Știri
Știri din categoria Politică
AUR lasă deschisă o negociere cu PSD pentru guvernare, dar condiționează discuțiile de un acord prealabil pe program și premier, potrivit Biziday, într-un semnal care poate influența calendarul și formatul consultărilor politice de la Cotroceni.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus la Parlament că nu exclude o majoritate cu PSD, după ce președintele social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat că ia în calcul o formulă PSD–AUR până în 2028. Peiu a insistat însă că astfel de majorități ar trebui construite înaintea consultărilor formale cu președintele, „în jurul unui program și în jurul unui nume de prim-ministru”.
„Dacă domnul Grindeanu ne face o invitație, ne ducem să vorbim cu domnia sa sau, mă rog, cu reprezentanții PSD. Dacă convenim împreună, e bine ca acest lucru să fie înainte de consultările formale de la Cotroceni.”
Peiu a precizat că se referă la „discuții instituționale” și a respins ideea unor negocieri individuale cu parlamentari, susținând că nu există discuții „la bucată” și că astfel de informații sunt „povești”.
În context, Biziday amintește că, în urmă cu aproximativ trei săptămâni, Sorin Grindeanu ar fi discutat cu George Simion despre această posibilitate, iar liderul AUR ar fi transmis că își dorește „alegeri anticipate, nimic altceva”, potrivit Agerpres.
În iulie, Peiu scria pe Facebook că AUR nu va putea face „nicio înțelegere politică” cu PSD cât timp Sorin Grindeanu conduce partidul. Totodată, Peiu a afirmat acum că, dacă ar exista un vot pentru înlocuirea lui Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR ar avea „tendința naturală” să voteze pentru, invocând „carențe morale”.
Miza imediată a declarațiilor este că AUR încearcă să mute centrul negocierilor dinspre consultările formale spre un acord politic prealabil, cu două elemente-cheie: programul de guvernare și numele premierului.
Recomandate
PNL acuză PSD că riscă să slăbească disciplina fiscală după schimbarea de putere de la Palatul Victoria, iar eurodeputatul Siegfried Mureșan îl atacă direct pe Sorin Grindeanu , pe care îl numește „premierul de facto” și șeful unui „Guvern «Scuze și Regrete»”, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele sociale, Mureșan susține că Grindeanu și miniștrii PSD ar oferi „scuze” și „regrete” în loc de soluții, invocând promisiuni precum creșterea salariilor și pensiilor și reducerea TVA și a altor taxe. Eurodeputatul afirmă că liderul PSD ar fi regretat depunerea „prea târzie” a moțiunii de cenzură, însă califică această explicație drept „falsă”. Miza: continuitatea consolidării fiscale, în context de deficit ridicat Mesajul lui Mureșan leagă disputa politică de tema consolidării fiscale (set de măsuri prin care statul reduce deficitul bugetar, prin controlul cheltuielilor și/sau creșterea veniturilor). El afirmă că moțiunea de cenzură ar fi fost depusă pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan și pentru a opri măsuri care ar fi limitat accesul „clientelei de partid” la resurse publice. În același timp, eurodeputatul invocă presiunea deficitului bugetar și riscurile asociate, susținând că „Guvernul Bolojan” ar fi „aproape” înjumătățit deficitul de 9% lăsat de „Guvernul Ciolacu”. În acest context, Mureșan argumentează că nu pot fi crescute „brusc” cheltuielile în 2026, după un deficit de 9% în 2024, despre care spune că a dus România „la un pas” de retrogradarea în categoria „junk”, la blocarea fondurilor europene și la pierderea credibilității pe piețele internaționale. Ce spune PNL despre intențiile PSD după moțiune Mureșan mai afirmă că planul PSD după moțiune ar fi fost „să rupă PNL”, astfel încât o parte din partid să guverneze alături de PSD, cu „un alt premier liberal”. Potrivit acestuia, planul „nu a funcționat”, iar PNL ar fi rămas unit, ceea ce ar fi obligat PSD să își asume conducerea guvernării după moțiunea depusă chiar de partid. În final, eurodeputatul susține că ministrul de Finanțe din guvernul „controlat de PSD” le-ar fi spus partenerilor europeni de la Bruxelles că va continua măsurile de reducere a deficitului și de consolidare fiscală, iar mesajul se încheie cu o ironie la adresa lui Grindeanu: „mai puține regrete și mai multă guvernare”. [...]
AUR își revendică rolul de „balama” în Parlament , iar George Simion spune că partidul va colabora la vot atât cu PSD, cât și cu PNL-USR, în funcție de proiecte, pe fondul unor voturi comune și al unei înțelegeri privind împărțirea unor funcții parlamentare și în instituții publice, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre „buna colaborare” PSD–AUR pe proiecte legislative, amendamente și numiri. Întrebat despre această cooperare și despre împărțirea funcțiilor, liderul AUR nu a oferit un răspuns concret, dar a susținut că formațiunea pe care o conduce „înclină balanța” în legislativul de la București. „Vom colabora și cu PSD, și cu PNL-USR, pentru că noi înclinăm balanța în Parlamentul României și vom continua să facem acest lucru, dar noi rămânem fideli principiilor noastre.” Ce spune Simion despre funcții și voturile AUR Simion a legat discuția despre funcții de statutul AUR de „al doilea partid al țării” și a enumerat tipuri de poziții pe care partidul ar trebui să le obțină în arhitectura parlamentară și în instituții aflate în subordinea Parlamentului (de exemplu, o funcție de secretar general adjunct și președinții în anumite instituții). Totodată, liderul AUR a afirmat că partidul nu a votat mai multe formule guvernamentale menționate de el (guvernul Veștea, guvernul Siegfrid Mureșan și Guvernul Luca Niculescu) și a insistat că obiectivul este ca „proiectele” AUR să fie adoptate. „Proiectele noastre, ca al doilea partid al țării, trebuie să prindă viață și lucrul ăsta se va întâmpla și pe mai departe.” De ce contează: semnal de negociere pentru majorități și numiri Mesajul lui Simion indică o strategie de poziționare a AUR ca actor decisiv în formarea majorităților punctuale din Parlament, atât pe legislație, cât și pe numiri în funcții care depind de votul legislativului. În practică, o astfel de abordare poate crește puterea de negociere a partidului în jurul proiectelor și al împărțirii pozițiilor instituționale. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce proiecte concrete au fost susținute împreună cu PSD sau despre lista funcțiilor negociate, dincolo de referințele generale la colaborare, voturi și împărțirea unor poziții. [...]
PSD anunță că cel puțin 100 de entități ale statului vor fi desființate sau comasate în cadrul reorganizării instituțiilor și companiilor de stat, iar primul proiect („draft”) urmează să fie prezentat luni de vicepremierul Marian Neacșu , potrivit HotNews . Grindeanu a spus la Antena 3 că i-a cerut lui Neacșu să coordoneze echipa și să analizeze „fără menajamente” ce instituții și companii pot fi eliminate sau comasate, mai ales acolo unde există structuri cu atribuții similare. „Săptămâna viitoare, să ştiţi, luni, Marian Neacşu va ieşi cu primul draft legat de desfiinţare, comasare, reorganizarea instituţiilor şi companiilor de stat. I-am cerut lui Marian Neacşu să fie fără milă. Fără milă (…) Eu vă asigur (…) că sunt pe puţin 100 de entităţi ale statului care vor dispărea”, a declarat Sorin Grindeanu . Ce înseamnă politic și administrativ: un calendar accelerat până în martie 2027 În context, liderul PSD a reamintit că, pe 26 octombrie, i-a propus premierului Luca Niculescu ca guvernul să-și asume răspunderea atât pe reforma administrativă, cât și pe restructurarea la nivel guvernamental. Potrivit lui Grindeanu, PSD a stabilit și coordonatorii celor două reforme: europarlamentarul Dragoș Benea pentru reforma administrativă și vicepremierul Marian Neacșu pentru restructurarea guvernamentală. Grindeanu a indicat și un termen-țintă pentru aceste angajări de răspundere: până în martie 2027. Reforma administrativă: discuția despre județe nu e încă tranșată în PSD Pe tema reformei administrative (care ar putea include comasări de localități și desființarea unor județe), Grindeanu a afirmat că subiectul nu a fost discutat încă în partid și că, deocamdată, este vorba despre o propunere venită de la Dragoș Benea. „Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea”, a declarat Grindeanu. Totodată, el a spus că a discutat cu șefii Consiliilor Județene din Ialomița și Călărași, care i-ar fi transmis că vor să își unească județele, invocând dificultăți legate de dimensiunea și capacitatea lor administrativă. Miza economică invocată: costuri mai mici și servicii publice mai bune Grindeanu a motivat reforma administrativă prin nevoia de servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului, susținând că există localități mici care nu se mai pot susține economic și nu au capacitatea administrativă pentru proiecte europene și servicii publice de calitate. Ce urmează Următorul pas anunțat este prezentarea, luni, a primului „draft” de desființare/comasare/reorganizare, de către vicepremierul Marian Neacșu. În privința reformei administrative, Grindeanu indică faptul că discuția internă în PSD nu a avut loc încă, deși partidul susține că își asumă reforma „cu toate riscurile”. [...]
Schimbul de replici Grindeanu–Bolojan ridică tensiunea politică în jurul guvernării , într-un moment în care mesajele publice dintre liderii PSD și PNL se mută din zona negocierilor în cea a atacurilor personale, cu potențial de a complica cooperarea politică, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reacționat la îndemnul transmis anterior de Ilie Bolojan – „Hai, Sorine, guvernează!” – spunând despre fostul premier că este „un fel de speaker motivațional” care participă la „întâlniri aranjate”, unde nu este „deranjat de întrebări serioase” despre direcția în care a dus România. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Antena 3 CNN , și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. În același context, Grindeanu a formulat și replica directă la mesajul lui Bolojan: „Am văzut că mi-a zis «Sorine, guvernează». Pot să-i spun că acum am guvernat şi noi, dar nu am tăiat, sigur am reparat ce ai făcut tu.” Contextul mesajului și ecoul public Digi24 notează că mesajul „Hai, Sorine, guvernează” a fost rostit de președintele PNL în cadrul unei emisiuni, unde i s-a cerut să îi transmită această replică liderului PSD. Momentul, înregistrat video, a circulat ulterior online și a generat „numeroase comentarii” în mediul digital. De ce contează Schimbul de acuzații și ironii între lideri ai celor două partide majore mută disputa într-o zonă de confruntare publică, nu de dialog instituțional. În practică, astfel de mesaje pot alimenta incertitudinea politică și pot influența capacitatea de coordonare în jurul deciziilor de guvernare, mai ales când tema centrală devine „cine guvernează” și cu ce bilanț. [...]
PSD anunță o reformă care ar scoate din schemă cel puțin 100 de instituții și companii de stat , iar primul efect așteptat este o reorganizare administrativă cu impact direct asupra modului în care funcționează aparatul public, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că măsurile vizează desființări, comasări și reorganizări pentru a elimina suprapunerile dintre entități ale statului. Liderul PSD a declarat că vicepremierul Marian Neacșu urmează să prezinte „săptămâna viitoare, luni” primul draft al pachetului de măsuri și că i-a cerut „să fie fără milă” în procesul de reorganizare. „Săptămâna viitoare, luni, Marian Neacșu va ieși cu primul draft legat de desființarea, comasarea și reorganizarea instituțiilor și companiilor de stat. I-am cerut, asta a fost la nivel personal, să fie fără milă. Fără milă.” Ce vizează reforma și de ce contează operațional Grindeanu susține că „cel puțin 100 de entități ale statului vor dispărea” și motivează intervenția prin existența unor instituții care „se calcă pe picioare”, adică au atribuții similare sau identice. Ca exemplu, el a indicat zona Transporturilor, unde afirmă că prin PNRR a fost creată o companie nouă, CNIR, care „face exact același lucru” ca CNAIR, ceea ce ar duce la dublarea structurilor. În logica anunțului, comasările și desființările ar trebui să reducă fragmentarea administrativă și să simplifice lanțurile de decizie, însă articolul nu oferă, deocamdată, lista entităților vizate sau calendarul complet al implementării. Cine decide și ce urmează Grindeanu afirmă că a discutat măsurile atât cu prim-ministrul, cât și cu președintele Nicușor Dan, iar ambii ar fi fost de acord cu direcția reformei. Următorul pas indicat este prezentarea „primelor măsuri” de către Marian Neacșu, care ar urma să explice și rațiunea pentru care „cel puțin 100” de entități vor fi eliminate. În lipsa detaliilor din draft, rămâne de urmărit ce instituții și companii intră efectiv pe listă, ce tip de reorganizare se propune (desființare vs. comasare) și cum va fi gestionată tranziția din punct de vedere administrativ. [...]
Disputa Nicușor Dan–AUR mută presiunea pe autorizarea protestelor după ce președintele a respins acuzația lui George Simion că ar fi intervenit pentru ca manifestația AUR să nu fie autorizată, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională și de ordine publică: cine își asumă organizarea și cum se desfășoară un protest anunțat după ce autoritățile locale au respins solicitarea de autorizare. Nicușor Dan a declarat că nu a intervenit în decizia privind protestul și a refuzat să intre într-o polemică punctuală, formulând în schimb o critică generală la adresa liderului AUR. „Evident că nu am intervenit. (...) Nu vreau să comentez decât cu o întrebare generală. Adică, câte tâmpenii la rând poate să spună un lider politic ca să nu-l mai luăm în seamă? (...) la un moment dat, eu cred că lumea pur şi simplu n-ar trebui să mai ia în seamă ce spune cineva care s-a dovedit că de o sută de ori a spus tâmpenii.” Ce a declanșat conflictul George Simion l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar fi „ordonat” oprirea protestului AUR, după ce primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, nu a autorizat organizarea mitingului. În reacție, Simion a anunțat că își asumă el responsabilitatea pentru manifestație și i-a chemat pe susținători „în stradă”, conform relatării. De ce contează: autorizare respinsă și risc de incidente Primăria Capitalei a respins solicitarea de autorizare a mitingului AUR programat pentru 14 noiembrie, în fața Palatului Parlamentului, în București. Motivația invocată în material este că Jandarmeria și Poliția Capitalei au avertizat că manifestația ar putea genera incidente violente și probleme de ordine publică. În acest context, disputa politică se suprapune peste o problemă practică: desfășurarea unui protest anunțat public, în condițiile în care autorizarea a fost refuzată și există avertizări privind riscuri de securitate. Ce urmează Protestul este anunțat pentru 14 noiembrie, iar Simion spune că își asumă responsabilitatea personală „dacă vreo instituție a statului român o va cere”. Potrivit Antena 3, la protest și-ar fi anunțat participarea și reprezentanți ai partidului german Alternativa pentru Germania (AfD), informație atribuită unor „surse” ale postului. [...]
