Știri
Știri din categoria Politică
Noul premier ungar Péter Magyar își leagă resetarea relației cu UE de deblocarea a 18 miliarde de euro și de construirea unui bloc central-european care să cântărească mai mult la vot în Consiliul UE, potrivit Economica, care preia o analiză Politico. Miza imediată este una financiară și de influență: fonduri europene înghețate, împrumuturi pentru apărare și o amendă zilnică legată de migrație.
Magyar spune că vrea să aprofundeze legăturile cu statele vecine, în special cu Austria, invocând „motive istorice, dar și culturale și economice” și faptul că cele două țări au împărțit cândva aceeași entitate statală în cadrul Imperiului Austro-Ungar. El a câștigat alegerile de la începutul lunii împotriva lui Viktor Orbán, pe fondul promisiunii de a reseta relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană.
Concret, noul lider a avansat ideea unei fuziuni între două formate regionale: Grupul de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia) și formatul Slavkov (Austria, Cehia, Slovacia). În logica descrisă de Politico, un astfel de aranjament ar funcționa „după modelul Benelux”, adică o coordonare mai strânsă între state de dimensiuni comparabile pentru a crește relevanța în procesul decizional european.
Primele vizite externe ale lui Magyar ar urma să fie la Viena și Varșovia. În Polonia, el ar urmări să învețe din experiența premierului Donald Tusk privind revenirea la o democrație liberală și, implicit, despre cum pot fi deblocate fonduri europene reținute din cauza problemelor legate de statul de drept.
Una dintre prioritățile declarate este eliberarea a 18 miliarde de euro (aprox. 90 miliarde lei) din fonduri UE înghețate pentru Ungaria. În plus, Magyar ar trebui să insiste pentru acces la 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) în împrumuturi europene pentru apărare și pentru eliminarea unei amenzi de un milion de euro pe zi (aprox. 5 milioane lei/zi) aplicate Ungariei pentru refuzul de a respecta legislația UE privind migrația.
Din perspectiva Austriei, un diplomat de rang înalt citat de Politico susține că o cooperare regională mai strânsă are „o logică inerentă” în interiorul UE, deoarece statele ar avea interese comune și, împreună, o capacitate de vot mai relevantă.
Analiza notează că, pentru guvernul austriac condus de conservatori, aprofundarea legăturilor cu Ungaria a fost o ambiție strategică de durată, iar ieșirea lui Orbán din prim-plan ar deschide o fereastră de oportunitate. Europarlamentarul austriac Reinhold Lopatka afirmă că, de-a lungul anilor, colaborarea cu Orbán a devenit „din ce în ce mai dificilă și, în cele din urmă, imposibilă”.
Discuțiile bilaterale ar fi început chiar înainte de alegeri: Politico scrie că Magyar s-a întâlnit în februarie, la Conferința de Securitate de la München, cu Christian Stocker, cancelarul austriac, iar conversațiile au vizat inclusiv vizita inaugurală la Viena și îmbunătățirea condițiilor pentru firmele austriece care fac afaceri în Ungaria.
Politico avertizează însă că o alianță mai strânsă poate fi complicată de diferențe de poziționare. Pe Ucraina, Austria și Polonia susțin activ ajutorul suplimentar al UE, în timp ce Ungaria a avut o linie de opoziție sub Orbán. Chiar și sub conducerea lui Magyar, Ungaria s-ar alătura Cehiei și Slovaciei în opțiunea de a nu sprijini pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) al UE pentru Kiev, iar statele au și opinii divergente privind aderarea Ucrainei la UE.
În pofida acestor diferențe, experți citați în analiză susțin că există interese comune puternice, mai ales pe proiecte economice și de infrastructură. Politologul Reinhard Heinisch (Universitatea din Salzburg) argumentează că propuneri și proiecte integrate, coordonate regional, ar întări poziția statelor central-europene în negocierile privind distribuirea fondurilor și banilor de coeziune de la Bruxelles.
Recomandate
Revenirea lui Viktor Orbán la Bruxelles readuce în prim-plan linia dură a „Patriots”, într-un moment în care Ungaria își schimbă poziționarea în UE sub noul premier , potrivit Euronews . Fostul premier ungar va participa pe 17 iunie la reuniunea liderilor Patriots for Europe , înaintea summitului Consiliului European din 18-19 iunie. Miza politică: două voci ungare, două direcții în relația cu UE Orbán revine la Bruxelles pentru o întâlnire de familie politică europeană, nu pentru summitul oficial. Ungaria va fi reprezentată la Consiliul European de noul prim-ministru, Péter Magyar , ceea ce marchează prima participare a țării la această reuniune fără Orbán în aproape două decenii. Din perspectivă de reglementare și decizie europeană, separarea rolurilor contează: Magyar va fi cel care negociază și votează în numele Ungariei la masa liderilor UE, în timp ce Orbán își consolidează profilul de lider al unei platforme europene de extremă dreapta. Ce face Orbán la Bruxelles Conform aceleiași surse, Orbán se va alătura celorlalți lideri ai Patriots for Europe, inclusiv premierului ceh Andrej Babiš, la reuniunea tradițională organizată înaintea summitului. Purtătorul său de cuvânt, Bertalan Havasi, a confirmat participarea pentru Euronews. În timpul vizitei, Orbán va susține și o conferință de presă. Context: recul intern pentru Orbán, repoziționare externă pentru Ungaria După înfrângerea electorală, Orbán s-a retras în mare măsură din viața publică și a avut o prezență redusă pe rețelele sociale. Nu și-a preluat mandatul de deputat în Parlamentul Ungariei, dar a rămas președinte al partidului Fidesz și a promis un proces de reformare și relansare a formațiunii în următorul an. În interiorul Fidesz au apărut critici, inclusiv la adresa conducerii și a strategiei electorale axate puternic pe războiul din Ucraina. Între timp, guvernul condus de Péter Magyar a deblocat 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) din fondurile europene suspendate, în urma unui acord cu Comisia Europeană. Totodată, noul premier a renunțat la politica de veto promovată de Orbán în UE, permițând începerea negocierilor de aderare ale Ucrainei după un acord cu Kievul privind drepturile minorității maghiare. De ce contează Reapariția lui Orbán la Bruxelles, chiar în preajma unui summit al liderilor UE, indică faptul că fostul premier încearcă să-și mențină influența europeană prin Patriots for Europe, în timp ce guvernul de la Budapesta își recalibrează relația cu instituțiile UE. În acest context, summitul din 18-19 iunie va fi primul test major de reprezentare pentru Péter Magyar, în paralel cu efortul lui Orbán de a rămâne relevant pe scena politică europeană. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac promite prudență fiscală, încercând să securizeze sprijin politic pentru un guvern tehnic , pe fondul discuțiilor cu PSD despre relansarea economică și temerile legate de taxare, potrivit news.ro . Tomac a spus, luni, după întâlnirea cu liderii PSD, că a prezentat prioritățile viitorului executiv și a insistat că „nu este momentul să ne hazardăm” în zona de taxare. În acest context, el a afirmat că i-a asigurat pe social-democrați că guvernul pe care îl propune va fi „extrem de prudent și atent” astfel încât românii „să nu mai simtă noi poveri sau biruri”. Miza: sprijin politic pentru un guvern „capabil să ia decizii” În declarațiile sale, Tomac a legat explicit discuția despre măsuri economice de nevoia unui guvern funcțional, care să poată lua decizii într-un „moment tensionat” pentru societate. El a făcut apel la „responsabilitate” către toate partidele și a cerut susținere din partea formațiunilor „afiliate familiilor europene”, invocând direcția „pro-occidentală” și parteneriatul transatlantic . Discuții și cu USR: fără membri de partid din actualul Parlament în cabinet Premierul desemnat a declarat că speră ca USR „va da dovadă de multă responsabilitate” și că își dorește să continue colaborarea cu acest partid. Totodată, Tomac a dat asigurări că nu va include în cabinet „niciun membru cu carnet de partid din actualul Parlament”, în linia unui guvern tehnic. Context: PSD cere schimbarea „modelului Bolojan de austeritate” În paralel, Sorin Grindeanu a transmis, după discuția cu Tomac, că viitorul guvern „trebuie să schimbe din temelii modelul Bolojan de austeritate” și că, dacă executivul vrea sprijinul PSD, „reformele și măsurile de reducere a deficitului trebuie să plece de sus în jos”, potrivit unei relatări separate a news.ro . În acest moment, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre măsuri concrete sau un calendar de implementare; mesajul central rămâne angajamentul de prudență privind taxarea, folosit ca argument pentru obținerea unei majorități de susținere. [...]
Europa își asumă un rol mai mare în negocierile de pace cu Rusia , într-o mișcare care poate schimba arhitectura decizională a Occidentului privind războiul din Ucraina, potrivit Politico . Berlinul spune că liderii europeni sunt pregătiți să preia conducerea procesului, dar „în strânsă coordonare cu SUA”. Declarațiile au fost făcute luni, la Berlin, de Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz , după o întâlnire la Londra între liderii Ucrainei, Franței, Germaniei și Regatului Unit. De ce contează: Europa încearcă să umple un gol de leadership Inițiativa europeană vine pe fondul faptului că eforturile de mediere au fost conduse în mare parte de SUA, prin emisarii președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, „din începutul lui 2025”, însă cu „puține rezultate tangibile”. În același timp, Washingtonul își mută tot mai mult atenția către încheierea războiului SUA–Israel cu Iran, ceea ce creează spațiu pentru o implicare europeană mai directă în dosarul ucrainean. Kornelius a descris momentul drept o „reorientare” și a susținut că procesul „capătă un nou impuls” în Europa. Condițiile europene pentru pace și miza activelor rusești înghețate Într-o declarație comună de duminică, Merz și omologii săi din Franța și Regatul Unit, împreună cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, au cerut „dialog direct între Ucraina și Rusia, cu participare activă americană și europeană” și au stabilit cinci condiții pentru pace. Dintre elementele evidențiate în text: un armistițiu „imediat și complet”; linia actuală de contact dintre forțele ruse și ucrainene ca punct de plecare pentru negocieri; garanții de securitate „robuste și obligatorii din punct de vedere juridic” pentru Ucraina; menținerea activelor rusești înghețate până când Kremlinul „își încetează războiul de agresiune” și „compensează Ucraina” pentru pagube. Ce urmează: discuții la G7 și la Consiliul European Liderii europeni vor continua să își coordoneze poziția la reuniunea G7 de la Evian și la summitul Consiliului European de la Bruxelles de săptămâna viitoare, a spus Kornelius, subliniind nevoia de „cel mai larg sprijin posibil” din partea partenerilor europeni pentru a împinge procesul către pace. Obstacolul major: disponibilitatea lui Putin de a negocia Rămâne neclar dacă Vladimir Putin este dispus să se așeze la masă cu liderii europeni, care au fost excluși din negocieri directe, deși au cerut de mult timp un rol mai mare. Kornelius a avertizat că ar putea dura „săptămâni sau chiar luni” până când Putin va accepta negocieri și a argumentat că „doar o Ucraină puternică și presiunea asupra Rusiei” îl pot determina să cedeze. În acest context, Zelenski i-a trimis joia trecută o scrisoare deschisă lui Putin, cerând o întâlnire pentru a opri luptele, însă Putin a respins solicitarea a doua zi, potrivit relatării. Separat, Putin a sugerat anterior ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să fie negociator, propunere respinsă rapid în capitalele europene, unde a fost văzută ca o încercare de a diviza continentul. [...]
Victor Ponta avertizează că negocierile pentru viitorul guvern împing România spre un „guvern prezidențial”, cu Parlamentul marginalizat , susținând că, în acest context, „rezultatul alegerilor parlamentare nu mai contează”, potrivit Mediafax . Fostul premier a spus că așteaptă anunțarea oficială a componenței noului Cabinet și a afirmat că numele vehiculate în spațiul public ar fi „mai bine pregătite” decât actualii membri ai Guvernului. „Guvern prezidențial” și rol redus pentru Parlament Invitat la emisiunea „ Marius Tucă Show ”, Ponta a susținut că influența președintelui asupra viitorului Executiv ar fi „fără precedent”, comparând situația cu o „republică prezidențială”. „N-am văzut așa ceva. Nici la Iliescu, nici la Băsescu. Nici la Iohannis. Adică să fie un guvern prezidențial, efectiv. O republică prezidențială, de la un cap la altul” În același registru, el a afirmat că președintele „își impune propria formulă guvernamentală”, iar Parlamentul ajunge să aibă un rol marginal. „Să stabilim un lucru. Chiar nu mai are rost să votăm. N-are rost. Prezidențialele le-am anulat, acum, practic, se anulează și parlamentarele. Uite, avem un președinte care conduce el” Comparația cu precedentul „guvernul meu” Ponta a făcut și o paralelă cu proiectul „guvernul meu”, asociat fostului președinte Klaus Iohannis, despre care a spus că „nu i-a ținut” și că, în final, PSD a ajuns la guvernare. El a adăugat că actualul context politic ar fi diferit, deoarece următoarele alegeri sunt programate abia în 2028. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că menține un contact direct cu președintele Nicușor Dan și caută rapid o majoritate parlamentară, pe fondul „termenelor care ne presează” și al riscului ca România să rămână fără guvern funcțional , potrivit Antena 3 , după o primă rundă de discuții cu liderii PNL, USR și PSD. Tomac a declarat că a avut „un scurt schimb de opinii” cu șeful statului după consultările cu partidele și că i se pare „absolut firesc” ca acest contact să fie permanent. În același timp, premierul desemnat a spus că încearcă să găsească „compromisul necesar” între actorii politici pentru a obține voturile de învestitură. Miza: majoritate în Parlament, în timp scurt În intervenția de la Antena 3, Tomac a insistat că România „are nevoie de un guvern” și că speră ca discuțiile următoare să ducă la o majoritate care să îi acorde încrederea lui și cabinetului pe care urmează să îl prezinte. El a vorbit despre presiunea unor termene și despre nevoia de „realism” în negocieri. În paralel, Antena 3 notează că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a strânge o majoritate în Parlament, pragul menționat fiind de 233 de voturi. Cabinet de „specialiști” și o linie roșie în negocieri Tomac a anunțat intenția de a propune un guvern format din specialiști, nu construit pe criterii politice. Publicația prezintă și o listă de lucru a unor nume vehiculate pentru viitorul cabinet, subliniind că nu este o componență oficială și că negocierile sunt încă în desfășurare. Totodată, potrivit aceleiași surse, Tomac ar fi transmis că nu va include în Cabinet niciun membru cu „carnet de partid” din actualul Parlament, poziție prezentată drept o linie roșie pentru PNL și USR. Context: discuții cu partidele „pro-occidentale” și apel la responsabilitate Premierul desemnat a spus că a discutat cu partidele „pro-occidentale”, că le-a prezentat obiectivele și că urmează să continue dialogul, inclusiv cu UDMR și cu parlamentari care și-au exprimat deschiderea. În declarațiile sale, Tomac a legat urgența formării guvernului de contextul mai larg – războiul de la graniță și efecte economice ale crizelor internaționale – și a făcut apel la „rațiune și responsabilitate”. Ce urmează, conform declarațiilor: continuarea consultărilor în zilele imediat următoare și prezentarea unei formule de cabinet care să poată trece de votul Parlamentului. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își extinde marți consultările pentru formarea guvernului , într-un calendar care include atât grupuri parlamentare, cât și o întâlnire cu partidul extremist POT, potrivit G4Media . Miza imediată este conturarea unei majorități de vot în Parlament, după ce PNL și USR au indicat deja rezerve privind susținerea viitorului executiv. Calendarul consultărilor de marți Conform programului anunțat, Tomac are întâlniri cu: UDMR – ora 10:00 Grupul Minorităților Naționale – ora 15:00 Grupul Uniți pentru România – ora 16:00 Grupul PACE – ora 17:00 POT – ora 18:00 Cu excepția UDMR, întâlnirile au loc la grupul fiecărei formațiuni din Parlament. Ulterior, sunt prevăzute discuții și cu membrii neafiliați. Cine sunt grupurile „noi” din Parlament, relevante în ecuația votului Publicația notează că grupul parlamentar „Uniți pentru România” este format în principal din deputați aleși inițial pe listele Partidului Oamenilor Tineri (POT), care s-au desprins ulterior de conducerea partidului. Liderul grupului este Răzvan Mirel Chiriță, iar Victor Ponta a anunțat recent că a părăsit grupul PSD din Camera Deputaților și s-a afiliat la „Uniți pentru România”. Grupul PACE este constituit din parlamentari care au părăsit partide suveraniste precum SOS România, Partidul Oamenilor Tineri și Alianța pentru Unirea Românilor. Context: semnale de blocaj la vot Luni, Eugen Tomac s-a întâlnit cu reprezentanții PSD, PNL și USR. După discuții, liderii PNL și USR au declarat că sunt șanse mici să voteze guvernul, urmând ca decizia finală să fie luată după consultări interne. AUR și-a menținut poziția anunțată încă de la desemnarea lui Tomac: nu va vota acest guvern. [...]
