Știri
Știri din categoria Politică
Comisia Europeană propune relaxări ample ale regulilor digitale, inclusiv amânări în AI Act și modificări în GDPR, într-o mișcare care riscă să crească incertitudinea juridică și să slăbească unul dintre puținele avantaje competitive ale UE în tehnologie — credibilitatea sa de reglementator, potrivit unei analize din The Next Web.
Pachetul legislativ, numit „Digital Omnibus” și publicat pe 19 noiembrie 2025, ar urma să modifice dintr-un singur demers AI Act, GDPR, Directiva ePrivacy, Data Act și mai multe cadre de securitate cibernetică. Comisia a împins mesajul de „simplificare” (termen folosit de 23 de ori în comunicatul aferent), însă criticii susțin că schimbările depășesc ajustările tehnice și reprezintă concesii structurale.
Conform materialului, propunerea include câteva puncte cu impact direct asupra obligațiilor companiilor:
Cu șase zile înainte de publicarea pachetului, o coaliție de 127 de organizații ale societății civile a avertizat, într-o scrisoare deschisă, că inițiativa ar putea însemna „cea mai mare retragere a drepturilor digitale fundamentale din istoria UE”, notează publicația.
Unghiul central al analizei este că relaxarea regulilor nu atacă problemele structurale care țin Europa în urmă în competiția tehnologică, dar poate eroda un activ deja construit: arhitectura de reglementare (GDPR, DSA, DMA, AI Act) care a influențat standarde globale.
Textul invocă argumentul profesoarei Anu Bradford (Columbia Law School), potrivit căruia decalajul tehnologic UE–SUA nu poate fi pus credibil pe seama stricteții reglementărilor digitale europene. Cauzele ar fi mai profunde: lipsa unei piețe digitale unice funcționale, piețe de capital fragmentate, legi ale insolvenței care descurajează asumarea riscului și un sistem de imigrație care îngreunează atragerea de talente.
În sprijin, analiza citează „State of European Tech 2025”: finanțarea atrasă de startup-urile din SUA ar fi de aproximativ 0,74% din PIB, față de 0,35% pentru Regatul Unit și Irlanda (cea mai performantă regiune europeană). Totodată, aproape jumătate din finanțarea în stadiu târziu pentru spinout-urile europene din deep tech ar veni din afara Europei, în principal din SUA. Publicația mai amintește că ar fi raportat anterior că aproximativ 30% dintre „unicornii” europeni din perioada 2008–2021 s-au relocat în străinătate, mai ales în SUA, nu din cauza GDPR, ci pentru capital, clienți și acces la o piață mare.
Analiza plasează pachetul Omnibus într-un moment politic dominat de presiunea de a „ține pasul” cu dereglementarea din SUA, pe fondul anxietății europene legate de supremația tehnologică americană și de orientarea de dereglementare a administrației Trump.
În martie 2026, Parlamentul European și-a votat poziția: a susținut amânarea termenelor pentru AI cu risc ridicat, dar cu date fixe; a scurtat perioada de grație propusă de Comisie pentru obligațiile de marcare (watermarking); a adăugat o interdicție pentru sisteme de AI de tip „nudificare”; și a păstrat, într-o formă slăbită, obligațiile de alfabetizare în AI pe care Comisia ar fi vrut să le elimine complet.
Separat, Jacques Delors Centre avertizează, într-o analiză citată de publicație, că propunerile Omnibus avansate fără o evaluare de impact cuprinzătoare pot crește incertitudinea juridică și pot crea portițe, în loc să reducă complexitatea. În piețe dominate de companii tehnologice străine, reguli mai relaxate ar putea consolida dominația externă și ar submina obiectivul UE de „suveranitate digitală”.
Dincolo de Omnibus, analiza menționează că „Digital Fitness Check”, derulat în paralel, indică o direcție mai largă: Digital Services Act (DSA) și Digital Markets Act (DMA) au fost deja numite drept potențiale ținte. Dacă aceste cadre sunt slăbite, efectul probabil — în logica textului — ar fi întărirea poziției marilor platforme pe care UE încerca să le constrângă, fără ca Europa să rezolve problemele de finanțare, piață și scalare care apasă asupra propriilor companii.
Recomandate
Victor Negrescu spune că votul din Ungaria poate schimba echilibrele din UE , prin slăbirea curentelor anti-europene și deblocarea unor dosare regionale cu miză directă pentru România, potrivit Mediafax . Vicepreședintele Parlamentului European a reacționat luni dimineață, într-o postare pe Facebook, la rezultatul alegerilor din Ungaria, pe care îl descrie drept „un mesaj puternic” atât la nivel național, cât și european. În evaluarea sa, scrutinul de duminică nu înseamnă doar schimbarea guvernului care a condus țara timp de 16 ani, ci o schimbare de direcție politică. „Rezultatul alegerilor din Ungaria arată ceva mai profund decât o simplă schimbare de guvern, este semnalul clar că regimurile iliberale și curentele anti-europene încep să își atingă limitele.” Miza: stabilitate regională și dosare europene de interes pentru România Negrescu susține că slăbirea curentelor anti-europene ar putea aduce „mai multă stabilitate în regiune” și „decizii mai coerente la nivel european”, cu efecte asupra unor dosare pe care le consideră esențiale, inclusiv pentru România. El menționează explicit „ deschiderea negocierilor de aderare la UE pe clustere pentru Republica Moldova ”. În același mesaj, europarlamentarul afirmă că rezultatul este „o înfrângere și pentru partidele extremiste din România” care folosesc o retorică similară. Argumentul economic: investiții, încredere și acces la bani europeni Negrescu face și o critică a „modelului politic maghiar” din ultimii ani, despre care spune că, „conform analizelor independente”, a fost construit pe control politic, retorică anti-UE, corupție, supunere față de regimul de la Moscova și promisiunea unei „false «suveranități»”, care ar fi dus la izolare și pierderi economice. „Fără investiții, fără încredere, fără bani europeni și fără cooperare europeană, dezvoltarea stagnează.” În final, Victor Negrescu afirmă că rezultatul alegerilor reprezintă „șansa unui nou început” pentru Ungaria, dar avertizează că „așteptările sunt foarte mari”, iar condițiile nu sunt ușoare, reiterând că UE rămâne „singurul cadru real de dezvoltare, securitate și solidaritate” pentru statele din regiune. [...]
Ursula von der Leyen cere trecerea la vot majoritar în politica externă a UE , argumentând că înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán în Ungaria creează „momentum” pentru schimbarea regulilor și reducerea blocajelor generate de dreptul de veto, potrivit Politico . Președinta Comisiei Europene a spus la Bruxelles că guvernele ar trebui să poată adopta decizii de politică externă prin majoritate calificată (un sistem de vot în Consiliul UE care nu cere unanimitate), în loc ca un singur stat să poată opri o decizie. Von der Leyen a indicat că mizele ar putea include sancțiuni împotriva Rusiei și finanțarea pentru Ucraina, domenii în care Ungaria a blocat frecvent decizii în perioada în care Orbán a fost premier. „Trecerea la votul cu majoritate calificată în politica externă este o cale importantă de a evita blocajele sistemice, așa cum am văzut în trecut.” De ce contează: schimbare cu impact direct asupra deciziilor UE O eventuală eliminare a veto-ului în politica externă ar schimba raportul de putere dintre instituțiile europene și capitale, reducând capacitatea unor guverne de a condiționa sau întârzia decizii sensibile. Von der Leyen a subliniat că o astfel de modificare ar necesita acordul guvernelor și le-a cerut să „folosească momentul acum”. Miza este și una de funcționare: trecerea la vot majoritar ar putea accelera adoptarea de sancțiuni sau pachete de sprijin, dar ar crește riscul ca unele state să fie obligate să accepte decizii pe care le contestă. Reacția Comisiei după alegerile din Ungaria Comisia ar urma să se angajeze rapid cu viitorul guvern de la Budapesta după preluarea mandatului, în condițiile în care premierul desemnat Péter Magyar ar fi semnalat în campanie o direcție pro-europeană. Von der Leyen a spus că progresele privind fondurile UE și reformele vor fi o prioritate, invocând faptul că „poporul ungar merită” acest lucru. Șefa Comisiei a salutat rezultatul alegerilor, pe care l-a numit „o zi de sărbătoare”, și a afirmat că UE este „mai puternică și mai unită” în urma votului. Potrivit publicației, Orbán — premier timp de 16 ani — a pierdut la o diferență decisivă, într-un scrutin cu cea mai mare prezență la vot din istoria democratică a Ungariei. [...]
Rezultatul alegerilor din Ungaria arată că dezinformarea online nu garantează câștigul politic , într-un context în care UE încearcă să limiteze puterea platformelor prin reguli precum Digital Services Act și AI Act , potrivit HotNews . În material, HotNews pornește de la un interviu realizat cu câteva zile înainte de alegeri cu profesorul Răzvan Rughiniș, prodecan la Facultatea de Automatică și Calculatoare din București. Ideea centrală: Uniunea Europeană a introdus, prin acte normative, o „oarecare protecție” pentru cetățeni în raport cu comportamentul unor rețele precum Facebook sau TikTok, în timp ce în SUA o astfel de protecție nu există, în această formă. De ce contează: campaniile cu boți și conținut generat cu AI nu au fost decisive HotNews notează că Viktor Orbán , care ar fi folosit în campania electorală „dezinformare, fake-news, boți și clipuri generate cu inteligența artificială” pe Facebook sau TikTok, a pierdut alegerile în fața contracandidatului său, Péter Magyar, după 16 ani la putere. Publicația trimite, în acest context, la o analiză Veridica despre tacticile digitale folosite în campanie (boți, „clone” și dezinformări). În interpretarea HotNews, temele împinse puternic în mediul digital de strategii Fidesz – frica de război sau de migranți, disprețul față de Bruxelles și ura față de Zelenski – „nu au mai contat” în 2026 în fața unor probleme concrete resimțite de alegători: inflația, scăderea accentuată a nivelului de trai și corupția regimului Orbán. Ce urmează HotNews precizează că interviul integral cu profesorul Rughiniș urmează să fie publicat „în zilele următoare”, iar articolul integral pe această temă va apărea în ediția din 14 aprilie a newsletterului „Rațiunea, înapoi”, semnat de jurnalistul Gabriel Bejan. [...]
Péter Magyar pune aderarea Ungariei la Parchetul European în centrul schimbării de putere , ca primă măsură anunțată după victoria electorală, într-un semnal cu potențial direct asupra relației cu UE și a deblocării fondurilor europene înghețate, potrivit G4Media . În discursul de victorie de la Budapesta, Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Ungariei și a tuturor liderilor de stat numiți de Viktor Orbán. El a promis „revenirea Ungariei în Europa” și a indicat ca obiectiv de politică externă convingerea UE să deblocheze miliardele de euro din fondurile înghețate, informație atribuită de G4Media agenției MEDIAFAX. Cu aproape 99% din voturi numărate, partidul Tisza ar urma să obțină 138 de mandate în parlamentul de 199 de membri, iar Fidesz ar rămâne cu 55 de mandate, notează Euronews, citată în articol. Miza: anticorupție și relația cu UE Printre primele promisiuni, Magyar a anunțat aderarea Ungariei la Parchetul European (EPPO) , instituția UE care investighează infracțiuni financiare transfrontaliere. În aceeași intervenție, el a vorbit despre restabilirea „sistemului de frâne și contraponderi” și despre garantarea funcționării democratice a statului. Presiune pe instituțiile-cheie ale statului Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Tamás Sulyok, după ce acesta l-a invitat să formeze guvernul, și a extins solicitarea către conducerea mai multor instituții, între care Curtea Supremă, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Oficiul Justiției, Oficiul Concurenței și Autoritatea pentru Media. „Îndemn toate marionetele care au fost la putere în ultimii 16 ani să facă același lucru. Plecați, plecați. Nu așteptați până când îi vom trimite noi” Totodată, el i-a cerut lui Viktor Orbán să se abțină de la măsuri care ar putea limita competențele viitorului guvern în perioada de tranziție. Ce urmează, potrivit declarațiilor Magyar a spus că primele sale deplasări externe vor fi la Varșovia și Viena, urmate de Bruxelles, unde intenționează să susțină deblocarea fondurilor UE. În discurs, el a afirmat că „locul” Ungariei este în Europa și că țara va fi „un aliat puternic” care va reprezenta interesele maghiare. [...]
Péter Magyar vrea să limiteze la două mandate funcția de premier , o schimbare constituțională care ar bloca revenirea lui Viktor Orbán la conducerea guvernului și ar reseta regulile jocului politic în Ungaria, potrivit HotNews , după prima conferință de presă a liderului Tisza de după victoria în alegeri. Magyar a spus că ungurii „nu au votat doar pentru o schimbare de guvern, ci pentru o schimbare de regim” și a cerut o tranziție „rapidă și scurtă” a puterii. El i-a solicitat președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, să convoace noul Parlament „cât mai curând posibil” și să îl invite să formeze guvernul, ca lider al celui mai puternic partid. Miza: schimbarea Constituției și efectul direct asupra lui Orbán Liderul opoziției a anunțat că noua majoritate va modifica Constituția pentru a limita mandatul oricărui prim-ministru la două mandate, adică maximum opt ani. Magyar a precizat că regula ar urma să se aplice și retroactiv, ceea ce ar însemna, în practică, că Viktor Orbán – premier timp de 16 ani și patru mandate consecutive – nu ar mai putea reveni în funcție. În același registru, Magyar a promis „restabilirea democrației” și readucerea „mecanismelor de control și echilibru”. Totodată, și-a reiterat apelul ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze, pe care l-a numit „o marionetă” a lui Orbán. Reancorare în UE, dar cu rezerve pe Ucraina și finanțare Magyar a prezentat viitorul executiv ca fiind pro-european și a vorbit despre o „reancorare fermă” a Ungariei în Uniunea Europeană, potrivit relatărilor The Guardian și Reuters preluate în material. În același timp, a spus că susține menținerea opțiunii de neparticipare la finanțarea pachetului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) și că nu sprijină o procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei la UE. El a argumentat că Ungaria se află într-o „situație financiară foarte dificilă” și a insistat pe reluarea fluxului de fonduri europene, despre care a spus că „ni se cuvin”. În privința aderării Ucrainei, a declarat că „ar fi imposibil ca o țară aflată în război să fie primită în Uniunea Europeană” și a indicat că ar dori un referendum în Ungaria, adăugând că nu vede acest lucru posibil „în următorii zece ani”. România, George Simion și mesajul către comunitatea maghiară Magyar l-a acuzat pe Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania, susținând că sprijinul acordat liderului AUR, George Simion, a fost împotriva intereselor comunității maghiare din România. Despre Simion, Magyar a afirmat că „a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari” și a susținut că o astfel de persoană „nu poate fi susținută de niciun prim-ministru al Ungariei”. În același timp, a spus că își dorește o relație mai bună cu România și a vorbit despre cooperare economică și culturală, precum și despre sprijin pentru maghiarii din România. Magyar a criticat și UDMR, afirmând că a participat la o campanie de „dezinformare”, și a spus că intenționează să discute direct cu liderul formațiunii, Kelemen Hunor. Rusia, China și energia: „vom încerca să diversificăm” Magyar le-a mulțumit Rusiei și Chinei pentru că au „acceptat” rezultatul votului și a spus că își dorește relații „pragmatice” cu Moscova, în condițiile în care Ungaria rămâne dependentă de importurile de energie din Rusia. El a afirmat că Ungaria „nu își poate schimba geografia” și că va încerca să diversifice, fără a sugera o desprindere completă. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a declarat că respectă votul maghiarilor și că așteaptă continuarea angajamentului „extrem de pragmatic” cu noua conducere de la Budapesta. Ce urmează Din declarațiile lui Magyar, următorul pas imediat ar fi convocarea rapidă a noului Parlament și începerea tranziției politice. Modificarea Constituției – inclusiv componenta de aplicare retroactivă a limitării mandatelor – rămâne însă de văzut cum va fi formulată și adoptată, în funcție de procedurile interne și de calendarul parlamentar. [...]
Peter Magyar cere convocarea rapidă a noului Parlament și anunță un pachet anticorupție cu miză de reglementare , inclusiv aderarea Ungariei la Parchetul European și limitarea mandatelor de premier la maximum opt ani, potrivit declarațiilor făcute duminică într-o conferință de presă relatată de G4Media . Magyar, prezentat în material drept „viitorul premier al Ungariei”, a susținut că formațiunea sa va avea 139 de reprezentanți în Parlament, „un record”, cu posibilitatea de a ajunge la 142. El a afirmat că Fidesz , partidul lui Viktor Orbán, „au avut două treimi, acum mai au doar o cincime”. În plan procedural, Magyar a indicat un calendar legat de validarea rezultatului și convocarea legislativului: potrivit lui, „pe 4 mai e ultima zi în care rezultatele vor fi validate”, iar președintele „trebuie să întrunească noul parlament la maximum 30 de zile”. Liderul TISZA a spus că îi cere șefului statului să nu aștepte până la 12 mai și a avansat ca opțiuni 5 mai sau o convocare cât mai rapidă, solicitând totodată să fie invitat să formeze noul cabinet. Pachetul anticorupție: Parchetul European și instituții noi Magyar a plasat în centrul agendei viitorului guvern măsuri anticorupție și schimbări instituționale. Între priorități, el a menționat: aderarea la Parchetul European (instituția UE care investighează fraude cu fonduri europene); înființarea unui birou anticorupție „pentru că tot ceea ce se face cu banii publici trebuie verificat”; încurajarea denunțătorilor anonimi. Tot la capitolul de reglementare, Magyar a spus că va modifica Constituția astfel încât un premier să poată conduce țara maximum opt ani (două mandate) și a susținut că această limitare „i se va aplica și lui” Viktor Orbán, despre care a afirmat că a fost premier timp de 20 de ani. Tranziție, documente și energie: ce spune că urmează Magyar a afirmat că se așteaptă la „o tranziție rapidă” și a acuzat fosta guvernare de corupție, susținând că Ungaria a fost „jefuită” și „devastată”. În același timp, a spus că vor fi examinate „o mulțime de documente secrete” semnate de guvernarea anterioară, inclusiv împrumuturi, pe care intenționează să le revizuiască și să le facă publice. Întrebat despre o informație potrivit căreia ministrul de Externe demisionar, Péter Szijjártó, „distruge documente”, Magyar a spus că ar avea date „de la un insider” și că în ultimele luni ar fi primit informații din interior de la mai multe persoane, fără a indica alte dovezi în relatarea citată. Pe energie, el a declarat că, în privința petrolului rusesc, viitorul guvern va face „tot ce e posibil” pentru a diversifica sursele. Politica externă: UE și NATO, relația cu Polonia și Ucraina Magyar a afirmat că Ungaria va fi „un partener constructiv” în UE și că nu va mai susține discursul potrivit căruia „Bruxelles-ul este un rău care trebuie oprit”. A mai spus că țara este „mândră” că este în UE și NATO și a insistat pe ideea unui „guvern al păcii”, respingând narativele despre trimiterea ungurilor în Ucraina. În relația cu Polonia, el a declarat că a discutat cu premierul Donald Tusk și că vrea reconstruirea relației bilaterale, adăugând că „Ungaria nu va mai fi un azil pentru infractori” în contextul azilului politic acordat de Orbán unor politicieni polonezi acuzați de corupție. Întrebat despre blocarea ajutorului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, Magyar a spus că „nu îi e clar cum stă situația” și a susținut că Ungaria s-ar fi retras în decembrie din schema respectivă, motiv pentru care „nu se aplică țării noastre”, în versiunea redată de G4Media. Ce urmează, pe termen scurt Din declarațiile prezentate, următoarele repere invocate de Magyar sunt legate de validarea rezultatelor (menționată ca termen-limită 4 mai) și de convocarea noului Parlament în intervalul legal de 30 de zile, cu presiune publică pentru o reuniune mai devreme decât 12 mai. În paralel, el a indicat ca direcții de început aderarea la Parchetul European și lansarea unor mecanisme anticorupție și de transparență privind documente și împrumuturi ale guvernării anterioare. [...]
