Știri
Știri din categoria Politică
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, se opune interzicerii accesului minorilor la rețelele sociale, susținând educația și supravegherea ca soluții mai eficiente. Potrivit Cotidianul, Predoiu consideră că interzicerea accesului copiilor la mediul online nu îi pregătește pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili. El subliniază importanța educației sociale solide, a supravegherii din partea părinților și profesorilor, precum și a comunicării constante pentru a ajuta copiii să navigheze în siguranță în mediul digital.
Declarațiile lui Predoiu vin din perspectiva sa de avocat, senator și membru al unui partid care promovează libertatea și valorile conservatoare. El afirmă că nu este, de principiu, pentru interdicții, nici măcar în cazul accesului minorilor la conținut online. Predoiu consideră că o astfel de măsură nu ar rezolva problema de fond, și anume lipsa unui cod moral educat, și că este dificil de aplicat cu mijloacele actuale.
Ministrul avertizează că o interdicție totală ar putea genera frustrare și curiozitate excesivă, determinându-i pe copii să folosească platformele pe ascuns, fără îndrumare sau protecție. El subliniază că platformele online pot avea și beneficii atunci când sunt utilizate responsabil, precum stimularea creativității, menținerea legăturii cu alți copii sau accesul rapid la informație.
În opoziție cu această viziune, Raed Arafat, secretar de stat, consideră că România ar trebui să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare. Arafat apreciază că este momentul pentru un cadru legislativ clar care să limiteze accesul minorilor sub 15 – 16 ani, argumentând că măsura nu este împotriva tehnologiei, ci o investiție în sănătatea și viitorul generațiilor tinere.
„De principiu, nu sunt pentru interdicții”, a declarat Predoiu, subliniind că Ministerul Afacerilor Interne nu are atribuții în stabilirea limitelor legale ale libertății de exprimare și accesului la informație, ci doar obligația de a aplica legile adoptate de Parlament.
Arafat a precizat ulterior că o astfel de interdicție nu ar fi suficientă dacă nu este însoțită de un proces educațional amplu, atât pentru copii, cât și pentru părinți, subliniind importanța pregătirii timpurii a minorilor pentru interacțiunea cu spațiul online.
Cătălin Predoiu avertizează că aplicarea unei interdicții ar presupune sisteme de supraveghere extinsă și înregistrări în baze de date, ceea ce ar ridica probleme serioase privind limitele democrației. El reiterează că Ministerul Afacerilor Interne nu are atribuții în stabilirea limitelor legale ale libertății de exprimare și accesului la informație, ci doar obligația de a aplica legile adoptate de Parlament.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan le-a cerut parlamentarilor să voteze bugetul pe 2026 , în plenul reunit de joi seara, pe fondul tensiunilor din coaliție, potrivit G4Media . Șeful Guvernului a susținut că adoptarea bugetului este necesară pentru funcționarea statului și a ironizat intervențiile unor parlamentari social-democrați, arătând că, din discursuri, nu ar fi fost evident cine se află la guvernare și cine în opoziție, deși PSD este parte din coaliție. „Ascultând intervențiile anterioare, dacă nu-i cunoșteam pe vorbitori nu știam cine este în guvernare și cine e în opoziție. Cât timp sunt premier, înainte de a fi membru al unui partid politic am această responsabilitate pentru țara noastră și vă îndemn pe toți să votați acest buget. România are nevoie de un buget pentru a putea funcționa în bune condiții. Aș putea să dau replici dar uitându-mă la colegii mei din Guvern și mai ales la colegii din PSD mi-e rușine uneori de rușinea lor și de situațiile în care sunt puși. Niciodată, în nicio companie, instituție, în nicio coaliție nu se poate face nimic fără respect și colegialitate.” Declarația vine în contextul dezbaterilor parlamentare asupra bugetului de stat, într-un moment în care mesajele publice ale partenerilor de coaliție au fost, cel puțin în această ședință, divergente. Din informațiile publicate de G4Media nu rezultă un calendar al votului final sau eventuale modificări ale proiectului, însă intervenția premierului indică presiunea politică pentru adoptarea rapidă a bugetului, cu accent pe disciplină în coaliție și pe evitarea blocajelor instituționale. [...]
Asasinarea lui Ali Larijani , secretarul puternic al Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a ridicat întrebări cu privire la cine va conduce țara. Potrivit Al Jazeera , Larijani era una dintre cele mai proeminente figuri guvernamentale, care a ieșit în prim-plan după asasinarea liderului suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, și a altor lideri militari și politici de către Israel și SUA, care au început atacurile asupra Iranului pe 28 februarie. Mojtaba Khamenei a fost anunțat ca succesor al tatălui său în funcția de lider suprem. Cu toate acestea, oficialii americani susțin că este rănit, iar analiștii afirmă că nu a deținut niciodată un rol executiv. Aceasta a lăsat observatorii să se întrebe cum arată lanțul de comandă în Teheran și cine sunt cele mai puternice figuri din țară. Figuri influente În prezent, nu este complet clar cine va succeda lui Larijani. Reza H Akbari, istoric și analist la Institutul pentru Raportare de Război și Pace, menționează că, deși există mecanisme și procese constituționale, numele specifice ar putea fi mai greu de ghicit. Numărul asasinatelor ar putea duce la entități mai puțin cunoscute care să preia poziții de putere sau chiar la o transparență redusă. Barbara Slavin, cercetător distins la Stimson Center, a declarat că ar putea fi în interesul Iranului să nu numească un succesor pentru Larijani, deoarece acest lucru ar pune o țintă pe spatele acestuia. Totuși, ea a menționat câteva figuri care rămân influente în domeniile politic și militar, printre care Mohammad Bagher Ghalibaf, Saeed Jalili, Ali Akbar Salehi, Hassan Rouhani și Mohsen Rezaie. „Alte figuri din cadrul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) vor fi importante, inclusiv Ahmad Vahidi, membri ai ramurii sale de informații și lideri din cadrul Basij”, a spus Slavin. Impactul asupra regimului Ayatollah Ali Khamenei a fost liderul Iranului timp de 36 de ani, ghidând deciziile țării atât pe plan intern, cât și internațional, și extinzând influența IRGC. Cu toate acestea, sistemul iranian este oarecum descentralizat, potrivit analiștilor. Reza H Akbari a explicat că sistemul iranian este durabil și construit pentru a face față unor astfel de lovituri, printr-un proces numit „apărarea mozaic”, care permite comandanților regionali și provinciali să acționeze autonom. Chiar și așa, uciderea lui Khamenei și a altor figuri, inclusiv a comandantului miliției interne Basij, Gholamreza Soleimani, a afectat lanțul de comandă al Iranului. Totuși, este puțin probabil ca aceste acțiuni să dezrădăcineze regimul, deși atât președintele american Donald Trump, cât și premierul israelian Benjamin Netanyahu au declarat, uneori, că schimbarea regimului este obiectivul pentru Iran. Generația tânără Asasinarea lui Larijani, cel mai înalt oficial politic ucis de la începutul războiului, a lăsat Consiliul Suprem de Securitate Națională pe care îl conducea operațional, iar constituția țării are mecanisme menite să mențină sistemul funcțional. Generația lui Larijani, care a luptat în Războiul Iran-Irak, cedează acum locul unei generații mai tinere, care și-a câștigat experiența în războaiele prin procură ale Iranului în Siria și Irak. Analiștii se tem că decizia SUA de a submina negocierile, precum și uciderea multor oficiali iranieni cu autoritatea de a calma tensiunile, ar putea duce la îmbărbătarea unei noi generații de tineri radicali. „Ne apropiem din ce în ce mai mult de ceea ce mulți au prezis, și anume transformarea Iranului într-un stat de securitate”, a spus Akbari. „Statul iranian se securizează rapid, iar mulți dintre politicienii și diplomații rămași fac un pas înapoi în fața figurilor militare, de securitate și de informații.” [...]
Ilie Bolojan susține reducerea personalului din primării , într-un demers prezentat în contextul discuțiilor despre eficientizarea administrației locale. Articolul publicat de Profit.ro indică faptul că Bolojan a avansat o estimare privind numărul de angajați din administrațiile locale care „trebuie dați afară”, subiectul fiind însoțit de o hartă și un grafic (HARTA&GRAFIC), fără ca în fragmentul de text furnizat aici să apară cifrele sau metodologia folosită. „Bolojan anunță câți bugetari trebuie dați afară din primării” Miza politică și bugetară ține de cheltuielile de funcționare ale primăriilor și de presiunea pe finanțele publice, în condițiile în care orice reducere de personal are efecte directe atât asupra costurilor recurente (salarii), cât și asupra capacității administrative la nivel local. În lipsa detaliilor numerice din conținutul pus la dispoziție, nu pot fi redate aici câte posturi ar fi vizate, în ce localități sau pe ce criterii ar fi făcută reducerea. Pentru aceste elemente, inclusiv harta și graficul menționate, informațiile complete sunt în materialul Profit.ro . [...]
Nicușor Dan și alți nouă lideri UE cer relaxarea rapidă a regulilor Green Deal , potrivit Mediafax , printr-o scrisoare comună transmisă joi președinților Comisiei Europene și Consiliului European. Semnatarii solicită revizuirea accelerată a legislației verzi din energie, argumentând că presiunea asupra industriei europene a crescut și că sunt necesare ajustări într-un termen scurt. În document, liderii susțin că actualul cadru al Green Deal a ajuns să pună probleme de competitivitate pentru sectoare industriale considerate strategice și cer ca modificările legislative să fie adoptate până la finalul lunii mai. Mesajul central este că tranziția verde trebuie continuată, dar într-un ritm și cu instrumente care să nu slăbească baza industrială a Uniunii, într-un context economic mai dificil decât la momentul lansării pachetului. Potrivit liderilor europeni, cadrul actual al Green Deal a devenit „un risc existențial pentru multe sectoare industriale strategice” și este nevoie ca modificările legislative să fie adoptate până la sfârșitul lunii mai. Ținta principală a solicitării este schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), mecanismul prin care companiile trebuie să acopere emisiile de carbon prin certificate tranzacționabile. Conform documentului consultat de G4Media , semnatarii consideră că traiectoria ETS este „prea abruptă și excesiv de ambițioasă” și cer o revizie care să atenueze efectele asupra prețurilor la electricitate, să reducă volatilitatea prețului carbonului și să prelungească perioada de acordare a certificatelor gratuite, inclusiv după 2034. În plus, ei cer relaxarea, din 2028, a ritmului de eliminare a certificatelor gratuite, pentru a evita o povară considerată prea mare în timpul tranziției. Argumentația scrisorii leagă direct înăsprirea costurilor de conformare de evoluțiile economice recente: creșterea abruptă a prețurilor la energie, inflația care a scumpit tranziția energetică și faptul că soluțiile de decarbonizare nu ar fi încă suficient dezvoltate pentru industriile cu emisii ridicate. În acest cadru, liderii cer Comisiei Europene să vină cu o propunere legislativă cel târziu la sfârșitul lunii mai, pentru ca ajustările să poată fi discutate și adoptate rapid la nivel european. [...]
Adoptarea bugetului pe 2026 este blocată în Parlament , iar președintele Nicușor Dan le cere liderilor coaliției să ajungă rapid la un compromis, potrivit HotNews.ro . Declarația a fost făcută la Bruxelles, înaintea participării la Consiliul European, pe fondul escaladării tensiunilor dintre PSD, PNL, USR și UDMR. Blocajul a apărut după dezbaterile de miercuri din comisiile reunite de buget ale Parlamentului, unde PSD nu a reușit să impună un amendament legat de „pachetul de solidaritate” pe care l-a promovat. În acest context, procedura de adoptare a bugetului este oprită temporar, în timp ce liderii coaliției negociază o formulă acceptabilă pentru toate părțile. În fața întrebărilor despre criza politică și calendarul bugetar, șeful statului a insistat pe necesitatea unei înțelegeri rapide, pentru a debloca procesul legislativ și a evita prelungirea incertitudinii fiscale. „Îi îndemn să găsească soluția de compromis pentru a avea buget. Cu cât mai repede cu atât mai bine” Mesajul președintelui vine într-un moment în care bugetul pe 2026 este esențial pentru funcționarea normală a administrației și pentru predictibilitatea cheltuielilor publice, inclusiv în relația cu mediul de afaceri și cu finanțatorii statului. Faptul că negocierile se poartă în interiorul coaliției, după un eșec de a coagula o majoritate în comisii, indică o fragilitate a coordonării politice chiar în etapa tehnică a procesului bugetar. Întrebat despre viitorul coaliției, a transmis că actuala formulă de guvernare nu are alternative realiste pe termen scurt, sugerând că presiunea adoptării bugetului ar trebui să împingă partidele spre un acord. În cuvintele sale, „cele patru partide sunt condamnate să guverneze împreună”, ceea ce face ca deznodământul imediat să depindă de capacitatea liderilor de a închide rapid disputa care a generat blocajul din Parlament. [...]
George Simion spune că AUR va vota doar un buget cu deficit de 6% , dar a respins amendamentul PSD, potrivit Digi24 . Liderul AUR a declarat miercuri seară, 18 martie, că parlamentarii partidului nu vor fi „complici” la măsuri care, în opinia sa, ar împinge persoane vulnerabile spre dependență de ajutoare. Simion a susținut că AUR a pregătit o variantă de „buget alternativ”, pe care spune că a pus-o la dispoziția Ministerului Finanțelor, a partidelor și a opiniei publice. În declarațiile sale, el a invocat respectarea unor obligații legale privind cheltuieli sociale (pensionari, persoane cu dizabilități, burse pentru studenți) și a afirmat că propunerea AUR ar menține deficitul în parametri acceptați de partenerii internaționali ai României. Președintele AUR a acuzat PSD și PNL că acțiunile lor „de spectacol” ar avea costuri pentru românii vulnerabili și a insistat pe indexarea pensiilor cu rata inflației, prezentată ca obligație legală. El a respins ideea ca sprijinul pentru categorii precum pensionarii, persoanele cu dizabilități, elevii și studenții să fie tratat ca ajutor acordat „din milă”, argumentând că este vorba despre drepturi rezultate din contribuții. Simion a mai spus că parlamentarii AUR au depus peste 1.300 de amendamente care ar trebui dezbătute și a afirmat că formațiunea va susține în plen cel puțin o formă de sprijin pentru persoanele vulnerabile. În același timp, a reiterat că AUR va asigura „votarea unui buget” care să se încadreze în ținta de deficit de 6% și a criticat coaliția pentru întârzierea prezentării bugetului, despre care a afirmat că ar fi trebuit să ajungă în Parlament cel târziu în decembrie. Contextul este blocajul din Parlament privind adoptarea bugetului de stat pe 2026: ședința comisiilor reunite de buget-finanțe a fost suspendată pentru negocieri între liderii partidelor, la solicitarea UDMR. În lipsa raportului comisiilor, proiectul de buget nu poate fi trimis la vot în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. [...]
