Știri
Știri din categoria Politică

PNL transmite că nu va bloca mecanismul constituțional al anticipatelor, dar mizează pe faptul că scenariul rămâne improbabil, într-un context de instabilitate guvernamentală în care două cabinete ar putea cădea la vot în Parlament, potrivit Digi24.
Ilie Bolojan a spus că alegerile anticipate sunt prevăzute de Constituție „în condițiile în care două guverne nu reușesc să treacă de votul Parlamentului”, caz în care președintele României poate declanșa anticipate. Declarația a fost făcută joi seară, la Euronews România.
Liderul PNL a argumentat că anticipatele ar putea funcționa ca soluție de deblocare dacă nu se găsește o formulă de funcționare, pe fondul unui „Parlament pulverizat” și al unor blocaje, în ideea că un nou scrutin ar putea schimba configurația Legislativului și ar „reașeza” lucrurile.
„Dacă e să fac o apreciere personală, PNL nu va bloca o astfel de ipoteză, dar e puțin probabil să ajungem acolo”, a declarat Ilie Bolojan.
Mesajul PNL are relevanță operațională și instituțională: partidul indică disponibilitatea de a nu obstrucționa o ieșire constituțională dintr-un blocaj politic, însă își temperează propriul scenariu prin evaluarea că anticipatele sunt „puțin probabile”. În practică, asta sugerează că, cel puțin la nivel declarativ, PNL nu își asumă rolul de frână într-o eventuală procedură, dar nici nu indică faptul că ar urmări activ declanșarea ei.
Condiția menționată de Bolojan este că două guverne nu obțin votul Parlamentului. În acest caz, președintele României poate declanșa alegeri anticipate, iar Legislativul ar urma să fie reconfigurat în urma scrutinului.
Recomandate

PNL condiționează sprijinul pentru guvernul propus de Eugen Tomac de o susținere „fără echivoc” în Parlament , pe fondul riscului ca proiectele Executivului să fie schimbate radical în Legislativ, cu efecte bugetare, potrivit News . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan spune că luni „cel mai probabil” va avea loc o discuție cu premierul desemnat, după care conducerea partidului va lua o decizie. Bolojan afirmă că Eugen Tomac l-a contactat pe secretarul general al PNL, Dan Motreanu, pentru a pregăti întâlnirea de la începutul săptămânii viitoare. După consultări, liberalii ar urma să convoace forul de conducere pentru a stabili poziția față de formula de guvern propusă. Miza: stabilitatea legislativă și riscurile pentru buget Ilie Bolojan își exprimă „rezervele” față de un guvern tehnocrat fără o susținere parlamentară clară, argumentând că, în lipsa unei majorități politice asumate, Executivul poate rămâne fără sprijin tocmai când trebuie să adopte măsuri nepopulare. În acest context, proiectele de lege și ordonanțele inițiate de guvern ar putea să nu fie susținute și să fie modificate substanțial în Parlament. În argumentația sa, Bolojan avertizează și asupra riscului ca, în negocieri cu Comisia Europeană , România să ajungă să propună acte normative care sunt „demontate” în Legislativ, iar forma finală să nu mai respecte înțelegerile inițiale, ceea ce ar putea genera „costuri suplimentare”, „cheltuieli suplimentare pe bugetul de stat” și „venituri mai mici”. Ce urmează Bolojan spune că PNL va discuta cu premierul desemnat despre proiecte și agenda propusă, iar decizia partidului va fi luată după aceste consultări. El susține că, pe baza experiențelor anterioare invocate (inclusiv 2016 și evoluțiile recente), probabilitatea ca un guvern tehnocrat să aibă succes este „destul de redusă”, deși PNL afirmă că va trata procesul „cu responsabilitate”. [...]

PNL promite sprijin pentru jaloanele din PNRR, indiferent dacă ajunge la guvernare sau în opoziție , iar miza este evitarea pierderii de fonduri europene și deblocarea unor reforme rămase în urmă, potrivit news.ro . Ilie Bolojan spune că partidul va susține „toate lucrurile care țin de realitățile pe care le avem și de buna guvernare”. Într-o intervenție la Euronews România, joi seară, liderul PNL a indicat ca prioritate îndeplinirea jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), susținând că întârzierile au apărut inclusiv din lipsa asumării politice a unor măsuri nepopulare. El a dat ca exemplu legea salarizării, despre care a afirmat că a fost lăsată „pe ultima sută de metri”, menționând că miniștrii PSD care au condus portofoliul Muncii din 2021 până în prezent nu ar fi venit cu proiectul la timp. „PNL va susţine toate lucrurile care ţin de realităţile pe care le avem şi de buna guvernare.” Ce proiecte spune Bolojan că va susține PNL Bolojan a enumerat mai multe direcții pe care PNL le-ar sprijini, indiferent de poziționarea partidului: legile care reprezintă jaloane în PNRR, pentru a evita pierderea banilor europeni; proiecte de „eficiență în guvernare” și măsuri pentru „crearea unor condiții pentru o relansare economică”, inclusiv un pachet care, potrivit lui, trebuie pus în aplicare „în această lună”, conform unei ordonanțe adoptate anterior; finalizarea programului SAFE , despre care a spus că este „închis, practic, în cea mai mare parte”, dar trebuie închis complet; proiecte pentru dotarea Armatei României cu tehnică militară, inclusiv pentru apărare împotriva dronelor, și pentru respectarea angajamentelor legate de flancul estic. De ce contează: semnal politic pe reformele cu impact bugetar și pe fondurile UE Mesajul central este că PNL își asumă public susținerea proiectelor legate de PNRR și de „buna guvernare”, cu accent pe jaloanele care condiționează accesul la granturi europene. În același timp, Bolojan leagă întârzierile de costul politic al unor reforme, indicând explicit legea salarizării ca exemplu de proiect amânat. El a concluzionat că partidul va avea „o atitudine responsabilă” atât la guvernare, cât și în opoziție, fără a detalia însă mecanismele concrete prin care PNL ar condiționa sau negocia acest sprijin în Parlament. [...]

Decretul semnat de Nicușor Dan mută presiunea pe Parlament și pe calendarul formării Guvernului , după ce președintele l-a desemnat oficial pe Eugen Tomac candidat la funcția de prim-ministru, potrivit Antena 3 . Pasul declanșează procedura prin care Tomac trebuie să ceară votul de încredere asupra programului și listei noului Executiv. Administrația Prezidențială a transmis că decretul a fost semnat vineri, 5 iunie 2026, iar desemnarea îl plasează pe Eugen Tomac în poziția de a negocia sprijinul politic necesar în Parlament pentru învestire. Nominalizarea fusese anunțată cu o zi înainte, joi seara, când Nicușor Dan a spus că l-a ales pe consilierul său Eugen Tomac, europarlamentar și președinte PMP, invocând nevoia de experiență politică în discuțiile cu partidele. „Am ales o persoană care are experienţa politică pentru a discuta cu partidele. Este un act de responsabilitate din partea mea şi aştept aceeaşi responsabilitate din partea partidelor.” Ce urmează: negocierea listei de miniștri și votul de încredere Miza imediată este capacitatea premierului desemnat de a veni rapid cu o echipă și un program care să treacă de votul Parlamentului. Antena 3 notează că Tomac ar avea deja o listă de specialiști pentru portofoliile ministeriale, pregătită de mai bine de o săptămână și discutată inclusiv cu lideri de partid, în discuții neoficiale cu președintele și cu Tomac. Totuși, aceeași sursă precizează că lista nu este completă: nu ar include, deocamdată, nume pentru Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor, urmând să fie identificate persoane pentru aceste portofolii. [...]

PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD din zonele-cheie ale executivului , iar premierul interimar Ilie Bolojan spune că partidul său „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și pune sub semnul întrebării eficiența unui cabinet tehnocrat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul desemnării lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. Bolojan susține că PSD ar prefera un guvern tehnocrat deoarece „îl ajută să fugă de răspundere”, după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Linia roșie trasată de PNL: fără oameni asociați PSD în guvern Bolojan afirmă că PNL nu poate vota un guvern în care există „secretari de stat desemnați de PSD” sau miniștri „în mod evident asociați” acestui partid. Argumentul său este că, în perioada guvernării comune, PSD „nu și-a respectat înțelegerile”, deși ar fi existat „un program de guvernare scris, cu elemente explicite”. Într-o intervenție la Euronews, premierul interimar a acuzat PSD că „a mințit”, „a căutat să identifice vinovații” și că a ajuns să dărâme Guvernul „atunci când interesele clientelei politice au fost afectate”, concluzionând că „nemaiexistând nicio bază de încredere”, PNL nu mai poate merge mai departe alături de PSD. Miza operațională: controlul asupra eșaloanelor 2 și 3 Un punct central al mesajului este legat de aparatul administrativ. Bolojan spune că nu pot fi avute în vedere „schemele de personal” pentru posturi ocupate prin concurs, însă susține că „o bună parte” din oamenii de decizie din eșaloanele 2 și 3, inclusiv din serviciile deconcentrate, ar fi ajuns „pe o filieră a PSD”, ceea ce ar însemna o reprezentare indirectă a partidului în aparatul de stat. Pe acest raționament, PNL respinge ideea unui guvern în care „oameni de decizie care generează politicile guvernului provin de la PSD”. Ce urmează: votul din Parlament și testul majorității Bolojan afirmă că „trebuie văzut dacă va trece acest guvern”, iar dacă va trece, el nu se așteaptă ca „comportamentul PSD” să se schimbe. În logica expusă de premierul interimar, un guvern tehnocrat ar avantaja PSD tocmai prin reducerea costului politic al guvernării, în timp ce deciziile ar rămâne de dus în Parlament. [...]

PNL condiționează sprijinul pentru Guvernul Tomac de excluderea PSD inclusiv din eșaloanele 2 și 3 , ceea ce poate complica rapid formarea unei majorități și numirile în aparatul guvernamental, potrivit Antena 3 . Robert Sighiartău, membru al Biroului Executiv Național al PNL, a spus că partidul nu și-a stabilit încă poziția finală față de guvernul condus de Eugen Tomac , premierul care urmează să fie desemnat de președintele Nicușor Dan. PNL așteaptă programul de guvernare și lista de miniștri, dar transmite că nu va susține o formulă în care PSD are „o influență importantă”, inclusiv prin numiri în eșaloanele doi și trei. În logica PNL, aceste niveluri de conducere din ministere contează „extrem de” mult, mai ales într-un scenariu cu miniștri tehnocrați (specialiști fără afiliere politică), care „nici măcar nu știu cotloanele puterii și ale ministerelor”, după cum a argumentat Sighiartău. Ce opțiuni lasă PNL deschise la votul din Parlament Sighiartău afirmă că liberalii nu au decis încă dacă vor vota guvernul Tomac și că toate variantele rămân pe masă: vot pentru învestire; vot împotrivă; neparticipare la vot. În același timp, PNL își exprimă rezervele față de un guvern de tehnocrați, invocând experiențe recente despre care spune că „nu prea funcționează”. Decizia ar urma să fie luată în Biroul Executiv al partidului, după ce PNL va avea „toate elementele” legate de program, miniștri și soluția politică de susținere în Parlament. „Planul B” invocat: Ilie Bolojan , dacă guvernul nu trece Sighiartău confirmă și scenariul în care, dacă guvernul Tomac nu obține votul Parlamentului, PNL ar putea veni cu o propunere proprie de premier, numele avansat fiind Ilie Bolojan. Argumentul invocat este că, în situația în care PSD „nu vine cu o soluție” și „nu vrea să guverneze”, PNL ar putea ajunge să își asume guvernarea, „pentru că, până la urmă, este vorba de țară”. Întrebat despre consultările informale dintre Ilie Bolojan, Nicușor Dan și liderul USR Dominic Fritz, deputatul PNL a refuzat să ofere detalii, susținând că partidul comunică doar „oficial” și că discuțiile relevante vor fi clarificate în ședința internă în care se va stabili poziția față de noul guvern. [...]

Eugen Tomac a fost desemnat să formeze noul guvern al României , după ce președintele Nicușor Dan i-a încredințat oficial mandatul de premier desemnat. Acesta are la dispoziție zece zile pentru a negocia susținerea politică necesară, pentru a prezenta lista miniștrilor și programul de guvernare și pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului. Anunțul vine într-un context politic tensionat, după căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026. În discursul său, președintele Nicușor Dan a susținut că actuala situație este rezultatul tensiunilor acumulate între partidele coaliției și a argumentat că România are nevoie de un prim-ministru capabil să negocieze individual cu formațiunile parlamentare pentru a menține direcția pro-occidentală și stabilitatea economică a țării. La rândul său, Eugen Tomac a declarat că prioritatea sa este construirea unui guvern bazat pe responsabilitate și dialog. El a făcut apel la toate forțele democratice și pro-occidentale din Parlament pentru susținerea unui executiv care să urmărească „binele comun al cetățenilor României”. Potrivit premierului desemnat, continuarea investițiilor, implementarea reformelor și recâștigarea încrederii în instituții depind de capacitatea clasei politice de a coopera într-un moment dificil. Cine este Eugen Tomac Eugen Tomac, în vârstă de 45 de ani, s-a născut în localitatea Babele-Ismail din actuala regiune Odesa, Ucraina, și s-a stabilit în România în 1996. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București și și-a început cariera politică în apropierea fostului președinte Traian Băsescu. Printre funcțiile ocupate de-a lungul timpului se numără: consilier și colaborator în administrația prezidențială a lui Traian Băsescu; secretar de stat pentru relația cu românii de pretutindeni; deputat în Parlamentul României; europarlamentar din 2019; președinte al Partidului Mișcarea Populară din 2022; consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu diaspora, din 2025. În Parlamentul European, Tomac s-a remarcat prin susținerea aderării României la Spațiul Schengen și prin demersurile privind recuperarea Tezaurului României aflat în Rusia, subiect care a ajuns inclusiv pe agenda instituțiilor europene. Ce urmează Pentru a deveni prim-ministru cu drepturi depline, Cabinetul propus de Eugen Tomac trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi în Parlament. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Partidul Mișcarea Populară nu are reprezentare parlamentară, ceea ce obligă premierul desemnat să negocieze sprijinul mai multor formațiuni politice. Până la învestirea unui nou executiv, Ilie Bolojan își continuă activitatea în funcția de prim-ministru interimar. [...]