este folosirea legii pentru a transforma viața personală a unei femei într-o armă politică”, spune vicepreședintele PNL. Miza amendamentului PSD: cazul Dominic Fritz În ceea ce îl privește pe Dominic Fritz, Muraru afirmă că PSD și AUR ar folosi un mecanism similar, pe fondul unei campanii publice ostile, și susține că se încearcă eliminarea „retroactiv” printr-o „lege cu dedicație”, deși Fritz a fost ales prin vot de cetățenii Timișoarei. Ce urmează: test de majoritate în Senat și avertisment politic Muraru mai afirmă că PSD și AUR ar fi demonstrat că pot opera coordonat în Parlament, „se negociază ținte, se schimbă voturi și se testează o nouă majoritate”, iar în acest context lansează un avertisment privind posibile evoluții politice ulterioare, inclusiv scenarii legate de suspendarea sau demiterea președintelui, pe măsură ce se apropie 2028. În același mesaj, vicepreședintele PNL susține că președintele Nicușor Dan „riscă să culeagă ceea ce a semănat” prin concesiile făcute PSD și prin tolerarea „jocului său dublu”, subliniind că „legile trebuie făcute pentru România, nu împotriva unor persoane”. [...]
Discuțiile despre un guvern tehnocrat arată că blocajul politic prelungește interimatul și amână decizii-cheie , într-un moment în care partidele nu reușesc să contureze o majoritate pentru un nou executiv, potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a declarat la Digi24 că, în ultimele două săptămâni, au existat discuții politice care „nu au apărut în spațiul public” privind formarea guvernului, iar una dintre variantele luate în calcul de președintele Nicușor Dan ar fi un guvern tehnocrat. Ciucu a spus că PNL ia în calcul „toate variantele”, cu excepția refacerii unei alianțe cu PSD. În același context, liderul liberal a indicat că ar putea reveni în discuție și scenariul unor „guverne consecutive minoritare”, deși a susținut că, din discursul președintelui, ar rezulta că acesta „nu agreează ideea de guvern minoritar”. Ciucu a avansat ipoteza unui guvern minoritar PSD, urmat de unul PNL-USR-UDMR, dar a punctat că „e timp scurt”. Ce înțelege PNL prin „tehnocrat pe bune” Ciucu a condiționat sprijinul pentru o formulă tehnocrată de profilul miniștrilor și de distanța față de partide, inclusiv prin excluderea unor persoane percepute ca fiind apropiate politic. „Dacă vor fi tehnocrați pe bune, putem discuta pentru un guvern care să fie de șase luni sau chiar de mai mult timp.” El a definit tehnocratul ca o persoană cu „viață profesională” recunoscută în domeniul portofoliului, fără legături de partid sau asocieri publice repetate cu un partid, menționând explicit PSD. Totodată, Ciucu a spus că PNL nu ar accepta o nominalizare care ar urmări „preluarea ostilă” a partidului, dând ca exemplu nominalizarea lui Adrian Veștea. Context: desemnări eșuate și interimat prelungit Potrivit informațiilor prezentate, președintele Nicușor Dan a făcut două desemnări oficiale de premier: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul înainte de vot) și Adrian Veștea (respins în Parlament). Ulterior, șeful statului a respins propunerile Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (PNL), motivând că nu există o majoritate. De la demiterea guvernului prin moțiunea PSD-AUR din 5 mai, premierul Ilie Bolojan se află într-un interimat care a depășit recordul anterior, iar consultările de la Cotroceni (18 mai, 23 iunie și 13 iulie) s-au încheiat fără acord politic. În acest cadru, varianta tehnocrată apare ca soluție de avarie într-un blocaj care, deocamdată, nu are o ieșire anunțată public. [...]
PNL spune că nu acceptă prelungirea unui guvern „fără puteri depline” , iar discuțiile politice iau în calcul fie un executiv tehnocrat, fie o formulă de guverne consecutive minoritare, potrivit News . Mesajul a fost transmis de Ciprian Ciucu , care a indicat că liberalii vor relua discuțiile pentru o soluție de guvernare, dar exclud o nouă alianță cu PSD. Miza: capacitatea Guvernului de a lua decizii și de a trece măsuri Ciucu a spus că PNL este nemulțumit de situația în care România are un guvern fără puteri depline și că „toate variantele” sunt pe masă. În acest context, el a enumerat două scenarii discutate în spațiul politic: un guvern tehnocrat (condus de un premier din afara partidelor); guverne consecutive, minoritare , ca alternativă la o coaliție largă. În același timp, Ciucu a reiterat poziția PNL că nu va mai face alianță cu PSD, ceea ce limitează opțiunile de majoritate și împinge negocierile spre formule mai fragile politic. Premier tehnocrat și nume vehiculate: „s-au avansat niște nume”, dar fără detalii Întrebat despre varianta unui premier tehnocrat, Ciucu a afirmat că în discuții politice care nu au fost publice „s-au avansat nume”, însă a precizat că nu știe care sunt acestea și nu a oferit alte detalii. PNL și propunerea de premier: Sigfried Mureșan, nu Ilie Bolojan Întrebat dacă PNL îl va susține pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier, Ciucu a spus că liberalii ar trebui să își mențină ultima propunere, Sigfried Mureșan , și a susținut că există „o campanie extrem de agresivă” concentrată pe Ilie Bolojan, inclusiv în online și în mass-media. Despre Ilie Bolojan, Ciucu a mai declarat că a discutat cu acesta și că „nu se agață de putere”, afirmând că Bolojan și-ar fi asumat obiective și că, la nivel personal, situația nu ar fi ușoară în contextul unui guvern minoritar. [...]
Lula intră în cursa din octombrie pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA , după ce a lansat campania pentru un al patrulea mandat și a făcut din „suveranitate” un mesaj central, potrivit G4Media . Președintele de stânga al Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva , care a împlinit 80 de ani, s-a declarat „într-o formă excelentă” la convenția Partidului Muncitorilor (PT) de la Sao Paulo, unde a fost nominalizat oficial în fața a circa 3.000 de susținători. Lula a revenit la putere în 2023, după două mandate anterioare (2003–2010), iar scrutinul prezidențial este programat în octombrie. Tarifele SUA și miza economică a campaniei Campania se desfășoară în contextul influenței președintelui american Donald Trump, aliat al familiei Bolsonaro, pe fondul unei dispute comerciale: în iulie, Statele Unite au impus două runde de tarife vamale asupra produselor braziliene, invocând presupuse practici comerciale neloiale. La convenție, Lula nu l-a menționat direct pe liderul de la Casa Albă, însă tema „suveranității” a fost omniprezentă și a fost prezentată ca pilon al viitoarei campanii. Cine este contracandidatul și ce arată sondajele Lula ar urma să se confrunte cu Flavio Bolsonaro, senator de 45 de ani și fiul fostului președinte Jair Bolsonaro (2019–2022), arestat pentru tentativă de lovitură de stat, după ce ar fi încercat să rămână la putere în pofida înfrângerii din 2022, potrivit relatării citate. Un sondaj recent Datafolha indică un posibil tur doi cu Lula la 48% și Flavio Bolsonaro la 43%. În 2022, Lula a câștigat la o diferență mică, iar polarizarea rămâne puternică. Presiuni interne: costul vieții, deficitul și securitatea Deși președintele invocă o creștere economică solidă și niveluri record ale ocupării forței de muncă, familiile se plâng de costul vieții, iar deficitele publice sunt în creștere, notează aceeași sursă. În plus, Lula este descris ca fiind în defensivă pe tema securității, considerată principala preocupare a brazilienilor, în condițiile în care zeci de milioane de oameni din cartierele populare trăiesc sub controlul crimei organizate. Corupția rămâne, de asemenea, un subiect major: ambii rivali sunt vizați de anchete judiciare, una legată de finanțarea unui film dedicat lui Jair Bolsonaro, cealaltă vizându-l pe unul dintre fiii lui Lula, „Lulinha”, suspectat de corupție și trafic de influență. [...]
