Știri
Știri din categoria Politică
Doi parlamentari PNL propun schimbări în legea CCR pentru a preveni boicotul ședințelor, potrivit Biziday. Raluca Turcan a anunțat că a depus, împreună cu senatorul Daniel Fenechiu, un proiect de modificare și completare a Legii de organizare și funcționare a Curții Constituționale, cu accent pe obligativitatea participării judecătorilor la ședințe și pe sancționarea absențelor nemotivate.
Proiectul introduce o obligație explicită de prezență la ședințele Curții, astfel încât judecătorii să nu mai poată recurge la „boicot” prin neparticipare. Absența nemotivată ar urma să fie sancționată cu o reducere de 10% din indemnizația brută pentru fiecare ședință ratată, fiind acceptate ca justificări doar situațiile medicale, cazurile fortuite sau de forță majoră. În plus, inițiativa prevede revocarea din funcție pentru judecătorii care absentează nemotivat de cel puțin trei ori consecutiv, pentru cei aflați în incompatibilitate sau pentru cei care nu își pot exercita funcția mai mult de 90 de zile, revocarea urmând să fie făcută de președinte sau de Parlament, în funcție de autoritatea care a făcut numirea.
Inițiatorii susțin că modificările sunt necesare pe fondul scăderii credibilității Curții, invocând „suspiciuni de conflict de interese”, „amânări nejustificate” și „absențe repetate” care ar fi blocat decizii importante, conform mesajului transmis de Raluca Turcan. În argumentație este amintit episodul din decembrie, când patru judecători numiți de PSD au părăsit ședința pentru a împiedica adoptarea unei decizii privind reforma pensiilor magistraților; de atunci au existat mai multe termene, fără o concluzie.
Proiectul se află în faza inițială și poate fi modificat în dezbaterile parlamentare.
Recomandate
Momentul audierii la DNA riscă să inflameze tensiunile din PNL și să adâncească neîncrederea în imparțialitatea justiției , după ce liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu , a spus că ziua aleasă pentru chemarea primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, „naște suspiciuni” și poate alimenta percepția de interferență în jocurile interne de partid, potrivit Digi24 . DNA a anunțat că Ciprian Ciucu este cercetat pentru suspiciuni de luare de mită, pentru fapte care ar fi fost comise în perioada în care era primar al Sectorului 6. Procurorii au dispus măsura controlului judiciar , iar alte persoane din dosar au fost arestate preventiv. Ancheta este desprinsă dintr-un alt dosar privind modul în care ar fi fost obținute autorizații pentru operatori de jocuri de noroc. Miza politică: percepția de „justiție în jocuri interne” Fenechiu a criticat explicit sincronizarea audierii cu un moment tensionat în PNL, în contextul Consiliului Național convocat pentru stabilirea detaliilor Congresului extraordinar. În intervenția sa, acesta a susținut că, inclusiv atunci când nu există „jocuri”, felul în care sunt făcute anumite acte procedurale poate lăsa impresia că ele există. „Adică invitarea lui Ciucu la DNA, într-o zi atât de complicată, chiar și în ipoteza în care era gândită de mult, era un act procedural, naște suspiciuni.” Liderul senatorilor PNL a mai spus că procurorii ar putea ține cont de „subtilități și sensibilități” pentru a evita interpretări publice și a invocat experiențe anterioare în care audieri au fost amânate tocmai pentru a nu genera speculații. Susținere pentru Ciucu și refuzul ideii de retragere Pe fond, Fenechiu a afirmat că îl consideră pe Ciucu „nevinovat”, că acesta va coopera cu procurorii și că dosarul „se va stinge repede”, avertizând însă că efectele de imagine pot fi greu de reparat. Întrebat dacă Ciucu ar trebui să facă un pas în spate, după ce PSD i-a cerut retragerea și în contextul apropierii sale de liderul PNL Ilie Bolojan, Fenechiu a spus că decizia aparține exclusiv lui Ciucu, dar a precizat că, din punctul său de vedere, acesta ar trebui să continue. „Eu personal îl susțin și cred că ar trebui să meargă mai departe, pentru că am convingerea că acest dosar se va stinge repede.” În același timp, Fenechiu a anticipat că vor exista presiuni interne pentru retragere, dar a reiterat că statutul de suspect nu echivalează cu vinovăția și a amintit că măsura controlului judiciar nu îi interzice lui Ciucu accesul în primărie. [...]
Suspendarea în instanță a două hotărâri PNL deschide un precedent de „judiciarizare” a deciziilor interne de partid , iar liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu , susține că miza depășește cazul punctual și ține de limitele în care justiția poate interveni în strategia politică, potrivit Digi24 . Tribunalul Ilfov a suspendat provizoriu două hotărâri ale Biroului Politic Național al PNL. Prin acestea, conducerea partidului recomanda parlamentarilor să nu voteze Guvernul Adrian Veștea și avertiza că cei care ar susține sau ar participa la guvernare se plasează „în afara” partidului. În interpretarea lui Fenechiu, decizia instanței reprezintă o intervenție într-o chestiune de strategie internă. „Justiția nu are ce căuta în modul în care un partid își stabilește strategia. Justiția poate interveni să vadă dacă regulile sunt stabilite corect și respectate.” De ce contează: unde se trasează linia între controlul legal și decizia politică Fenechiu admite că instanțele pot verifica respectarea procedurilor, dar contestă ideea că o hotărâre judecătorească ar trebui să influențeze decizii politice ale unei formațiuni. În același timp, el argumentează că parlamentarii aleși pe listele PNL au beneficiat de „capitalul politic” al partidului, sugerând că disciplina și linia politică nu pot fi tratate ca un detaliu secundar. „Toți oamenii care sunt aleși pe lista Partidului Național Liberal nu au fost aleși pentru că ei în sine erau niște valori incontestabile. Eu sunt senator de Bacău. Dacă nu candidam pe lista Partidului Național Liberal și candidam independent, cu siguranță voturile mele erau mult mai puține.” Semne de întrebare asupra vitezei și competenței instanței Liderul senatorilor PNL spune că i se pare „rarisim” ca o cerere de ordonanță președințială să fie soluționată și comunicată public în două ore de la depunere, invocând experiența sa de avocat. Întrebat de ce contestatarii au ales Tribunalul Ilfov, Fenechiu a răspuns ironic că este „un tribunal care se mișcă foarte repede”. El mai afirmă că problema competenței instanței este „discutabilă”, dar subliniază că poate fi contestată doar pe cale legală. PNL nu se grăbește cu apelul: efecte „diminuate” înainte de congres Fenechiu susține că PNL nu este presat de timp să atace decizia, pentru că efectele suspendării nu ar influența imediat congresul de duminică. În opinia sa, votul privind guvernarea ar urma să aibă loc după congres, iar până atunci „nici participarea, nici susținerea” nu ar fi cunoscute, ceea ce ar reduce impactul practic al hotărârii. [...]
Premierul desemnat Adrian Veştea mizează pe continuitate la Finanţe şi pe prudenţă bugetară , într-un mesaj care vizează reducerea incertitudinii pentru pieţe şi evitarea riscului de retrogradare a României la categoria „junk”, potrivit Ziarul Financiar . Veştea a anunţat pe Facebook că a avut o întâlnire de lucru cu „actualul şi viitorul ministru al Finanţelor”, Alexandru Nazare . El spune că şi-a dorit „continuitate” la conducerea Ministerului Finanţelor, invocând „provocările” din următoarele luni. „Mi-am dorit continuitate la conducerea unuia dintre cele mai importante ministere, având în vedere provocările pe care le avem în faţă în următoarele luni.” Ce s-a discutat: buget, următoarele luni şi programul de guvernare În întâlnirea cu Alexandru Nazare, premierul desemnat afirmă că a discutat despre: execuţia bugetară „de până acum”; perspectivele pentru următoarele luni; „măsurile concrete” care ar urma incluse în programul de guvernare. Veştea adaugă că va continua „pe o linie de prudenţă bugetară”, în special în privinţa reducerii cheltuielilor. Miza: ieşirea rapidă din criza politică şi evitarea scenariului „junk” În acelaşi mesaj, Veştea susţine că „ultima lună şi jumătate de criză politică” a afectat România şi că prelungirea incertitudinii guvernamentale ar putea produce „daune şi mai mari”. El afirmă că este necesară instalarea rapidă a unui guvern „legitim, cu puteri depline”, capabil să poarte un dialog credibil cu partenerii interni şi externi. „Sunt convins că, pe fondul prelungirii crizei politice, România să fie retrogradată la categoria «junk» de către agenţiile de rating. O asemenea evoluţie ar afecta economia, investiţiile şi costurile de finanţare ale statului.” Ce urmează, potrivit premierului desemnat Veştea spune că imediat după votul de învestitură va iniţia un dialog cu: reprezentanţii mediului de afaceri; investitori români şi străini; reprezentanţii celor trei mari agenţii de evaluare a creditului, cu obiectivul de a consolida încrederea în economia României şi de a evita scenariul retrogradării. În mesaj, el respinge aşteptările privind o schimbare radicală de direcţie. „Ştiu că multă lume se aşteaptă de la mine să promit o schimbare de 180 de grade. Nu voi face asta.” [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea leagă instalarea rapidă a noului guvern de evitarea unei retrogradări la „junk” și de limitarea costurilor de finanțare ale statului , potrivit Economedia . Veștea spune că a avut o întâlnire de lucru cu Alexandru Nazare , pe care îl descrie drept „actualul și viitorul ministru al Finanțelor”, și că își dorește continuitate la conducerea ministerului. În mesajul său, Veștea indică drept direcție pentru viitorul Executiv „prudența bugetară” și reducerea cheltuielilor publice, dar și măsuri care să țină cont de „realitățile sociale și economice” pentru „reporni consumul” și a recâștiga încrederea pierdută. „Este clar că va trebui să continuăm pe o linie de prudență bugetară, îndeosebi când vine vorba de reducerea cheltuielilor statului.” Miza: ratingul de țară și costurile de finanțare Premierul desemnat afirmă că „ultima lună și jumătate” de instabilitate politică a afectat România și avertizează că prelungirea incertitudinii guvernamentale poate produce efecte economice suplimentare. În acest context, el invocă explicit riscul unei retrogradări la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în limbajul agențiilor de rating), scenariu care, în evaluarea sa, ar lovi în economie, investiții și ar crește costurile de finanțare ale statului. „O asemenea evoluție ar afecta economia, investițiile și costurile de finanțare ale statului.” Ce urmează după învestitură Veștea spune că, imediat după votul de învestitură, intenționează să înceapă un dialog cu: reprezentanții mediului de afaceri; investitori români și străini; reprezentanții principalelor agenții internaționale de rating. Obiectivul enunțat este consolidarea încrederii în economia românească și evitarea unui scenariu de retrogradare. În același mesaj, Veștea afirmă că nu va promite „o schimbare de 180 de grade”, ci o guvernare bazată pe „echilibru și responsabilitate”, argumentând că România are nevoie de stabilitate și de un guvern cu puteri depline pentru a gestiona provocările economice din perioada următoare. [...]
Prefectul de Timiș amână decizia privind încetarea mandatului lui Dominic Fritz, iar PSD cere aplicarea „de drept” a hotărârii – potrivit Antena 3 , noul prefect Paul Finta spune că așteaptă motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) înainte de a decide dacă emite un ordin care să producă efecte asupra mandatului primarului Timișoarei. Paul Finta, numit prefect joi, la câteva ore înainte ca Dominic Fritz să primească decizia definitivă a ÎCCJ privind conflictul de interese, a declarat că nu poate avansa scenarii fără motivarea instanței și fără a vedea hotărârea de recurs. În material, prefectul indică faptul că abia după ce documentul va fi disponibil poate discuta „aplicat” despre efectele juridice și despre eventuale măsuri. „Așteptăm motivarea Înaltei Curți. (...) Ar fi lipsit de logică și de sens ca eu să vă spun astăzi ce aș putea face pe viitor, să facem ipoteze în condițiile în care nu avem hotărârea instanței de recurs”, a spus prefectul de Timiș, Paul Finta. Presiune politică pe prefect: PSD invocă obligația legală de a emite ordinul PSD a transmis vineri un mesaj de avertizare către prefect, cerându-i „să nu abuzeze de funcția sa” pentru a-l menține „ilegal” pe Dominic Fritz în funcția de primar, potrivit Agerpres, citată de Antena 3. Social-democrații susțin că, în cazul unei decizii definitive de conflict de interese, „mandatul de primar încetează de drept”, iar prefectul ar avea obligația să emită ordinul de eliberare din funcție. În același mesaj, PSD solicită conducerii USR să îi retragă sprijinul politic lui Dominic Fritz și să îl suspende din funcțiile de partid, argumentând că standardele de integritate invocate de USR ar trebui aplicate și în acest caz. Contextul juridic și ce spune Dominic Fritz că va face Antena 3 notează că ÎCCJ a confirmat joi, printr-o sentință definitivă, un raport al Agenției Naționale de Integritate (ANI) care îl găsea pe Dominic Fritz în conflict de interese administrativ. După publicarea deciziei, Dominic Fritz a anunțat că își va continua activitatea administrativă și politică și că își va duce mandatul la capăt. Totodată, el a spus că va contesta sentința la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și a precizat că hotărârea are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în 2030 inclusiv. În plus, vineri, Fritz a reiterat într-un mesaj pe Facebook că parlamentarii USR nu vor vota pentru Guvernul Veștea. Miza imediată: un blocaj administrativ până la motivare Din informațiile prezentate, următorul pas depinde de momentul în care va fi disponibilă motivarea ÎCCJ și de interpretarea efectelor „executorii” ale hotărârii la nivelul Prefecturii Timiș. Până atunci, disputa se mută în zona de reglementare și procedură: dacă încetarea mandatului operează automat („de drept”), cum susține PSD, sau dacă prefectul poate condiționa ordinul de analiza motivării, așa cum indică poziția publică a lui Paul Finta. [...]
Ilie Bolojan intră în cursa pentru șefia PNL, pe fondul schimbării regulilor interne care mută competiția pe „moțiuni” și echipe , înaintea Congresului extraordinar convocat duminică la ora 12:00, potrivit Digi24 . Bolojan a transmis, vineri, după reuniunea Consiliului Național al PNL, că își va depune candidatura la președinția partidului și a argumentat că liberalii au nevoie de o conducere care să asigure unitatea formațiunii și să reconstruiască un PNL „puternic, credibil și respectat”. În aceeași reuniune, PNL a aprobat propunerile privind noul statut, iar Bolojan a precizat că modificările au fost adoptate cu o majoritate de peste două treimi și urmăresc „consolidarea unității interne” și evitarea fragmentării. Miza: candidaturi pe moțiuni și echipe, nu doar pe nume Potrivit mesajului lui Ilie Bolojan, noile prevederi statutare schimbă modul de construcție a candidaturilor la vârful partidului: candidaturile vor fi construite „pe baza unor moțiuni”; președintele va candida „împreună cu o echipă”; obiectivul declarat este reducerea riscului de fragmentare internă și creșterea responsabilității politice. Calendarul depunerii candidaturii și direcția politică Bolojan a anunțat că își va depune candidatura până sâmbătă după-amiază, „împreună cu echipa” cu care intenționează să meargă mai departe. În mesajul său, el a mai spus că PNL trebuie să își stabilească atât noua conducere, cât și direcția politică pentru perioada următoare, insistând pe ideea de unitate de acțiune și pe deschiderea partidului către „oameni valoroși”, cu accent pe meritocrație, inclusiv în administrație. [...]
