Știri
Știri din categoria Politică
PSD susține că 771 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fonduri europene riscă să rămână blocate după ce PNL și USR ar fi contestat la Curtea Constituțională Legea integrității, potrivit Economica. Miza imediată, dincolo de disputa politică, este una financiară: accesul la o tranșă de bani europeni asociată acestei legi.
Într-un comunicat transmis joi, PSD acuză USR și PNL că au „suspendat” 771 de milioane de euro destinate României „în tentativa de a salva un președinte de partid” de sancțiuni legale, după o condamnare definitivă pentru conflict de interese. Social-democrații susțin că demersul de sesizare a CCR ar fi motivat politic și ar pune în pericol interese economice ale țării.
PSD califică sesizarea la CCR drept o „sfidare” la adresa contribuabililor și afirmă că, dacă România pierde suma aferentă Legii integrității, USR ar deveni vinovat „de al doilea cel mai mare prejudiciu asupra României”, după achiziția de vaccinuri COVID, conform comunicatului citat de Economica.
Tot în aceeași poziție publică, PSD leagă USR și de „blocarea finalizării unor hidrocentrale aflate într-un stadiu foarte avansat de construcție”, susținând că acest lucru ar vulnerabiliza securitatea energetică a României. Textul nu oferă însă detalii suplimentare despre proiecte sau stadiile lor, dincolo de această afirmație.
PSD afirmă că amendamentul său privind o „normă tranzitorie” nu ar acționa retroactiv și că prevede explicit că persoanele condamnate definitiv, cu sancțiuni în desfășurare la momentul intrării în vigoare a noii legi, „nu vor scăpa de răspunderea legală” și vor suporta sancțiunile aplicabile pe vechea legislație.
Potrivit PSD, amendamentul ar viza „toate condamnările definitive”, nu doar conflictele de interese, ci și incompatibilitățile. În acest context, partidul susține că sesizarea la CCR „nu are la bază un temei real de neconstituționalitate”, ci ar urmări protejarea liderului USR, „chiar cu prețul pierderii banilor europeni ai României”.
Curtea Constituțională a României urmează să discute pe 12 august sesizarea privind legea de modificare și completare a unor acte normative în domeniul integrității, au precizat oficiali ai CCR pentru AGERPRES, conform informațiilor din articol. Decizia CCR va fi relevantă inclusiv prin efectul de calendar: până la o soluționare, disputa politică se suprapune peste riscul de întârziere sau blocaj în accesarea fondurilor europene invocate de PSD.
Recomandate
PSD acuză PNL și USR de „dublă măsură” față de CCR , pe fondul discuțiilor despre o posibilă sesizare a Curții Constituționale în cazul unui blocaj politic legat de Guvern și alegeri anticipate, potrivit News . Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete (PSD) a transmis, marți seară, într-un mesaj pe Facebook, că „dubla măsură și ipocrizia au devenit mod de guvernare”, susținând că PNL și USR ar fi contestat legitimitatea CCR după o decizie care l-a vizat pe Dominic Fritz, dar ar intenționa acum să se adreseze Curții împotriva președintelui Nicușor Dan . „Când CCR a declarat constituțională prevederea care îl vizează și pe Dominic Fritz, brusc Curtea Constituțională era «controlată politic» (...) Acum, însă, voi vreți să mergeți împotriva domnului Președinte Nicușor Dan la CCR!” Rogobete afirmă că „statul de drept nu funcționează cu întrerupătorul de la partid” și cere PNL și USR să decidă dacă au sau nu încredere în CCR, criticând ideea că instituțiile ar putea fi considerate legitime sau ilegitime în funcție de interesul politic. Contextul: scenariul unei sesizări la CCR, legat de anticipate În același context, vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că liberalii sunt pregătiți să depună o sesizare la CCR dacă Guvernul Mureșan este respins în Parlament, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegerile anticipate. Muraru a mai spus că, atunci când Parlamentul nu mai poate da României un Guvern, soluția democratică este întoarcerea la vot, nu „inventarea la nesfârșit” a unor formule politice. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat luni că este o decizie care va fi luată în conducerile USR-PNL „atunci când va fi momentul”, adăugând că oamenii „s-au săturat de gălăgia asta politică”. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan avertizează că prelungirea crizei politice erodează încrederea investitorilor , contrazicând poziția președintelui Nicușor Dan potrivit căreia alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, relatează Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Mureșan susține că „menținerea României într-o criză politică prelungită de teama anticipatelor nu oferă stabilitate cetățenilor sau încredere investitorilor”. El afirmă că „singura soluție certă” pentru încheierea crizei este votarea Guvernului pe care l-a propus, iar „orice altă variantă” ar întoarce România la momentul 5 mai, fără garanția unei alternative rapide. Miza: ieșirea din blocaj și semnalul către economie Deși spune că alegerile anticipate „nu sunt de dorit”, Mureșan insistă că alternativa — prelungirea crizei — are costuri de credibilitate, inclusiv pentru investitorii „care vor să creeze locuri de muncă în România”. În același mesaj, premierul desemnat afirmă că, dacă desemnările anterioare ar fi fost făcute la timp și ar fi eșuat în Parlament, anticipatele „ar fi putut avea loc deja”, iar România ar fi avut „un guvern cu mandat de 4 ani”, concluzionând: „Am pierdut timp prețios”. Disputa politică: cine își asumă guvernarea Mureșan răspunde și apelului președintelui către partide să privească „dincolo de gardul de partid”, susținând că PNL, USR și UDMR și-au asumat deja responsabilitatea guvernării. În schimb, îl acuză pe PSD că pune „interesul partidului înaintea interesului României” și că a declanșat criza „împreună cu AUR”, refuzând acum să ajute la rezolvarea ei. Îndoieli privind „consensul” pe traiectoria financiară Premierul desemnat contestă și afirmația președintelui Nicușor Dan potrivit căreia România își va păstra traiectoria financiară și că ar exista „consens politic” în acest sens. Mureșan spune că „responsabilitatea față de buget nu poate fi garantată prin declarații” și invocă riscul ca derapaje să se repete, făcând referire la un guvern care „a risipit bani publici și a dus deficitul la 9%”. În același context, el indică PNRR și programul SAFE ca exemple de inițiative care ar fi avut inițial consens politic, dar față de care PSD „s-a opus” ulterior. Mureșan afirmă că poate garanta pentru „responsabilitatea” Guvernului propus și a celor trei partide care îl susțin. În final, mesajul său rămâne unul procedural și politic: Parlamentul poate pune capăt crizei „printr-un vot pentru acest Guvern”. [...]
Votul de învestire de miercuri devine un test de funcționare a Parlamentului , după ce președintele USR, Dominic Fritz , le-a cerut parlamentarilor să voteze Guvernul Siegfried Mureșan , în condițiile în care o parte dintre miniștrii propuși au primit avize negative în comisii (consultative), potrivit news.ro . Fritz și-a formulat mesajul ca o presiune politică directă asupra Legislativului, susținând că un vot favorabil ar echivala cu o opțiune pentru „un stat modern”. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri, de la ora 13.00. Ce invocă USR după audierile din Parlament Într-o postare pe Facebook, liderul USR a prezentat o evaluare a audierilor miniștrilor propuși de partidul său și a descris echipa drept „curajoasă” și „de profesioniști”. În mesaj, Fritz a trecut în revistă mai multe momente și teme ridicate la audieri: Cătălin Drulă (Transporturi) : Fritz spune că reacțiile din partea PSD ar fi fost declanșate de o replică („Sper să nu sune Lia”) și că Drulă a vorbit despre miza de la CNAIR și despre „decuplarea” companiilor de stat de influența politică, inclusiv în contextul selecției unui Consiliu de Administrație. Radu Miruță (Apărare) : Fritz afirmă că singura acuzație ar fi fost legată de prezența „generalilor” și susține că Miruță a vorbit despre investițiile prin SAFE, despre „bugetul-record” pentru înzestrare și despre întărirea apărării împotriva dronelor. Diana Buzoianu (Mediu) : Fritz indică drept teme reforme la Romsilva, acțiuni pe litoral și activitatea Gărzii de Mediu și Gărzii Forestiere. El menționează că, „numai anul acesta”, prejudiciile descoperite de inspectorii silvici au crescut cu 186% față de întreg anul trecut, fără creșterea numărului de inspectori. Oana Țoiu (Afaceri Externe) : Fritz spune că aceasta ar fi respins „minciună după minciună”, inclusiv ideea că România ar renunța la dreptul de veto în Uniunea Europeană. Irina Darău (Economie) : Fritz afirmă că a prezentat un program pentru creștere economică, investiții și exporturi, digitalizarea statului, reformarea companiilor publice, relansarea industriei de apărare prin SAFE și sprijinirea antreprenorilor. Andrea Chiș (Justiție) : Fritz susține că a dat „o lecție de demnitate și profesionalism” în fața celor pe care îi acuză că au contribuit la „oligarhizarea justiției”. Miza imediată: avize negative, dar vot decisiv în plen Majoritatea candidaților propuși de USR pentru a face parte din Guvern au fost avizați negativ de comisiile de specialitate, însă avizele sunt consultative , iar decizia finală se ia în plen, la votul de învestire. În finalul mesajului, Fritz a cerut explicit parlamentarilor să voteze Guvernul Mureșan: „Sunt mândru de această echipă. Și am un mesaj pentru parlamentari: dacă vă pasă cu adevărat de România și români și dacă vreți un stat modern, atunci mâine vom avea guvern votat.” [...]
Liderul PSD Sorin Grindeanu spune că va cere avocaților plângere penală împotriva primarului Timișoarei, Dominic Fritz , după ce acesta l-ar fi acuzat că ar fi luat „șpagă de la americani”, potrivit G4Media . Miza imediată este escaladarea conflictului politic într-o zonă cu potențial juridic, pe fondul unei dispute care atinge și tema relației României cu SUA. Declarațiile lui Grindeanu au fost făcute la România TV, în contextul „scandalului iscat” de afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, care „ar fi sugerat că americanii pot da jos guverne”, inclusiv în România, conform aceleiași surse. În intervenția sa, Grindeanu a susținut că acuzația formulată de Fritz ar depăși o limită și a indicat că intenționează să nu lase situația „să treacă așa de ușor”, afirmând că le va cere avocaților să formuleze o plângere. Totodată, liderul PSD a atacat credibilitatea lui Fritz, invocând existența unor „sentințe” care ar arăta un conflict de interese, despre care spune că ar fi stabilite de justiția din România. De ce contează: disputa e împinsă spre zona penală și atinge tema parteneriatului strategic Grindeanu a legat acuzațiile de riscul afectării relației cu SUA, afirmând că îl interesează ca parteneriatul să funcționeze „pentru ca România să se bucure în continuare de securitate”. În același timp, el a spus că, dacă există întrebări privind activitățile sale, este dispus să răspundă. În materialul citat nu apar reacții ale lui Dominic Fritz și nici detalii despre un demers juridic deja depus; este vorba despre intenția anunțată de Grindeanu de a solicita avocaților formularea unei plângeri. [...]
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu poate redesena calculele politice ale PSD și AUR , prin scoaterea din joc a unui competitor și potențiala redistribuire a voturilor, potrivit unei analize a lui Cristian Tudor Popescu publicate de HotNews . Fostul candidat la prezidențiale a fost arestat preventiv pentru 30 de zile , marți, într-un dosar în care este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituire a unui grup infracțional organizat. Tribunalul București dispusese inițial control judiciar, însă Curtea de Apel a întors decizia. (Contextul deciziei este detaliat într-un material separat despre faptul că Georgescu „a fost arestat preventiv pentru 30 de zile”, disponibil tot pe HotNews .) Miza politică: cine câștigă din eliminarea temporară a lui Georgescu CTP susține că arestarea preventivă ar fi rezultatul unei „convergențe tacite” între PSD și AUR și că, din perspectiva intereselor de partid, situația ar avantaja ambele formațiuni. „Acum, ceea ce a adus la arestarea domnului Georgescu este o convergență tacită între PSD și AUR.” În interpretarea sa, pentru AUR, intrarea lui Georgescu în închisoare ar crea premisele unei mobilizări de tip protest („Free Călin Georgescu”), care ar putea canaliza o parte din electoratul acestuia către AUR. Relația Georgescu–AUR, între capital electoral și tensiuni interne CTP afirmă că liderul AUR, George Simion, l-ar „disprețui profund” pe Călin Georgescu și susține că are „informații” în acest sens, dar precizează că nu le poate proba. În același timp, el argumentează că AUR ar putea încerca să capitalizeze electoral pe fondul arestării, preluând o parte din voturile lui Georgescu. „Eu am niște informații în această direcție, nu le pot proba.” Poziția oficială a AUR după decizia instanței După hotărârea Curții de Apel București, AUR a transmis că „rămâne alături de Călin Georgescu” și a invocat respectarea prezumției de nevinovăție, a dreptului la apărare și a unui proces corect, potrivit comunicatului citat de HotNews (reacția AUR este redată și într-un articol separat, disponibil aici ). În acest moment, analiza rămâne la nivel de interpretare politică: CTP vorbește despre o „convergență tacită” și despre posibile beneficii electorale, fără a indica dovezi publice privind o înțelegere între partide. [...]
Încheierea anticipată a mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, ca efect direct al modificării legii ANI, ridică miza de reglementare pentru aleșii locali și pune presiune pe implementarea unui jalon PNRR de 770 de milioane de euro , potrivit HotNews . Mandatul primarului se încheie miercuri, 29 septembrie, după promulgarea, la finalul verii, a legii din domeniul integrității. Legea a fost promulgată de președintele Nicușor Dan în 28 august și include un amendament promovat de PSD și susținut de AUR, care stabilește că persoanele declarate în conflict de interese sau în incompatibilitate, cu decizie definitivă, își pierd mandatele. Actul normativ este prezentat ca jalon în PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro. Dominic Fritz, aflat la al doilea mandat la Timișoara și lider al USR, intră sub incidența noilor prevederi după ce, în iunie, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI). În iulie 2024, ANI îl declarase în conflict de interese administrativ, acuzându-l că în 2020, după ce a fost ales primar, a aprobat un referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) înaintat Consiliului Local. Potrivit materialului, documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ-ului a fost realizată de firma unui consilier local USR, care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală. În instanță, Fritz a susținut că proiectul fusese aprobat anterior de fostul primar Nicolae Robu și că funcționari din primărie i-au recomandat să confirme și să resemneze aprobarea pentru a evita suspiciuni de legalitate, în condițiile în care mandatul lui Robu încetase între timp. În baza deciziei definitive a Înaltei Curți din iunie 2026, Dominic Fritz nu mai poate candida la Primăria Timișoara timp de trei ani. Reacția politică și mesajul către susținători Duminică, Fritz și-a reunit susținătorii la un eveniment intitulat „Timișoara. Revoluția continuă”, unde a calificat situația drept „o nedreptate uriașă” făcută timișorenilor. Declarațiile au fost citate de News.ro. „Simt o nedreptate uriaşă făcută în primul rând, nu mie, ci în primul rând timişorenilor mei, pentru că ei au votat”, a declarat Dominic Fritz, în discursul său, citat de News.ro. În același discurs, el a spus că USR „nu se va da bătut” și a criticat atât „sistemul vechi” asociat PSD și aliaților săi, cât și „extremismul AUR”. Proiecte invocate la final de mandat Cu o zi înainte de încheierea mandatului, Fritz a enumerat proiecte aflate în lucru la Primăria Timișoara, între care: trenul metropolitan, descris ca o transformare a liniilor feroviare existente (și nefolosite) într-o rețea de tren urban integrată în transportul public, „de la Aeroport până în sudul și sud-estul orașului”; reamenajarea Pieței Victoriei, pentru care spune că a fost organizat „cel mai mare concurs internațional de arhitectură din istoria orașului”, iar proiectul ar fi în „ultimele etape” ale proiectului tehnic și ale autorizației de construire; noul spital municipal, pentru care municipalitatea ar lucra cu divizia de dezvoltare a Băncii Mondiale și ar urma să selecteze, prin licitație internațională, o firmă care să construiască și să doteze spitalul, cu plata primei tranșe „în momentul în care primim cheia spitalului”; „termoficarea Timișoarei”, unde spune că este explorat împreună cu OMV Petrom un proiect ce ar folosi o tehnologie care aduce căldura la suprafață de la o adâncime de aproximativ 4 km. Dincolo de cazul punctual, schimbarea legislativă introduce un efect imediat și automat asupra mandatelor aleșilor locali cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, cu potențial de a produce noi vacanțe de funcții și reconfigurări politice la nivel local, în funcție de situațiile similare existente. [...]
