Știri
Știri din categoria Politică
PSD mizează pe refacerea coaliției cu PNL și respinge un guvern minoritar, pe care îl consideră prea costisitor politic, în condițiile în care negocierile pentru un nou executiv sunt blocate, potrivit Digi24. Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre variante de guvernare și al așteptării consultărilor oficiale de la Cotroceni pentru desemnarea unui premier.
Ionuț Pucheanu, prim-vicepreședinte PSD, a spus la „Interviurile Digi24.ro” că cea mai plauzibilă opțiune rămâne refacerea fostei coaliții de guvernare, în jurul unui nou prim-ministru. El estimează că actuala criză politică s-ar putea încheia în aproximativ două săptămâni, prin formarea unei majorități din care să facă parte și PSD.
În paralel cu scenariul refacerii coaliției, în discuțiile dintre partide și la Palatul Cotroceni ar fi fost luată în calcul și varianta unui guvern minoritar, pentru o perioadă limitată, potrivit „surselor politice” citate de Digi24. Pucheanu respinge însă această formulă și avertizează că ar însemna ca PSD să „deconteze” singur costurile guvernării, cu celelalte partide în opoziție, motiv pentru care o numește „o sinucidere politică”.
În același context, sunt menționate declarații potrivit cărora „toate variantele sunt pe masă” (Lia Olguța Vasilescu), iar președintele UDMR, Kelemen Hunor, ar fi spus că o formulă de guvern minoritar, deși departe de a fi ideală, ar putea deveni posibilă.
Pucheanu susține că PSD intră într-o „etapă de așteptare”, urmărind mișcările celorlalte formațiuni, dar afirmă că partidul rămâne deschis refacerii alianței cu partidele din actuala configurație, cu o condiție: să nu fie Ilie Bolojan premier.
Totodată, el invocă o schimbare de ton în interiorul PNL, deși liberalii au adoptat o rezoluție internă – votată de 50 dintre cei 54 de membri prezenți la ultima ședință a conducerii – prin care își exprimă opoziția față de o nouă guvernare alături de PSD.
O altă variantă vehiculată, potrivit „surselor politice” citate, ar fi un guvern minoritar discutat mai ales între PNL și USR, cu PSD în postura de a susține guvernul din opoziție. În acest cadru apare și ipoteza ca Ilie Bolojan să revină la Palatul Victoria, scenariu pe care Pucheanu îl ironizează și îl consideră extrem de nociv pentru PSD.
Președintele României este așteptat să convoace consultări oficiale la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de premier. Până acum, Nicușor Dan ar fi avut discuții informale cu liderii fostei coaliții de guvernare, potrivit informațiilor din articol.
Recomandate
PNL își întărește disciplina internă după votul pentru opoziție , iar prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu transmite că eventualele plecări individuale sunt posibile, dar nu vede un risc de rupere a partidului, potrivit HotNews . Ciucu a fost întrebat la Antena 3 despre scenariul în care PNL trece în opoziție și apar tensiuni interne. El a spus că „întotdeauna” există riscul unor plecări individuale în astfel de momente, dar a exclus plecări „în grup” sau o ruptură a partidului. Mesaj către cei care vor la guvernare cu PSD: „drum bun” În intervenția sa, Ciucu a susținut că membrii partidului sunt responsabili pentru propriile decizii și că nu pot fi opriți dacă aleg să plece. În același timp, a punctat că PNL nu își dorește să se slăbească, însă a transmis un mesaj direct celor care nu se mai regăsesc în linia actuală: „Dacă vor să plece și nu se mai regăsesc în actuala conducere, nu se mai regăsesc cu Partidul Național Liberal, le e mai bine lângă Partidul Social Democrat, drum bun! Dragoste cu sila nu se poate.” Totodată, Ciucu a avertizat că „oricine spune” în PNL că vrea la guvernare cu PSD „se află în afara deciziei partidului” și a insistat pe ideea de disciplină după vot: dezbaterea se poartă intern, prin mijloace statutare, iar după ce s-a decis, linia trebuie urmată. Contextul: vot pentru opoziție și o facțiune care vrea renegocierea cu PSD Conducerea PNL a votat cu unanimitate de 50 de voturi pentru trecerea în opoziție, în ședința organizată după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD-AUR . Patru liberali – Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Hubert Thuma și Toma Petcu – nu au votat, iar, potrivit surselor din partid citate de HotNews, aceștia ar urma să testeze în zilele următoare ce susținere există pentru refacerea votului și reluarea alianței cu PSD. În același registru, Cătălin Predoiu a reiterat că PNL ar rămâne relevant „în măsura în care are poziția de premier”, în timp ce Alina Gorghiu a spus că partidul trebuie să caute soluții pentru deblocarea crizei politice, nu să meargă în opoziție. De ce contează Declarațiile lui Ciucu indică o linie de „costuri politice” pentru cei care ar încerca să ignore decizia formală de trecere în opoziție: acceptarea plecărilor individuale, dar respingerea explicită a unei repoziționări spre PSD în afara mandatului intern. În perioada imediat următoare, miza este dacă facțiunea pro-guvernare reușește să strângă sprijin pentru reluarea votului și redeschiderea negocierilor. [...]
Criza politică de la București riscă să complice deciziile UE privind Rusia și Ucraina , pe fondul posibilității ca AUR să ajungă la putere, potrivit unei analize citate de Digi24 . Publicația ucraineană European Pravda avertizează că România ar putea ajunge să joace, în Uniunea Europeană, un rol de „blocaj” similar cu cel asociat în ultimii ani cu premierul ungar Viktor Orbán . Analiza pornește de la evenimentele recente de la București: pe 6 mai au început consultările pentru formarea unei noi coaliții, după ce, cu o zi înainte, Parlamentul a demis guvernul pro-european condus de Ilie Bolojan. European Pravda notează că inițiativa moțiunii de cenzură a fost lansată de PSD, partid aflat în coaliția de guvernare și descris drept cea mai mare forță din Parlament. De ce contează: riscul de veto și negocieri mai grele în UE În scenariul în care AUR ajunge la putere, fie printr-o nouă majoritate în actualul Parlament, fie în urma unor alegeri anticipate, consecințele ar putea fi resimțite direct la nivel european, susține analiza citată. European Pravda indică două efecte majore: sprijinul României pentru Ucraina ar putea înceta, pe baza promisiunilor repetate atribuite reprezentanților AUR; discuțiile din UE privind sancțiunile împotriva Rusiei ar putea deveni mai dificile, prin „negocieri constante” de fiecare dată când subiectul revine pe agendă. În plus, publicația ucraineană menționează posibilitatea reactivării temei minorităților naționale în relația bilaterală, subliniind că guvernele anterioare s-au abținut „în mare măsură” de la această abordare în ultimii ani. Scenariile de guvernare și calendarul: două luni, două încercări Potrivit analizei, parlamentarii au la dispoziție două încercări și două luni pentru a forma o coaliție și a agrea un nou prim-ministru. Cel mai „critic” scenariu pentru Ucraina ar fi declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, deoarece AUR ar avea „șanse foarte mari” să le câștige, conform evaluării prezentate. European Pravda mai arată că, dacă AUR devine cea mai mare fracțiune, influența sa politică ar crește semnificativ, iar unul dintre celelalte partide ar putea decide să renunțe la „tabuul” cooperării cu extrema dreaptă și să intre într-o coaliție alături de AUR. În varianta în care se formează o majoritate fără AUR și actualul Parlament „supraviețuiește”, situația ar fi „mai puțin critică”, dar tot instabilă: ar fi vorba despre o alianță conjuncturală, cu negocieri și compromisuri repetate, iar sprijinul pentru Ucraina ar putea ajunge monedă de schimb în aceste negocieri, potrivit aceleiași analize. Presiunea pe Cotroceni și varianta unui guvern minoritar Publicația ucraineană amintește că președintele Nicușor Dan a declarat că nu va permite formarea unei coaliții anti-europene, invocând orientarea pro-occidentală a României consacrată în Constituție și rolul său de garant. În același timp, analiza notează că nu există garanții că va reuși să reconstruiască o majoritate fără AUR. Un scenariu posibil descris este cel al unui guvern minoritar, în care social-democrații părăsesc coaliția, dar susțin selectiv anumite proiecte de lege. European Pravda indică drept exemple de teme „sensibile” pe care PSD ar putea refuza să le susțină reducerile de prestații sociale sau de pensii și majorarea TVA, pentru a-și proteja imaginea în fața electoratului. [...]
Riscul unei fracturi în PNL după ieșirea de la guvernare devine un factor de instabilitate politică, cu efect direct asupra negocierilor pentru o nouă majoritate și asupra capacității opoziției de a se coagula, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu, făcute la Antena 3 , la două zile după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură . Ciucu spune că nu exclude scenariul în care partidul „să se rupă” dacă ajunge în opoziție, invocând precedentul istoric al partidelor care au pierdut guvernarea și au rămas cu „firimituri” care au preferat să rămână la putere. În același timp, el afirmă că nu își dorește o astfel de evoluție și că speră să nu se întâmple. În material sunt citate și „surse Antena 3” care susțin că se discută despre „15 parlamentari” care ar putea avea o poziție diferită de cea a conducerii PNL, în contextul repoziționării partidului după căderea guvernului. „Bolojan nu îi poate opri” pe cei care ar alege PSD Întrebat dacă Ilie Bolojan ar avea „pe masă” un plan de rupere a partidului, Ciucu respinge ideea și mută accentul pe responsabilitatea individuală a parlamentarilor și liderilor din partid. „Dacă sunt colegi de-ai mei care şi-ar dori să plece din partidul nostru sunt autonomi, e decizia lor, nu poţi să-i opreşti, ce poţi să faci?!? (…) dacă vor să plece (…) le e mai bine lângă Partidul Social Democrat, drum bun! Dragoste cu sila nu se poate.” În aceeași intervenție, Ciucu susține că, în interiorul unui partid, disputele se tranșează prin vot, iar după adoptarea unei decizii, membrii ar trebui să o urmeze chiar dacă nu le convine. Contextul imediat: guvern demis, partid în tranziție Declarațiile vin după demiterea, prin moțiune de cenzură, a guvernului condus de Ilie Bolojan, eveniment care pune presiune pe PNL atât în plan intern (disciplină și coeziune), cât și extern (poziționare față de PSD și față de o eventuală formulă de guvernare). Ciucu a fost întrebat și dacă președintele României, Nicușor Dan, „s-a aliat cu PSD”, iar el a răspuns că șeful statului „nu pare genul”, fără alte detalii în material despre eventuale discuții sau înțelegeri. [...]
USR închide ușa unei refaceri a coaliției cu PSD , după moțiunea de cenzură care a răsturnat Guvernul, iar poziția anunțată de Dominic Fritz ridică miza negocierilor pentru o nouă formulă de guvernare și prelungește incertitudinea politică, cu efecte directe asupra capacității de decizie a executivului, potrivit news.ro . Președintele USR respinge „categoric” ideea refacerii unei coaliții cu PSD, după ce social-democrații au dărâmat Guvernul prin moțiune. Fritz spune că speranța PSD de a reveni la o „coaliție pro-europeană” este „naivă” și că mesajul transmis împreună cu PNL este că întoarcerea la guvernare „nu mai merge”. „Ideea PSD-ului că «haideţi că am glumit cu moţiunea asta, haideţi înapoi, acum vrem să guvernăm, să fie pace şi prietenie şi să fie, atenţie, stabilitate», asta nu mai merge.” De ce contează: negocierile se complică, criza riscă să se prelungească Fritz susține că nu se mai pot „sacrifica speranțele românilor” în numele „stabilității” și afirmă că „cinismul” și „naivitatea” pe care le atribuie PSD „costă românii foarte mult”, motiv pentru care nu crede că „această criză se va închide repede”. În același timp, liderul USR afirmă că partidul vrea ca „guvernarea să meargă mai departe”, în timp ce PSD ar trebui să vină „în sfârșit cu soluția lor”, dar exclude explicit varianta revenirii PSD la guvernare alături de USR. Discuțiile cu președintele Nicușor Dan și pașii următori Dominic Fritz spune că i-a transmis președintelui Nicușor Dan că refuzul USR de a face alianță cu PSD „nu este un moft” și „nu ține de orgoliu”, ci de faptul că PSD ar fi spus „la revedere” „căii pro-europene” a României și unei schimbări a modului de a face politică. Fritz se așteaptă la continuarea consultărilor, menționând că, după runda de consultări informale, ar urma să existe „încă o rundă de consultări mai largi”, în care să se contureze „următorul pas” pentru ieșirea din criză. [...]
Instabilitatea politică riscă să scumpească finanțarea României și să blocheze bani din PNRR , avertizează președintele UDMR, Kelemen Hunor, după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea PSD-AUR , potrivit Mediafax . Hunor susține că PSD și AUR „au răsturnat împreună” guvernul, dar „nu au rezolvat nicio problemă, ci au creat una nouă”, legând direct criza politică de riscuri economice: acces mai dificil la fonduri europene și presiune suplimentară pe buget. Miza imediată: PNRR și costul banilor pentru stat Liderul UDMR atrage atenția că mai sunt „116 zile” până la închiderea PNRR și că, în lipsa unor progrese rapide, România ar putea pierde „miliarde de euro” din fonduri europene, bani care ar lipsi atât din trezorerie, cât și din proiectele de dezvoltare. În paralel, Hunor spune că deficitul bugetar „nu mai poate fi amânat”, iar încrederea investitorilor a fost deja afectată. Consecința, în formularea sa, este că finanțarea țării devine „din ce în ce mai scumpă”, ceea ce restrânge spațiul de decizie economică. Ce condiții pune UDMR pentru o nouă majoritate Kelemen Hunor indică două condiții pe care UDMR le-a comunicat în discuțiile recente: verificarea posibilității de a reconstitui fosta majoritate pro-europeană (PSD, PNL, USR, UDMR și fracțiunea minoritară); desemnarea unui premier cu profil profesional și politic solid, capabil să gestioneze simultan criza politică, guvernamentală și bugetară și care „să nu fie perceput ca rival” de niciun actor politic relevant. În lipsa unei stabilizări rapide, mesajul UDMR este că efectele se vor vedea în primul rând în ritmul proiectelor finanțate din PNRR și în costurile la care statul se împrumută. [...]
Schimbul de acuzații PSD–PNL readuce în prim-plan riscul de politizare a instituțiilor publice , după ce președintele PSD Iași, deputatul Petru Bogdan Cojocaru, l-a atacat pe premierul interimar Ilie Bolojan și a invocat un caz de condamnare pentru abuz în serviciu legat de fosta conducere a Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad, potrivit G4Media . Cojocaru susține că Bolojan „ar trebui să se uite și în propria curte” când vorbește despre „șobolănisme” și îl dă ca exemplu pe liberalul Petru Avram, fost șef al Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad, despre care afirmă că a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare pentru abuz în serviciu. În postarea citată de publicație, liderul PSD Iași leagă cazul de Costel Alexe (PNL), președintele Consiliului Județean Iași, pe care îl descrie drept „dublu inculpat penal”, și afirmă că Petru Avram este „cumătrul” acestuia. Ce spune PSD despre condamnare și dosarele în curs Potrivit lui Cojocaru, condamnarea lui Petru Avram ar fi venit după ce acesta ar fi trimis muncitori de la ABA Prut – Bârlad pe domeniul familiei Alexe din Sculeni pentru a „denisipa” mai multe puțuri. Acesta precizează că sentința Tribunalului este în primă instanță și că pedeapsa este cu suspendare. Tot în aceeași postare, Cojocaru afirmă că: un al doilea dosar DNA privind fapte de corupție legate de domeniul familiei Alexe din Sculeni este pe rolul Curții Supreme; în acest al doilea dosar, Costel Alexe este judecat pentru luare de mită, în dosarul cunoscut drept „Tabla”. De ce contează Dincolo de limbajul politic folosit, miza practică este legată de credibilitatea și funcționarea instituțiilor publice cu rol operațional (în acest caz, o administrație bazinală), în contextul în care acuzațiile vizează folosirea resurselor publice în interes privat și trimit la dosare de corupție aflate în instanță. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu rezultă reacția celor vizați la acuzațiile formulate de Cojocaru. [...]
