Știri
Știri din categoria Politică
Susținerea internă din PNL pentru Adrian Veștea poate debloca rapid formarea Guvernului, în pofida conflictului deschis dintre președintele partidului, Ilie Bolojan, și președintele Nicușor Dan, potrivit Digi24. După nominalizarea lui Veștea ca premier, anunțată duminică, mai mulți lideri liberali au ieșit public cu mesaje de susținere, invocând „interesul național” și nevoia unui guvern funcțional.
În material este menționată reacția „foarte dură” a lui Ilie Bolojan, care a acuzat un „act ostil” din partea lui Nicușor Dan, însă, în paralel, apar semnale de aliniere în partid în jurul ideii că desemnarea ar trebui susținută pentru a pune capăt crizei politice.
Digi24 indică patru voci din partid care au transmis mesaje explicite în favoarea lui Adrian Veștea:
Miza imediată a acestor poziționări este una operațională: ele sugerează că, dincolo de disputa de la vârful PNL, există lideri locali care împing partidul spre o decizie rapidă privind susținerea premierului desemnat. În logica mesajelor, argumentul central este evitarea prelungirii crizei politice și trecerea la formarea unui guvern care să poată lua decizii.
Ce urmează, conform informațiilor din articol, depinde de decizia PNL privind votul pentru Adrian Veștea și de modul în care partidul gestionează ruptura de poziție dintre conducerea centrală și o parte dintre liderii locali care cer explicit susținerea nominalizării.
Recomandate
Susținerea internă pentru Adrian Veștea ca premier desemnat complică poziția conducerii PNL și poate influența rapid negocierile pentru formarea guvernului , pe fondul unei dispute deschise cu președintele Nicușor Dan, potrivit HotNews . În câteva ore de la anunțul președintelui privind desemnarea lui Veștea, tot mai mulți liberali au ieșit public să îl susțină, deși conducerea partidului îl acuză pe șeful statului de „acte de ostilitate” și pe Veștea de „trădare”. Miza imediată este dublă: dacă PNL se aliniază (măcar parțial) în spatele premierului desemnat, partidul își poate păstra influența în arhitectura guvernului; dacă nu, riscă o fractură internă cu efecte directe asupra stabilității politice și a capacității de a forma rapid un executiv. Cine îl susține pe Veștea și ce argumente invocă Printre susținătorii care au intervenit public se numără: George Scripcaru , primarul Brașovului, care a salutat nominalizarea și a legat-o de continuitatea proiectelor de investiții locale. „Pentru mine, ca primar al Brașovului, este o veste bună. Cred că, având premierul ca aliat, ne va ajuta să continuăm proiectele de investiții pe care comunitatea noastră și le dorește și de care avem mare nevoie.” Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, aflat în conflict cu liderii formațiunii, care cere un guvern funcțional „acum și urgent”, invocând stabilitatea țării. Deputatul Răzvan Prișcă, care își asumă explicit sprijinul și își argumentează poziția prin experiența administrativă a lui Veștea (primar, președinte de consiliu județean, ministru al Dezvoltării) și prin nevoia de a închide criza politică. Vicepreședintele PNL Alexandru Popa, care a spus într-un dialog cu HotNews că Veștea este „o variantă bună” și că nu crede că ar trebui exclus din partid pentru acceptarea desemnării. Detalii despre poziția lui Popa apar în materialul HotNews . Deputatul Ion Iordache (PNL Gorj) și senatoarea Monica Anisie, care anunță, la rândul lor, susținerea pentru premierul desemnat, cu accent pe guvern funcțional și pe profilul „liberal autentic” al lui Veștea. De ce nu e simplă o eventuală excludere din partid Pe fondul acuzațiilor de „trădare”, în discuție apare și scenariul excluderii lui Veștea din PNL. Totuși, potrivit „surse liberale” citate de HotNews, o astfel de decizie „nu este chiar ușor de realizat”, deoarece nu poate fi luată într-o ședință a Biroului Politic Național, fiind necesar un congres pentru asemenea decizii. Această constrângere procedurală ridică miza: conducerea poate transmite un mesaj politic dur, dar are mai puține pârghii rapide pentru a închide conflictul pe cale internă, în timp ce sprijinul public pentru Veștea se poate extinde. Conducerea PNL acuză o „manevră ostilă” și anunță o ședință De cealaltă parte, conducerea PNL, prin Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu, a criticat desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan. Bolojan a descris decizia drept: „Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD”. El a mai susținut că impunerea unui premier din rândurile partidului, fără consultare prealabilă și „după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului”, încalcă principiile colaborării politice loiale. Bolojan a transmis și că urmează să fie organizată o ședință a conducerii PNL pentru o decizie oficială; mesajul său este redat de HotNews și în materialul HotNews . În perioada imediat următoare, decizia conducerii PNL și capacitatea partidului de a gestiona public această divergență vor cântări în ritmul formării guvernului și în stabilitatea majorității care ar urma să susțină un nou executiv. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea cere PNL să rămână la guvernare pentru stabilitate , prezentând numirea sa drept un test de „responsabilitate” și un argument pentru reluarea negocierilor cu partidele pro-europene, potrivit Mediafax . Veștea, desemnat premier de către Nicușor Dan, a spus că acceptarea mandatului este „o onoare”, dar mai ales „o responsabilitate uriașă”, într-un moment în care România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Mesajul către liberali: guvernarea, nu „funcțiile” În mesajul transmis colegilor din PNL, Veștea a insistat că situația de acum „nu este o amenințare pentru PNL”, ci „un moment de responsabilitate”, pe care îl leagă de trei direcții: continuarea reformelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan ; asumarea guvernării „atunci când România are nevoie de stabilitate”; demonstrarea capacității PNL de a lua „deciziile importante pentru România”. Continuitate în proiecte și angajamente externe Premierul desemnat a afirmat că l-a sprijinit pe Ilie Bolojan și că va continua proiectele pe care le consideră „necesare și benefice”, adăugând că va respecta „toate angajamentele internaționale” ale României și va promova „valorile liberale”. Totodată, Veștea a susținut că apartenența la o „coaliție pro-occidentală” nu înseamnă „trădarea valorilor”, ci încercarea de a le face relevante „acolo unde se iau, de fapt, deciziile”. Ce urmează: revenirea PNL la masa negocierilor Veștea a cerut ca PNL „să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene” pentru „continuarea guvernării”, punctând că miza nu ar trebui să fie „funcții” sau „calcule mărunte”, ci stabilitatea și proiectele duse la capăt. În final, el a susținut că PNL este „partidul care livrează rezultate” și că „datoria” formațiunii este să rămână implicată în deciziile majore, pe fondul nevoii de stabilitate și dezvoltare. [...]
USR transmite că e puțin probabil să voteze un guvern cu PSD , după ce nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru a venit „foarte din scurt” și fără o propunere oficială către partid, potrivit Agerpres . Mesajul ridică un obstacol de aritmetică parlamentară pentru formarea rapidă a unui executiv, în condițiile în care USR își menține linia de a nu susține o formulă în care intră PSD. Deputatul Radu Mihaiu, vicepreședinte USR, a spus că forurile de conducere ale partidului urmează să decidă poziția privind susținerea lui Veștea, însă a indicat că schimbarea rezoluției interne ar fi „foarte dificilă”. În intervenția la Digi24, el a argumentat că USR a cerut constant reforme și că partidul nu poate spune „da” unei opțiuni despre care află „acum”. Mihaiu a adăugat că, în opinia sa, Adrian Veștea „nu este nici măcar propunerea PNL” și a sugerat că, dacă ar fi o variantă agreată de PSD, votul USR ar deveni și mai greu de obținut. Totodată, el a respins ideea existenței „a două PNL-uri”, afirmând că USR a avut în această criză o „colaborare corectă și onestă” cu liberalii. Ce urmează și de ce contează USR anunță o ședință internă pentru a discuta poziția oficială, dar semnalul public este că partidul își va păstra rezoluția de a nu vota un guvern din care face parte PSD. În același timp, Mihaiu a spus că USR nu vrea să se implice în dezbaterile interne ale PNL. Contextul imediat este schimbarea premierului desemnat: duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul și că îl propune pe Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern. [...]
PNL ia în calcul să conteste la CCR desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, ceea ce poate bloca procedura de formare a Guvernului , pe fondul acuzației că președintele Nicușor Dan nu a reluat consultările formale cu partidele, prevăzute de Constituție, potrivit G4Media . Liberalii ar urma să decidă dacă sesizează Curtea Constituțională după întoarcerea liderului partidului, Ilie Bolojan, din Republica Moldova, conform informațiilor publicației. Miza este una de procedură constituțională: Articolul 103 prevede consultări cu partidele înainte de desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, iar Nicușor Dan nu ar fi organizat astfel de consultări înainte de nominalizarea lui Veștea. Președintele a anunțat duminică dimineață că premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul și că l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de premier. Ultimele consultări formale ale președintelui cu partidele ar fi avut loc înainte de desemnarea lui Tomac. Pe ce se bazează potențiala sesizare la CCR Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, a susținut într-o postare pe Facebook că președintele nu putea desemna un nou candidat fără reluarea consultărilor cu partidele, invocând obligația de „loialitate și bună credință” în procedura de formare a Guvernului și ideea că președintele nu poate face „desemnări discreționare”. În același mesaj, Neacșu arată că PNL, având președinția Senatului, poate sesiza Curtea Constituțională. Cine poate sesiza Curtea și ce efect are decizia PNL ar putea sesiza CCR pe două rute menționate în articol: prin Mircea Abrudean, președintele Senatului; printr-o sesizare depusă de premierul Ilie Bolojan, în baza procedurilor prezentate de CCR pe site-ul oficial. În cazul unei sesizări, Curtea pronunță o decizie cu votul majorității judecătorilor, publicată în Monitorul Oficial, iar autoritățile implicate trebuie să se conformeze, deciziile CCR având caracter general obligatoriu, potrivit prevederilor citate din Constituție (art. 147 alin. 4). Dacă PNL va merge sau nu la CCR rămâne, deocamdată, o decizie politică internă, care – în funcție de rezultat – poate transforma rapid desemnarea premierului într-un conflict juridic între autorități, cu efect direct asupra calendarului de instalare a noului Guvern. [...]
Contestarea în interiorul PNL a desemnării unui premier riscă să prelungească blocajul politic , după ce deputatul Alexandru Muraru , președinte al PNL Iași, a calificat nominalizarea lui Adrian Veștea drept „inacceptabilă” și „nesustenabilă”, acuzând o intervenție neconstituțională a președintelui în viața partidului, potrivit G4Media . Muraru susține că desemnarea lui Veștea ca premier de către președintele României, Nicușor Dan, ar reprezenta „un atac la adresa PNL” și „o încercare de destabilizare a partidului”, într-un moment în care, spune el, tensiunile din fosta coaliție au fost gestionate pasiv de la Cotroceni până la ziua moțiunii. În mesajul publicat pe Facebook și citat de publicație, liderul liberal din Iași afirmă că scenariul desemnării nu ar fi făcut parte din consultările anterioare cu președintele și acuză o „deturnare” a mecanismelor interne ale partidului. Muraru mai spune că președintele PNL, Ilie Bolojan, nu ar fi fost informat despre această decizie. Miza: legitimitatea internă a candidatului și capacitatea PNL de a livra o majoritate Din perspectiva lui Muraru, problema centrală este una de procedură și autoritate politică în interiorul PNL: „nicio persoană din PNL nu poate aspira la poziția de premier fără susținerea partidului și a conducerii acestuia”. În aceeași logică, el acuză că președintele ar încerca să „rupă bucăți” din PNL și să le „pună în brațele PSD”. Ce urmează Textul citat de G4Media nu include o reacție a președintelui Nicușor Dan sau a lui Adrian Veștea la acuzațiile formulate de Alexandru Muraru. În lipsa acestor poziții, rămâne de urmărit dacă PNL își aliniază public conducerea și filialele în jurul desemnării sau dacă disputa internă se adâncește, cu efect direct asupra formării guvernului. [...]
Acuzațiile de încălcare a Constituției ridică miza politică a desemnării premierului după ce fostul lider PNL Ludovic Orban a susținut, într-o intervenție telefonică, că președintele Nicușor Dan „a încălcat de două ori Constituția” prin modul în care l-a desemnat pe Adrian Veștea drept prim-ministru, potrivit Mediafax . Orban afirmă că prima încălcare ar fi legată de desemnarea „cuiva dintr-un partid politic parlamentar care nu era susținut de partidul respectiv”. A doua acuzație vizează momentul de după depunerea mandatului de către Eugen Tomac, când, spune Orban, președintele ar fi făcut desemnarea „fără să facă consultări politice”. Ce reproșează Orban și de ce contează În declarațiile sale, fostul președinte al PNL califică desemnarea drept „împotriva regulilor scrise și nescrise ale democrației” și vorbește despre „o încălcare evidentă a Constituției”. „Este o desemnare făcută împotriva regulilor scrise și nescrise ale democrației. Este o încălcare evidentă a Constituției.” Orban mai susține că decizia ar reprezenta „un atac grosolan asupra democrației” și „o acțiune” care ar indica „premeditarea” președintelui „în distrugera coaliției într-un moment în care România avea nevoie de stabilitate”. „E inacceptabil.” Contextul imediat: desemnarea lui Adrian Veștea Reacția lui Orban vine după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier. În același set de declarații, Orban afirmă că, în istoria postdecembristă, „nimeni” nu ar fi făcut desemnări fără consultări și fără a desemna candidați propuși de partide. În materialul citat sunt menționate și alte reacții politice și articole conexe despre desemnare, însă acuzațiile lui Orban se concentrează pe procedura și legitimitatea politică a deciziei, nu pe programul viitorului guvern sau pe calendarul următorilor pași. [...]
