Știri
Știri din categoria Diverse
Înaintea dezbaterii de la CCR pe Legea integrității, liderul senatorilor AUR se delimitează de un amendament al propriului partid privind extinderea declarațiilor de avere și includerea partenerilor de viață ai politicienilor, potrivit Digi24. Petrișor Peiu a spus că nu ar fi depus un astfel de amendament și că nu consideră legitimă „lupta” politică dusă împotriva unor persoane care nu sunt implicate în politică.
Miza este una de reglementare: Curtea Constituțională urmează să discute miercuri contestațiile privind Legea integrității, inclusiv sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan. În acest context, amendamentul AUR legat de declarațiile de avere extinse și de partenerii de viață ai demnitarilor a devenit subiect de dispută publică.
Peiu a argumentat că extinderea confruntării politice către familie sau apropiați ai oponentului ar trebui evitată, invocând un „cod al onoarei” în politică.
„Eu aș descuraja astfel de chestiuni. Până la urmă trebuie să avem un cod al onoarei. Dacă mă lupt cu Nicușor Dan, mă lupt cu Nicușor Dan, nu cu soția sau ce este doamna... concubină.”
Senatorul AUR a adăugat că, din câte știe, persoana vizată „nu e în politică” și „nici nu pare prea influentă”, insistând că disputa ar trebui purtată „cu oponentul politic în soluții pentru țară”.
Tot în intervenția de la Digi24, Peiu a vorbit și despre o întâlnire recentă a AUR cu Nicușor Dan, precizând că „ultima întâlnire” a avut loc la consultările cu partidele, imediat după ce „domnul Veștea a plecat fără să aibă guvernul învestit”.
Recomandate
Traian Băsescu susține că planul PNL de a forța anticipatele prin CCR nu are bază constituțională , deoarece dizolvarea Parlamentului este o prerogativă care aparține exclusiv președintelui, potrivit Stirile Pro TV . Miza practică este una de reglementare: dacă interpretarea fostului șef al statului se confirmă, demersul liberalilor ar rămâne fără efect juridic, iar presiunea politică s-ar muta integral la Cotroceni. Într-o intervenție la B1TV, preluată de news.ro, Băsescu a argumentat că judecătorii Curții Constituționale nu pot „substitui” decizia președintelui în privința dizolvării legislativului. „Nu pot să obţină nimic prin Curtea Constituţională pentru că, în Constituţie, dizolvarea Parlamentului este un atribut unic al preşedintelui. Nu poate fi substituit de nimic altceva, nici de judecătorii Curţii Constituţionale.” Fostul președinte a mai spus că, din punct de vedere logic, anticipatele nu pot fi obținute direct printr-o sesizare la CCR, pentru că pasul prealabil este dizolvarea Parlamentului, iar aceasta poate fi decisă doar de șeful statului. „Ei spun «mergem la Curte să facem alegeri anticipate». Nu! Mergeţi la Curte să dizolvaţi Parlamentul. Cum îl dizolvaţi? Că numai preşedintele poate să-l dizolve.” Context: Guvernul Mureșan și scenariul blocajului Dincolo de disputa juridică, Băsescu s-a declarat foarte sceptic în privința șanselor de învestire a cabinetului propus de Siegfried Mureșan, pe care le-a estimat la „doar 1%”, conform aceleiași surse. Totuși, el nu a exclus ca eșecul acestei tentative să accelereze negocierile pentru o nouă majoritate parlamentară. „Poate după această tentativă se va găsi o soluţie definitivă.” În același timp, Băsescu a indicat că, dacă impasul politic persistă și nu se conturează o majoritate funcțională, alegerile anticipate pot deveni inevitabile, chiar dacă nu le susține „fără rezerve”. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă președintele refuză anticipatele PNL își menține strategia de presiune, iar vicepreședintele partidului, Alexandru Muraru, a confirmat că liberalii au pregătită o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan refuză convocarea alegerilor anticipate. Argumentul invocat de liberali este că, atunci când Parlamentul nu reușește să genereze un executiv funcțional, „soluția democratică” ar fi revenirea la vot, nu prelungirea negocierilor pentru formule politice succesive. [...]
Parlamentul votează azi învestirea Guvernului Mureșan, iar respingerea ar prelungi blocajul decizional potrivit Digi24 , în condițiile în care PSD și AUR au anunțat că nu susțin cabinetul propus, iar existența unei majorități rămâne incertă. Votul este programat să aibă loc astăzi, începând cu ora 13:00, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Înaintea votului, premierul desemnat Siegfried Mureșan va avea un discurs, cu un timp maxim de 30 de minute. Din punct de vedere procedural, dezbaterile sunt limitate la 40 de minute, cu timpi de intervenție alocați pe grupuri parlamentare. Repartizarea comunicată include, între altele: PSD (11 minute), AUR (8), PNL (7), USR (5), UDMR (3), plus intervenții mai scurte pentru alte grupuri și pentru neafiliați. Majoritatea este sub semnul întrebării Digi24 notează că Guvernul propus de Siegfried Mureșan este susținut de PNL, USR și UDMR, însă PSD și AUR nu îl vor vota. În acest context, rămâne de văzut dacă se strânge o majoritate pentru învestitură. Pe fondul incertitudinii, liderul UDMR, Kelemen Hunor, este citat cu o estimare pesimistă privind numărul de voturi, afirmând că nu vede voturi „dincolo de 170, 171”. Separat, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Digi24 că se așteaptă la o diferență de „peste 60 de voturi” față de pragul necesar de 233 de voturi. Mesaje politice înainte de vot și scenarii după Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să pună capăt crizei politice, menționând totodată că nu ia în calcul declanșarea alegerilor anticipate , conform informațiilor prezentate de Digi24. În PNL, purtătorul de cuvânt Ionel Bogdan a declarat că partidul a propus „un Guvern competent” și că, dacă nu va fi învestit, liberalii „vor aștepta propunerea președintelui”. El a mai spus că nu există încă o decizie concretă în PNL privind o eventuală sesizare a Curții Constituționale, în scenariul în care președintele nu ar dizolva Parlamentul după un eșec al învestiturii. La rândul său, Siegfried Mureșan a transmis că va merge în Parlament pentru a-și susține propunerea, după ce președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, i-ar fi cerut „în repetate rânduri” să își depună mandatul de premier desemnat. În paralel, Digi24 consemnează că în PSD se fac deja calcule pentru o nouă majoritate, înainte ca votul de învestitură să înceapă. [...]
Liderul AUR încearcă să reducă miza politică a relatării WSJ despre o presupusă implicare a SUA în căderea guvernului Bolojan , susținând că ambasadoarea americană în Grecia „nu putea prezice viitorul”, potrivit Digi24 . George Simion a spus la Digi24 că, dacă diplomata ar fi făcut afirmații în luna martie, nu avea cum să știe „ce se întâmplă în luna mai” și a sugerat că aceasta nu ar fi acordat „atât de mare importanță” ideii de a dezminți informațiile apărute. Ce a relatat The Wall Street Journal și ce contestă partea americană Declarația liderului AUR vine după ce The Wall Street Journal, citând o sursă prezentă la discuții, a scris că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan și că SUA „pot face acest lucru oricărei țări”. Potrivit relatării citate de Digi24, episodul ar fi avut loc în martie, în cadrul unei cine la Atena, unde Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, în fața altor invitați. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană. Reacții în România Materialul WSJ a generat reacții și pe plan intern, inclusiv din partea liderului PSD Sorin Grindeanu și a ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, mai notează Digi24. [...]
Furtul a vizat, de fapt, infrastructura de testare a camioanelor autonome, nu cipuri Nvidia . Potrivit Digi24 , două remorci din depozitul companiei PlusAI din California au fost furate la sfârșitul lunii septembrie 2026, hoții fiind atrași de logo-ul Nvidia de pe TIR-uri, însă în interior au găsit nisip folosit ca balast. Incidentul a avut loc în SUA, iar hoții ar fi spart lacătele care asigurau remorcile și le-ar fi tractat folosind propriile capete de TIR, relatează Business Insider , citat de Digi24. Deși remorcile purtau brandul PlusAI și Nvidia, cabinele de camion echipate cu tehnologia PlusAI, aflate în interiorul depozitului, nu au fost luate. În loc de „cipuri” sau procesoare, fiecare remorcă conținea aproximativ 9.000 de kilograme de nisip, în total circa 18 tone. Conform informațiilor din articol, încărcătura nu era întâmplătoare: PlusAI folosește nisipul drept balast pentru a replica greutatea unei încărcături comerciale reale în testele de cercetare și dezvoltare pentru camioanele autonome. De ce contează pentru companii: vulnerabilitate pe lanțul operațional, nu doar pierdere de marfă Cazul indică un risc operațional specific companiilor care testează tehnologii avansate în logistică: echipamentele și remorcile de test pot deveni ținte doar prin asocierea vizuală cu un brand valoros, chiar dacă nu transportă bunuri cu valoare ridicată. În acest episod, hoții ar fi mizat pe faptul că remorcile ar conține componente Nvidia, însă încărcătura era una tehnică, de test. Ce s-a întâmplat după furt Hoții ar fi abandonat remorcile după ce au văzut conținutul, iar o cunoștință a unui director PlusAI le-a observat și a alertat autoritățile. Poliția a localizat ambele remorci în apropiere de Newark, California, la mică distanță de depozitul din care fuseseră furate. Remorcile, care fuseseră deschise, au fost recuperate cu toate cele 18 tone de nisip încă în interior. Conform Digi24, hoții nu au fost încă identificați. „PlusAI folosește încărcături simulate în remorcile sale pentru a ajuta la testele de cercetare și dezvoltare”, a declarat Lauren Kwan, purtătoare de cuvânt a PlusAI, pentru publicația Wired. [...]
Programul Su-75 „Checkmate” rămâne blocat în faza de prototip , iar întârzierea ridică semne de întrebare despre capacitatea industriei aeronautice ruse de a livra un avion de vânătoare competitiv și „ieftin”, în condițiile în care aparatul nu a fost încă testat în zbor, potrivit Digi24 . Rusia a prezentat Su-75 în iulie 2021, sub formă de prototip, la Salonul Internațional de Aviație și Spațiu de pe aeroportul Jukovski. Conceput ca un avion de vânătoare „invizibil” (stealth – adică proiectat să fie mai greu de detectat de radare), monomotor, Su-75 a fost promovat drept răspunsul Moscovei la F-35 , produs de Lockheed Martin, și ca înlocuitor pentru mai multe modele din epoca sovietică, precum MiG-21 și MiG-23. La cinci ani de la prezentarea inițială, avionul nu a zburat încă. United Aircraft Corporation (UAC) a anunțat în iunie că primul prototip funcțional este în construcție la uzina KnAAZ din Komsomolsk pe Amur, în extremul orient al Rusiei, relatează Kyiv Post. De ce contează: decalajul față de competiție și presiunea pe resurse Întârzierea prelungită îi face pe comentatori să se întrebe dacă Su-75 mai are șanse reale să concureze cu „sutele de echivalente americane și chineze” care sunt deja operaționale, notează Kyiv Post, citat de Digi24. În paralel, unii susțin că redirecționarea resurselor pentru susținerea războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina ar fi contribuit la întârzierile de dezvoltare și producție. Ca reper, F-35 a efectuat primul zbor în decembrie 2006, iar variantele de serie au apărut în februarie 2011, potrivit aceleiași surse. Ce promite UAC: performanțe și costuri mai mici, încă neverificate Conform producătorului, citat de postul rus TV Zvezda, Su-75 ar avea: viteză maximă de până la Mach 1,8 (aprox. 2.200 km/h); rază de acțiune de până la 2.900 km fără rezervoare externe suplimentare; capacitate de încărcare cu armament de până la 7.400 kg. UAC susține că aparatul poate transporta până la cinci rachete aer-aer în compartimente interne (pentru a păstra configurația stealth) și că sistemele de zbor și navigație folosesc software bazat pe inteligență artificială. Compania afirmă și că Su-75 ar depăși F-35 la viteză (Mach 1,6 / 1.900 km/h pentru F-35, conform articolului) și ar costa 30 de milioane de dolari (aprox. 135 milioane lei), față de 80 de milioane de dolari (aprox. 360 milioane lei) pentru avionul american. Totodată, UAC mai susține că, neavând postcombustie, costul pe oră de zbor ar fi de șase ori mai mic decât la F-35. Aceste promisiuni rămân însă de confirmat, întrucât aeronava nu a fost încă finalizată și testată în zbor. Varianta fără pilot, prezentată la Dubai Airshow O versiune fără pilot a Su-75 a fost expusă la Dubai Airshow în noiembrie 2025, fără cupolă pentru cockpit și cu modificări la aripă și la partea din spate a fuselajului, comparativ cu varianta pilotată. UAC a mai precizat că varianta fără pilot ar fi gândită ca „coechipier fără pilot” (unmanned wingman) – adică o aeronavă care operează alături de un avion pilotat – în combinație cu Su-57 și Su-75, concept similar cu unele programe aflate în testare în Occident. În acest moment, potrivit articolului, următorul pas relevant rămâne apariția unui prototip de zbor și testarea efectivă, etapă pe care compania spune că o va atinge „în curând”, fără un calendar detaliat. [...]
Escaladarea atacurilor aeriene în Ucraina a dus la activarea apărării aeriene în România și Polonia , după loviturile rusești asupra Kievului și a regiunii din jur, soldate cu trei morți și șapte răniți, potrivit Digi24 . Loviturile au avut loc miercuri dimineață. Administrația militară a Kievului a raportat două persoane ucise și patru rănite în capitală. Separat, guvernatorul regiunii Kiev, Timur Tkacenko, a transmis pe Telegram că o rachetă și o dronă rusești au ucis un copil și au rănit alte trei persoane în zonă, fiind avariate infrastructuri, case, depozite și mașini. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a spus că au izbucnit incendii care au afectat locuințe private și un depozit. Un martor Reuters a declarat că a auzit explozii în oraș, menționează materialul citat de Digi24. Reacție în regiune: avioane de luptă ridicate de România și Polonia În timpul atacurilor asupra Ucrainei, România și Polonia au ridicat de la sol avioane de luptă pentru protejarea spațiilor aeriene, au informat autoritățile militare din cele două state, potrivit informațiilor prezentate. Moscova: ținte militare și energetice; informații greu de verificat independent La Moscova, Ministerul Apărării a anunțat că forțele ruse au lansat un atac masiv pe timpul nopții, vizând: un centru de comunicații la Kiev; instalații energetice care ar susține producția militară în regiunea Kiev; infrastructură portuară la Izmail. Ministerul rus a susținut că toate țintele desemnate au fost atinse. În paralel, în Rusia, un atac ucrainean cu drone asupra regiunii Samara (descrisă ca un centru de producție și rafinare petrolieră, la circa 1.100 km sud-est de Moscova) ar fi avariat locuințe private, potrivit guvernatorului regional Viaceslav Fedorișcev, citat în material. Reuters precizează că nu a putut verifica independent aceste informații. [...]
