Știri
Știri din categoria Politică
Doi parlamentari PNL propun schimbări în legea CCR pentru a preveni boicotul ședințelor, potrivit Biziday. Raluca Turcan a anunțat că a depus, împreună cu senatorul Daniel Fenechiu, un proiect de modificare și completare a Legii de organizare și funcționare a Curții Constituționale, cu accent pe obligativitatea participării judecătorilor la ședințe și pe sancționarea absențelor nemotivate.
Proiectul introduce o obligație explicită de prezență la ședințele Curții, astfel încât judecătorii să nu mai poată recurge la „boicot” prin neparticipare. Absența nemotivată ar urma să fie sancționată cu o reducere de 10% din indemnizația brută pentru fiecare ședință ratată, fiind acceptate ca justificări doar situațiile medicale, cazurile fortuite sau de forță majoră. În plus, inițiativa prevede revocarea din funcție pentru judecătorii care absentează nemotivat de cel puțin trei ori consecutiv, pentru cei aflați în incompatibilitate sau pentru cei care nu își pot exercita funcția mai mult de 90 de zile, revocarea urmând să fie făcută de președinte sau de Parlament, în funcție de autoritatea care a făcut numirea.
Inițiatorii susțin că modificările sunt necesare pe fondul scăderii credibilității Curții, invocând „suspiciuni de conflict de interese”, „amânări nejustificate” și „absențe repetate” care ar fi blocat decizii importante, conform mesajului transmis de Raluca Turcan. În argumentație este amintit episodul din decembrie, când patru judecători numiți de PSD au părăsit ședința pentru a împiedica adoptarea unei decizii privind reforma pensiilor magistraților; de atunci au existat mai multe termene, fără o concluzie.
Proiectul se află în faza inițială și poate fi modificat în dezbaterile parlamentare.
Recomandate
Negocierile pentru moțiunea de cenzură au fost împinse în zona promisiunilor de funcții , potrivit unor informații prezentate de Antena 3 . Într-o ședință internă a PSD, liderul partidului, Sorin Grindeanu , a acuzat că emisari ai PNL ar fi încercat să convingă parlamentari neafiliați să nu voteze moțiunea, oferind inclusiv posturi precum unul de consul la Bruxelles și funcții la Administrația Cimitirelor, susțin surse din ambele tabere. PSD a avut luni seară o ședință online de remobilizare cu parlamentari și lideri din teritoriu, în care Grindeanu a prezentat stadiul negocierilor din zilele precedente și a susținut că presiunile venite din zona liberală nu ar fi produs efecte. Trei echipe de negociere, ținta fiind parlamentarii neafiliați Potrivit informațiilor discutate în ședința PSD, PNL ar fi trimis trei echipe distincte de negociere, conduse de: Daniel Fenechiu (liderul senatorilor PNL), Dan Motreanu, Gabriel Andronache. Scopul ar fi fost atragerea parlamentarilor neafiliați – inclusiv dintre cei plecați din partidul Dianei Șoșoacă, de la AUR sau din grupul PACE – pentru a nu vota moțiunea de cenzură. Grindeanu le-a spus colegilor că demersurile „nu au dat rezultate”. PSD spune că are 270 de voturi, dar miza rămâne volatilă În aceeași ședință, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a afirmat că social-democrații ar fi strâns 270 de voturi, „peste pragul necesar de semnături pentru moțiunea de cenzură”, conform relatării. Totuși, materialul notează că nimic nu este sigur până la vot: negocierile urmau să continue, iar raportul de forțe se poate schimba. Promisiuni de funcții și reacția Dumitriței Albu Pe fondul disputei, Grindeanu a invocat o postare publică a lui Dan Motreanu, care ar fi susținut că PNL nu a oferit funcții, ci doar a discutat cu parlamentari pentru a-i convinge să nu voteze moțiunea. Liderul PSD a contrazis această versiune și a acuzat că ar fi existat promisiuni concrete de funcții, inclusiv pentru rude. Un caz menționat este cel al deputatei Dumitrița Albu (POT), despre care ar fi circulat informația că i s-ar fi promis o funcție de consul la Bruxelles. Contactată, Albu a negat că ar fi primit o astfel de ofertă și a invocat incompatibilitatea dintre funcția de consul și cea de deputat, dar a admis că este „posibil” ca altor colegi din POT să li se fi propus. Publicația precizează că aceste informații sunt verificate din ambele tabere. [...]
Votul de marți pe moțiunea PSD–AUR poate demite Guvernul Bolojan doar dacă se strâng 233 de opțiuni „pentru”, într-o procedură cu vot secret cu bile care face dificilă verificarea disciplinei de partid , potrivit Libertatea . Miza este una de stabilitate politică: în actuala configurație a Parlamentului, Guvernul condus de Ilie Bolojan cade automat dacă moțiunea întrunește majoritatea parlamentarilor aleși, adică 50% + 1 din totalul deputaților și senatorilor. Pragul indicat este de 233 de voturi din 463 de parlamentari. Cum se votează, tehnic: vot secret cu bile Conform Constituției și regulamentelor parlamentare, moțiunea de cenzură se decide prin vot secret cu bile, metodă folosită obligatoriu pentru demiterea Guvernului. Procedura descrisă presupune: în fața prezidiului sunt două urne: una pentru bile albe și una pentru bile negre; fiecare deputat și senator primește două bile: una albă și una neagră; pentru votul „PENTRU” moțiune (adică demiterea Guvernului): bila albă se introduce în urna neagră, iar bila neagră în urna albă; pentru votul „CONTRA” moțiune (adică susținerea Guvernului): bila albă se introduce în urna albă, iar bila neagră în urna neagră; dacă ambele bile ajung în aceeași urnă, votul este nul. Publicația notează că, deși procedura este gândită să asigure confidențialitatea opțiunii, în practică partidele pot încerca să controleze votul, inclusiv prin solicitări de vot „la vedere” sau prin cerința ca parlamentarii să nu ridice bilele. Contextul politic și ce urmează Criza politică este plasată de Libertatea pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Ulterior, PNL a anunțat ruperea coaliției cu PSD, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile la Palatul Victoria. Moțiunea de cenzură a fost anunțată de PSD și AUR pe 27 aprilie și înaintată oficial a doua zi. Votul este programat pentru marți, 5 mai, iar dacă moțiunea trece, Guvernul Bolojan ar deveni al șaptelea guvern demis prin moțiune de cenzură după 1989, mai arată sursa. [...]
PSD condiționează refacerea alianței cu PNL de schimbarea premierului, invocând riscuri pentru finanțările din PNRR. Potrivit Adevărul , primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu , spune că moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan ar urma să treacă cu un vot „copleșitor”, iar încercările PNL de a convinge semnatari să-și retragă sprijinul „au reușit prea puțin”. Declarațiile vin în contextul moțiunii de cenzură depuse împotriva Executivului, pe care Vasilescu o vede ca având șanse mari de reușită. Ea a susținut că demersul liberalilor de a reduce susținerea pentru moțiune nu a avut efectul scontat. Miza invocată: PNRR și continuitatea guvernării Vasilescu a afirmat că PSD își dorește refacerea alianței guvernamentale cu PNL, dar „cu o altă conducere”, criticându-l direct pe premierul Ilie Bolojan. În declarațiile sale, ea a pus pe seama acestuia riscul pierderii unor finanțări din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Noi sperăm ca această alianță să se refacă, dar cu o persoană capabilă și care înțelege lucrurile. Pierdem finanțările din PNRR din prostia unui singur om” Argumentul politic: presiunea din teritoriu și scenariul anticipatelor Primarul Craiovei a mai spus că, din contactul direct cu cetățenii, ar rezulta un nivel ridicat de nemulțumire față de actualul premier, susținând că reacțiile din mediul online nu ar reflecta „realitatea din teren”. În privința posibilității unor alegeri anticipate, Vasilescu a declarat că PSD ar obține un rezultat cel puțin similar cu cel de la ultimele alegeri parlamentare, dacă scrutinul ar avea loc „mâine”. [...]
Grupul PACE – Întâi România anunță că își asumă public votul la moțiunea de cenzură , o decizie care mută presiunea din zona negocierilor de culise în cea a responsabilității individuale a parlamentarilor, într-un moment în care aritmetica unei majorități pare disputată. Potrivit Agerpres , votul „la vedere” va fi dat marți, la moțiunea de cenzură. Anunțul a fost făcut de liderul grupului, Adrian Peiu , care a precizat că cei 15 parlamentari ai Grupului PACE – Întâi România vor vota deschis. Într-un comunicat de presă, Peiu susține că grupul a rămas „consecvent” inițiativei de a depune moțiunea și că a respins „cântecele de sirenă ale puterii”. Ce semnal politic transmite votul „la vedere” În același mesaj, Adrian Peiu leagă demersul de moțiune de o repoziționare mai largă în Parlament. El afirmă că grupul a participat în Senat la susținerea și votarea unui proiect de lege privind interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice de interes național până la 31 decembrie 2027. Peiu mai susține că, în urma acestor mișcări, s-ar fi conturat „o nouă majoritate parlamentară dedicată suveranității statului român”, în timp ce PNL și USR ar fi „o minoritate anti-națională”, acuzată că ar dori „înstrăinarea” unor active ale statului. Ce urmează Liderul PACE – Întâi România afirmă că data de 5 mai ar urma să fie „momentul” schimbării politice prin căderea Guvernului Bolojan, prezentând votul ca parte a unui „nou început”. În materialul Agerpres nu apar detalii suplimentare despre șansele moțiunii sau despre pozițiile altor grupuri parlamentare. [...]
Indiferent de votul la moțiune, România riscă o guvernare fragmentată , pe fondul unei neclarități constituționale privind situația în care se rupe o coaliție și al tensiunilor interne din partide, avertizează rectorul SNSPA Remus Pricopie într-o analiză publicată de Adevărul . Miza imediată nu este doar dacă Guvernul cade sau rămâne, ci ce urmează după vot: Pricopie susține că „mâine nu există o soluție bună”, deoarece ambele scenarii pot împinge sistemul politic spre negocieri dificile și instabilitate prelungită. O problemă de legitimitate și o „zonă gri” în Constituție În lectura rectorului SNSPA, într-un regim parlamentar legitimitatea premierului depinde „100%” de existența unei majorități parlamentare. În momentul în care un partid din coaliție se retrage, înțelegerea politică inițială se schimbă, iar criza se mută din interiorul coaliției în Parlament. În același timp, el atrage atenția asupra unei neclarități: Constituția nu precizează explicit ce se întâmplă când se schimbă compoziția politică a Guvernului, iar Curtea Constituțională ar fi intervenit în trecut prin decizii punctuale, fără să tranșeze direct situația premierului în cazul retragerii unui partener de coaliție. Ca exemplu de funcționare „pe susținere indirectă”, Pricopie amintește guvernarea Tăriceanu, care a continuat cu sprijin parlamentar tacit. Precedentele invocate: 2017, 2019 și „recordul” Ungureanu Analiza trece prin câteva episoade relevante pentru modul în care moțiunile de cenzură pot schimba rapid puterea: 2017 : PSD și-a demis propriul premier, Sorin Grindeanu, episod pe care Pricopie îl numește „moțiune de autocenzură”, un tip de conflict intern „externalizat” în Parlament. 2019 : retragerea ALDE din coaliția cu PSD a dus la căderea guvernului și la preluarea puterii de către PNL condus de Ludovic Orban. Pricopie subliniază diferența față de prezent: ALDE era un partid mai mic, în timp ce PSD este „un partid mare” și retragerea lui ar însemna pierderea unui număr mare de voturi (el indică aproximativ „130 de voturi”, cu precizarea „cred că de atâta au”). Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu : a căzut prin moțiune după 78 de zile , într-un context de nemulțumiri sociale acumulate. Pricopie notează că balanța s-a schimbat „în acea dimineață”, la 2-3 voturi, și spune că nu este exclus ca la votul de marți să apară surprize, inclusiv prin faptul că nu toți semnatarii moțiunii ar vota pentru căderea guvernului. De ce poate continua blocajul și după vot Pricopie susține că votul nu închide criza, ci o poate adânci: instabilitatea ar fi atât între partidele din coaliție, cât și în interiorul lor. În acest context, el afirmă că, dacă moțiunea trece, PNL ar putea refuza pentru o perioadă discuțiile pentru refacerea unei coaliții „pro-europene”, ceea ce ar complica formarea unei majorități funcționale. Totodată, el indică tensiuni și incoerențe în mai multe partide, inclusiv prin mesaje contradictorii în AUR, și pune în contrast UDMR, pe care îl descrie drept o formațiune cu „maturitate” internă de a dezbate și respecta deciziile luate. „Indiferent dacă pică guvernul sau nu pică, ambele variante ne duc în ecuații tensionate și, practic, guvernare fragmentată.” În concluzie, analiza sugerează că riscul major imediat nu este doar schimbarea sau menținerea Executivului, ci intrarea într-o perioadă de negocieri grele și soluții politice fragile, într-un cadru constituțional care nu oferă un răspuns explicit pentru ruptura de coaliție. [...]
AUR ia în calcul să boicoteze eventualele consultări de la Cotroceni , pe fondul acuzației că președintele Nicușor Dan ar fi exclus partidul din orice „combinație” de guvernare, potrivit declarațiilor făcute de Petrișor Peiu la „Interviurile Adevărul”, relatate de Adevărul . Petrișor Peiu a spus că, deocamdată, nu știe dacă Nicușor Dan va invita liderii AUR la consultări după moțiunea de cenzură , dar a arătat că nu se așteaptă la o schimbare de atitudine din partea președintelui. În același context, Peiu l-a acuzat pe Nicușor Dan că a exclus AUR „de la orice combinație posibilă de guvernare” și a indicat că ar susține în interiorul partidului o poziție de neparticipare la consultări. „Personal, voi susține în interiorul partidului că nu ar trebui să mergem la consultări cu cineva care ne-a exclus din viața politică”, a spus Petrișor Peiu. De ce contează O eventuală neparticipare a AUR la consultările de la Cotroceni ar reduce spațiul de negociere politică într-un moment în care, potrivit informațiilor din material, discuția este legată de consultări „după moțiunea de cenzură”. În practică, un boicot ar muta presiunea pe celelalte partide pentru conturarea unei majorități și ar accentua polarizarea în jurul formării sau reconfigurării guvernării. Ce se știe și ce rămâne incert Cert : Petrișor Peiu afirmă că nu știe încă dacă va exista o invitație la consultări pentru AUR. Cert : Peiu susține că Nicușor Dan ar fi exclus AUR din scenariile de guvernare și spune că ar pleda intern pentru a nu merge la consultări. Incert : dacă Nicușor Dan va convoca AUR la consultări și care va fi decizia finală a conducerii partidului în cazul unei invitații. [...]
