Știri
Știri din categoria Politică
Péter Magyar mizează pe instalarea rapidă a noului guvern, cu obiectivul de a debloca fonduri UE înghețate, după ce a discutat cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok, despre calendarul constituirii noului Parlament, potrivit Adevărul.
Întâlnirea are loc în contextul în care noul Legislativ nu poate fi constituit mai devreme de 4 mai, dată la care rezultatele alegerilor de duminică trebuie validate. Magyar a spus că se așteaptă ca noul guvern să fie instalat până la jumătatea lunii mai, relatează The Guardian.
Discuțiile cu președintele au vizat pașii procedurali pentru formarea noului Parlament. Magyar a cerut anterior ca Legislativul să fie convocat „în cel mai scurt timp posibil” după validarea oficială din 4 mai și a avansat inclusiv varianta ca parlamentarii să se reunească pe 5 mai, invocând urgența momentului.
„Nu este timp de pierdut”, a insistat acesta, potrivit relatării.
Magyar a indicat că, în următoarele săptămâni, anticipează discuții informale cu Comisia Europeană despre planurile noii administrații de a restabili statul de drept, în încercarea de a accelera accesarea fondurilor europene blocate pe fondul disputelor repetate dintre guvernarea Orbán și Bruxelles.
El a inițiat deja contactul cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Potrivit Politico, obiectivul este deblocarea a aproximativ 18 miliarde de euro (aprox. 90 miliarde lei) și o „resetare” a relațiilor după 16 ani de guvernare Viktor Orbán.
Pe fondul tranziției, liderul Tisza a reiterat ideea că Tamás Sulyok ar trebui să demisioneze, ca parte a unei reforme mai ample a instituțiilor statului. Magyar a sugerat că, în caz contrar, președintele — ales de Parlament și cu rol în mare parte ceremonial — ar putea risca revocarea de către noua majoritate.
„[Sulyok] nu este demn să reprezinte unitatea națiunii maghiare. Nu este apt să fie garantul legalității. Nu este potrivit să exercite autoritate morală sau să fie un model”, a scris Magyar într-o postare pe X, după întâlnire.
Recomandate
Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, pregătește un mecanism de recuperare a banilor publici și vrea să lege anchetele de corupție de instituții independente și, potențial, de Parchetul European , potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și de funcționare a statului: cum poate fi investigată și recuperată presupusa „capturare” a banilor publici din perioada Viktor Orbán fără decizii arbitrare și fără „vendete” politice. Magyar evită să spună direct dacă Orbán și apropiații săi ar trebui să ajungă la închisoare, dar insistă că „banii furați” din buget trebuie recuperați. Subiectul a fost abordat în prima sa conferință de presă majoră, unde a spus că nu este rolul unui politician să „îl închidă personal” pe fostul premier, ci al instituțiilor de anchetă și al instanțelor. „Există o indignare uriașă față de faptul că țara noastră a fost jefuită. Dar nu trăim într-un stat comunist, așa că nu putem lua măsuri arbitrare fără o hotărâre judecătorească.” Ce instrumente anunță guvernul Magyar Pentru a „destructura sistemul” construit în anii anteriori, noul premier spune că va merge pe schimbări instituționale și reguli mai stricte, nu pe decizii punctuale. Planul prezentat include: crearea unei autorități naționale pentru „recuperarea și protejarea proprietății”, care să investigheze modul în care legislația și licitațiile publice ar fi fost manipulate pentru a „fura de la stat”; intenția ca Ungaria să adere la Parchetul European (EPPO), pentru urmărirea sistematică a cazurilor de corupție; limitarea la maximum două mandate (8 ani) pentru funcția de prim-ministru, regulă pe care Magyar spune că ar vrea să o aplice retroactiv; demiterea rapidă a „marionetelor” plasate de Orbán în funcții-cheie, inclusiv procurorul general, președintele Curții Supreme și șefii presei de stat. De ce contează: presiune pe contractele cu statul și pe averile din jurul fostei puteri În materialul citat de Libertatea, Magyar indică drept exemplu cazul lui Lőrinc Mészáros , prieten din copilărie al lui Orbán, pe care îl numește „portofelul lui Orbán”. Mészáros, descris ca fost instalator, ar fi ajuns la o avere estimată la 3,6 miliarde de euro (aprox. 18 miliarde lei), iar noul premier afirmă că există suspiciuni publice că această acumulare nu ar fi avut loc „pe cale legală”. În paralel, textul notează că, deși declarațiile de avere ale lui Orbán nu ar indica oficial o bogăție ieșită din comun, în societate persistă percepția că realitatea ar fi diferită, alimentată de îmbogățirea familiei și a cercului de apropiați prin contracte cu statul. Primele semne de schimbare instituțională Un efect imediat al schimbării de putere ar fi apărut la televiziunea publică M1, care și-ar fi schimbat discursul chiar a doua zi după alegeri, oferind spațiu amplu declarațiilor lui Péter Magyar. Conform presei maghiare, postul l-ar fi invitat pentru prima dată în studio pentru a analiza rezultatele alegerilor, însă noul premier a refuzat invitația, potrivit aceleiași relatări. [...]
Peter Magyar , câștigătorul alegerilor din Ungaria, spune că va suspenda transmisiunile televiziunilor și radiourilor publice până la schimbarea cadrului legal și instituțional al presei , o măsură cu impact direct asupra funcționării mass-media de stat și asupra arhitecturii de reglementare din domeniu, relatează HotNews , citând Reuters. Magyar a declarat la postul public de radio Kossuth că „fiecare ungur merită o mass-media de serviciu public care să difuzeze adevărul”. Postul este cunoscut și prin faptul că premierul în exercițiu Viktor Orban a fost invitat săptămânal în ultimii 16 ani, în timp ce politicienii din opoziție au fost invitați rar. Ce vrea să schimbe: lege nouă și o autoritate nouă în media Liderul partidului Tisza (Respect și Libertate) a spus că viitorul său guvern va avea nevoie de timp pentru: adoptarea unei noi legi a mass-media; înființarea unei noi autorități în domeniul mass-media; crearea „condițiilor profesionale” pentru ca media de stat să își îndeplinească rolul. În paralel, Magyar a indicat că va „asigura libertatea jurnaliștilor” după preluarea puterii. Context politic: schimbare de putere după 16 ani Partidul TISZA a obținut o „victorie zdrobitoare” la alegerile de duminică, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, potrivit materialului citat. Înfrângerea lui Orban îi oferă lui Magyar o majoritate puternică în parlamentul Ungariei, format din 199 de locuri, ceea ce, conform aceleiași surse, deschide calea pentru reforme pe care criticii din Uniunea Europeană le leagă de respectarea normelor democratice. Criticii au susținut că presa de stat a funcționat ca portavoce a guvernului sub Orban și l-au acuzat că a subminat jurnalismul independent, pe fondul preluării unor canale private de către aliați ai partidului Fidesz — acuzații pe care Orban le-a negat. Ce urmează Din declarațiile lui Magyar reiese că suspendarea transmisiunilor ar fi o măsură temporară, până la adoptarea noii legislații și reorganizarea instituțională a domeniului. Materialul nu precizează un calendar sau detalii despre modul concret în care ar urma să fie aplicată suspendarea. [...]
Ieșirea lui Viktor Orbán din prim-planul Consiliului European redeschide lupta pentru „dreptul de veto” în UE , într-un moment în care Bruxelles-ul vrea să reducă blocajele pe dosare care cer unanimitate – de la sancțiuni la bugete și sprijinul pentru Ucraina, potrivit Politico . După înfrângerea lui Orbán în alegerile de duminică, acesta urmează să fie înlocuit de Péter Magyar, un politician de centru-dreapta care a transmis că vrea o relație mai cooperantă cu Bruxelles-ul. În paralel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a sugerat rapid schimbări ale regulilor de vot ale UE, pentru a evita blocaje similare în viitor. Miza este una de guvernanță: ani la rând, Orbán a folosit veto-ul pentru a întârzia inițiative-cheie, în special pe sprijinul UE pentru Ucraina. Chiar dacă unii oficiali europeni speră că plecarea lui va face mai ușor de obținut consensul, Consiliul rămâne un teren fertil pentru noi „spoileri” – lideri care pot condiționa sau întârzia decizii în dosare sensibile. De ce contează: unanimitatea rămâne o vulnerabilitate Politico notează că schimbarea vine într-un moment „delicat”, când UE se bazează pe unitate pentru a trece sancțiuni, bugete și alte decizii care încă necesită unanimitate. În acest context, discuția despre reformarea regulilor de vot capătă greutate politică, dar și o dimensiune practică: reducerea riscului ca un singur guvern să blocheze pachete întregi. Un diplomat UE citat de publicație apreciază că modelul politic al „perturbării sistemice și structurale” a fost lovit de înfrângerea severă a partidului Fidesz . Cine ar putea prelua rolul de „perturbator” în Consiliu Politico identifică cinci nume care ar putea deveni noile surse de fricțiune în Consiliul European, fiecare cu propriile teme și limite: Robert Fico (Slovacia) : fost partener constant al lui Orbán în folosirea veto-ului, inclusiv pe sancțiuni împotriva Moscovei și pe împrumutul UE de 90 miliarde euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei ). A avertizat că ar putea bloca tranșa pentru Kiev dacă Orbán pierdea alegerile, însă în trecut a dat înapoi și a susținut, în final, pozițiile comune ale UE pe Ucraina. Andrej Babiš (Cehia) : premier miliardar, descris drept „Trump-ul ceh”, care guvernează în coaliție cu extrema dreaptă din decembrie. A cerut și el excepții la împrumutul de 90 miliarde euro pentru Ucraina și atacă politicile climatice ale UE, inclusiv schema certificatelor de carbon, despre care spune că afectează industria cehă. Giorgia Meloni (Italia) : a încercat să obțină rezultate prin negociere, nu prin blocaj, inclusiv pe migrație, dar un diplomat UE citat de Politico avertizează că există o legătură ideologică între ea și Orbán; un alt diplomat o descrie însă ca fiind „total diferită” de liderul ungar. Janez Janša (Slovenia) : fost premier, populist de dreapta, care ar putea reveni la putere după alegeri strânse; deși aliat cu Orbán pe unele teme, se diferențiază prin poziția pro-Ucraina, inclusiv sprijin pentru aderarea Ucrainei la UE. Rumen Radev (Bulgaria) : fost președinte care a demisionat în ianuarie pentru a lansa un partid și a candida la alegerile parlamentare de duminică; este „pe cale să câștige”, potrivit Poll of Polls al Politico. Publicația îl prezintă ca un potențial risc pentru linia UE de sprijin a Ucrainei, amintind declarații din 2025 în care a spus că Ucraina este „sortită” să piardă și a criticat creșterea ajutorului militar. Ce urmează Chiar dacă Péter Magyar a transmis că nu va „sta în calea” UE, testul imediat rămâne capacitatea Consiliului de a evita noi blocaje pe dosare unde unanimitatea este obligatorie. În plan politic, semnalul dat de von der Leyen – schimbarea regulilor de vot pentru a preveni „gâturile de sticlă” – sugerează că Bruxelles-ul ar putea folosi momentul Orbán pentru a împinge o reformă veche, dar mereu controversată, a modului în care se iau deciziile în UE. [...]
Péter Magyar își repoziționează Ungaria pe canale bilaterale, cu accent pe energie și comerț , după ce a discutat telefonic cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan , și a convenit continuarea cooperării între cele două țări în domenii cu miză economică și de securitate, potrivit G4Media . Magyar a spus că Erdoğan l-a felicitat pentru victoria electorală și că cei doi au agreat să continue cooperarea „în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii”. Totodată, liderul ungar afirmă că a primit o invitație la Ankara și că, la rândul lui, l-a invitat pe Erdoğan la Budapesta cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Revoluției din 1956. „Astăzi am avut o discuție telefonică cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Domnul președinte m-a felicitat pentru victoria electorală și a transmis urări de bine Ungariei și poporului maghiar. Am convenit să continuăm cooperarea dintre țările noastre în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii. Domnul președinte m-a invitat la Ankara, iar eu l-am invitat la Budapesta cu ocazia celei de-a șaptezecea aniversări a Revoluției din 1956.” De ce contează: semnal de continuitate pe dosare economice și energetice Dincolo de componenta politică, mesajul lui Magyar indică o intenție de a păstra funcționale canalele bilaterale cu un actor regional relevant, într-un moment în care energia și securitatea au impact direct asupra economiei. În relatarea sa, cooperarea vizată include explicit energia și comerțul, două zone care pot influența investițiile, fluxurile comerciale și stabilitatea aprovizionării. Context: relația Orbán–Erdoğan și simbolistica „cadoului” Articolul amintește că premierul ungar Viktor Orbán a avut o relație apropiată cu Erdoğan, iar la vizita acestuia la Budapesta din 2023 i-a oferit în dar un cal, justificând gestul prin formula „un cadou de la o națiune ecvestră pentru o națiune ecvestră”. Publicația notează că presa a considerat cadoul neinspirat, în contextul unui incident din 2003, când Erdoğan ar fi căzut de pe un cal. La aceeași întâlnire, Erdoğan i-a oferit lui Orbán o mașină electrică. Alte contacte externe anunțate de Magyar Magyar a mai afirmat că își continuă discuțiile cu lideri din regiune și din Europa, menționând: Andrej Babiš, prim-ministrul Republicii Cehe, care l-ar fi invitat la Praga; Robert Golob, prim-ministrul Sloveniei, pentru o întâlnire bilaterală la Budapesta; Markus Söder, prim-ministrul Bavariei, cu care spune că a convenit consolidarea relațiilor economice și culturale bilaterale. Pe plan intern, liderul TISZA a mai spus că plănuiește o întâlnire cu mass-media „publică” și că urmează să se întâlnească și cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok, căruia îi sugerase anterior să demisioneze. Sulyok a respins ideea demisiei și a transmis că va convoca noul Parlament și va face propunerea pentru funcția de prim-ministru, conform prevederilor legale. [...]
Costul potențial al litigiului cu Pfizer a fost folosit ca argument pentru amânarea plăților , iar Guvernul știa încă din 2023 că riscă să piardă în instanță, a susținut Marcel Ciolacu , potrivit Digi24 . Declarațiile vin pe fondul documentelor prezentate de publicație despre opțiunile pe care le-a avut Ministerul Sănătății în legătură cu amendamentul la contractul de vaccinuri anti-COVID-19. Ciolacu a vorbit miercuri, 15 aprilie, într-o conferință de presă la Spitalul Universitar din București, unde a participat ca președinte al Consiliului Județean Buzău. Întrebat dacă a comunicat cu fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, în 2023, când a preluat conducerea Guvernului, Ciolacu a spus că nu a discutat direct cu acesta pe subiect, ci cu echipa ministrului. Miza financiară: două scenarii, cu diferențe de sute de milioane de euro Din documente intrate în posesia Digi24 reiese că, în 2023, România avea de ales între două variante legate de „ Amendamentul 5 ”, negociat de Comisia Europeană cu Pfizer, care prevedea reducerea numărului de doze contractate și extinderea livrărilor până în 2026. Potrivit răspunsului transmis de Ministerul de Finanțe, citat în articol, opțiunile erau: Acceptarea Amendamentului 5 : cost total de 1.081.714.000 lei (aprox. 216,343 milioane euro ), din care 287.820.000 lei urmau să fie achitați în 4 ani . Neacceptarea Amendamentului 5 : cost total de 1.875.609.000 lei (aprox. 375,122 milioane euro ), la care s-ar fi adăugat cheltuieli de reprezentare în instanță, necuantificabile ; legislația aplicabilă ar fi fost cea din Belgia , în cazul pierderii procesului. Ciolacu: „Credeți că puteam câștiga vreun proces cu Pfizer?” Fostul premier a susținut că i s-a transmis că România riscă să fie dată în judecată de Pfizer și a argumentat că șansele de câștig erau reduse, invocând faptul că vaccinurile fuseseră livrate și se aflau în depozite. „Au început demersurile. Credeați că puteam câștiga vreun proces cu Pfizer? Vaccinurile erau la noi în depozit. Am înțeles că am vrut să ne judecăm, dar care a fost temeiul? Dacă eu vă iau mașina, trebuie să v-o plătesc, vă las să mă dați în judecată ca să mai trag de timp. Nu era evident?” În aceeași intervenție, Ciolacu a spus că nu știe „cum s-a semnat pentru asemenea cantitate imensă” și a afirmat că „nu e nimeni de la PSD vinovat”, susținând că Rafila „a avut-o servită cu aceste vaccinuri” și acuzând Guvernul din 2021 că a făcut o comandă „ilogică”. Contextul contractual și responsabilitatea deciziei Articolul amintește că, în 2021, România și-a asumat să comande 39 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer, iar Ministerul de Finanțe avertiza încă de atunci că numărul de doze propuse „depășește necesarul de doze al populației”. Totodată, Digi24 arată că Rafila i-a cerut premierului de atunci, Nicolae Ciucă, și Ministerului de Finanțe, condus atunci de Marcel Boloș, să îi spună ce decizie să ia, deși, potrivit unui răspuns al Ministerului de Finanțe din 2023 citat de publicație, decizia era exclusiv a Ministerului Sănătății . Într-un răspuns pentru Digi24.ro, Nicolae Ciucă a indicat, la rândul său, că discuția pe subiect trebuie purtată de Ministerul Sănătății. În paralel, achiziția de vaccinuri COVID-19 este menționată ca făcând obiectul unui dosar deschis de DNA „de mai bine de cinci ani”, fără alte detalii în textul citat. [...]
PSD acuză că austeritatea a împins economia în recesiune tehnică , după ce deputatul Marius Budăi a susținut, într-un comunicat de presă citat de Agerpres , că România a intrat în „recesiune tehnică” și a pus evoluția pe seama politicilor promovate de premierul Ilie Bolojan . Budăi, prim-vicepreședinte al organizației PSD Botoșani, afirmă că partidul a avertizat anterior că „strategia austerității” va duce economia în recesiune și spune că propunerile PSD – precum un „Program de relansare economică” și „motorină ieftină pentru agricultori” – ar fi fost ignorate. Ce date invocă Budăi și de ce contează În argumentația sa, deputatul PSD susține că, „în doar șase luni de guvernare”, economia ar fi trecut de la „+1% creștere” la „-1,9% la finalul anului 2025”, pe care o descrie drept o schimbare de trend cu efecte directe asupra populației. Tot el afirmă că România ar fi avut „două trimestre consecutive de scădere economică”, criteriu folosit uzual pentru definirea recesiunii tehnice, și califică situația drept „cea mai gravă cădere post-pandemică”. Încrederea în economie: ESI sub 100, potrivit declarațiilor Budăi mai spune că „încrederea în economie” ar fi la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani și invocă Comisia Europeană și Eurostat, potrivit cărora indicele de încredere în economie (ESI) ar fi coborât la 92 de puncte, sub pragul de 100 de puncte, menționat ca nivel de alertă. În același context, el afirmă că „antreprenorii nu mai investesc” și „consumatorii nu mai cheltuiesc” și adaugă că Consiliul Fiscal ar estima continuarea scăderii pe parcursul anului 2026. Miza politică: cerere de schimbare a direcției guvernării Pe linie politică, deputatul PSD susține că partidul „nu va tăcea” și cere „o schimbare reală” în modul de conducere, reiterând că măsurile propuse de PSD – inclusiv sprijin pentru agricultori și măsuri de protecție socială – ar fi fost „blocate sau ignorate” de premier. „România a intrat în recesiune tehnică”, ca urmare a faptului că „în doar șase luni de guvernare, domnul Ilie Bolojan a dus economia de la +1% creștere (...) la -1,9% la finalul anului 2025”, a declarat Marius Budăi. [...]
