Știri
Știri din categoria Politică
Comisia Europeană propune relaxări ample ale regulilor digitale, inclusiv amânări în AI Act și modificări în GDPR, într-o mișcare care riscă să crească incertitudinea juridică și să slăbească unul dintre puținele avantaje competitive ale UE în tehnologie — credibilitatea sa de reglementator, potrivit unei analize din The Next Web.
Pachetul legislativ, numit „Digital Omnibus” și publicat pe 19 noiembrie 2025, ar urma să modifice dintr-un singur demers AI Act, GDPR, Directiva ePrivacy, Data Act și mai multe cadre de securitate cibernetică. Comisia a împins mesajul de „simplificare” (termen folosit de 23 de ori în comunicatul aferent), însă criticii susțin că schimbările depășesc ajustările tehnice și reprezintă concesii structurale.
Conform materialului, propunerea include câteva puncte cu impact direct asupra obligațiilor companiilor:
Cu șase zile înainte de publicarea pachetului, o coaliție de 127 de organizații ale societății civile a avertizat, într-o scrisoare deschisă, că inițiativa ar putea însemna „cea mai mare retragere a drepturilor digitale fundamentale din istoria UE”, notează publicația.
Unghiul central al analizei este că relaxarea regulilor nu atacă problemele structurale care țin Europa în urmă în competiția tehnologică, dar poate eroda un activ deja construit: arhitectura de reglementare (GDPR, DSA, DMA, AI Act) care a influențat standarde globale.
Textul invocă argumentul profesoarei Anu Bradford (Columbia Law School), potrivit căruia decalajul tehnologic UE–SUA nu poate fi pus credibil pe seama stricteții reglementărilor digitale europene. Cauzele ar fi mai profunde: lipsa unei piețe digitale unice funcționale, piețe de capital fragmentate, legi ale insolvenței care descurajează asumarea riscului și un sistem de imigrație care îngreunează atragerea de talente.
În sprijin, analiza citează „State of European Tech 2025”: finanțarea atrasă de startup-urile din SUA ar fi de aproximativ 0,74% din PIB, față de 0,35% pentru Regatul Unit și Irlanda (cea mai performantă regiune europeană). Totodată, aproape jumătate din finanțarea în stadiu târziu pentru spinout-urile europene din deep tech ar veni din afara Europei, în principal din SUA. Publicația mai amintește că ar fi raportat anterior că aproximativ 30% dintre „unicornii” europeni din perioada 2008–2021 s-au relocat în străinătate, mai ales în SUA, nu din cauza GDPR, ci pentru capital, clienți și acces la o piață mare.
Analiza plasează pachetul Omnibus într-un moment politic dominat de presiunea de a „ține pasul” cu dereglementarea din SUA, pe fondul anxietății europene legate de supremația tehnologică americană și de orientarea de dereglementare a administrației Trump.
În martie 2026, Parlamentul European și-a votat poziția: a susținut amânarea termenelor pentru AI cu risc ridicat, dar cu date fixe; a scurtat perioada de grație propusă de Comisie pentru obligațiile de marcare (watermarking); a adăugat o interdicție pentru sisteme de AI de tip „nudificare”; și a păstrat, într-o formă slăbită, obligațiile de alfabetizare în AI pe care Comisia ar fi vrut să le elimine complet.
Separat, Jacques Delors Centre avertizează, într-o analiză citată de publicație, că propunerile Omnibus avansate fără o evaluare de impact cuprinzătoare pot crește incertitudinea juridică și pot crea portițe, în loc să reducă complexitatea. În piețe dominate de companii tehnologice străine, reguli mai relaxate ar putea consolida dominația externă și ar submina obiectivul UE de „suveranitate digitală”.
Dincolo de Omnibus, analiza menționează că „Digital Fitness Check”, derulat în paralel, indică o direcție mai largă: Digital Services Act (DSA) și Digital Markets Act (DMA) au fost deja numite drept potențiale ținte. Dacă aceste cadre sunt slăbite, efectul probabil — în logica textului — ar fi întărirea poziției marilor platforme pe care UE încerca să le constrângă, fără ca Europa să rezolve problemele de finanțare, piață și scalare care apasă asupra propriilor companii.
Recomandate
Rectificarea bugetară a devenit urgentă pentru a evita blocaje în Sănătate , iar intrarea în scenariul alegerilor anticipate ar agrava situația prin prelungirea perioadei cu un guvern interimar, susține fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete , potrivit Antena 3 . Rogobete a declarat, marți, în direct la Antena 3 CNN, că sistemul are nevoie „urgent” de rectificare bugetară și a avertizat că, în lipsa finanțării, programele naționale importante care susțin acțiunile prioritare riscă să intre „în colaps financiar”. În acest context, el a spus că alegerile anticipate ar însemna „un dezastru” pentru Sănătate, inclusiv prin riscul ca medicii să ajungă să aleagă cui administrează tratamentul. De ce contează: blocajul politic poate întârzia finanțarea și deciziile operative În explicațiile sale, Rogobete a legat presiunea financiară de modul în care a fost construit bugetul pe anul în curs: acesta ar fi fost „tăiat din pix cu 10%” la începutul anului și aprobat abia în aprilie, iar o parte importantă din bani s-ar fi dus pe plata facturilor din trimestrul 1, perioadă în care „n-am avut buget”. Pe fondul creșterii costurilor la materiale și medicamente, bugetul s-ar fi epuizat mai repede decât estimările inițiale, a mai afirmat el. În scenariul anticipatelor, Rogobete a susținut că alegerile nu s-ar putea organiza mai devreme de februarie–aprilie și că, până atunci, România ar funcționa cu un guvern interimar „fără puteri depline”, ceea ce ar limita capacitatea de administrare și de intervenție, inclusiv în Sănătate. Ce riscuri invocă pentru sistem: urgențele, stocurile și personalul Fostul ministru a indicat drept prioritate finanțarea serviciilor de urgență, argumentând că „acolo nu poți face pauză deloc” și că zona de urgențe ține de „securitate națională”. El a mai spus că, fără bani, coordonarea unor evenimente majore (a dat ca exemplu un posibil accident de tip Colectiv sau o explozie) ar fi dificilă, pentru că intervenția „costă bani”. Rogobete a mai afirmat că, încă din iulie, în unele spitale s-ar fi observat „scăderi alarmante de stocuri” și că există riscul unui „blocaj foarte grav” din toamnă, pe care l-a descris drept o criză „cum n-a mai fost de peste 20 de ani”. În plus, el a spus că există riscul să nu fie suficient personal medical pentru cele șapte spitale noi construite prin PNRR , dacă nu este asigurată finanțarea resursei umane, ceea ce ar limita utilizarea lor „la capacitate maximă”. Ce urmează pe plan politic Rogobete a precizat că PSD urma să decidă miercuri, în Consiliul Politic Național (ora 16.00), strategia privind susținerea sau modul de raportare politică la Guvernul Luca Niculescu. În intervenția sa, el a insistat că soluția pentru evitarea crizei este rectificarea bugetară și a spus că nu înțelege de ce nu s-au alocat „câteva zeci de milioane” din rezerva Guvernului pentru a preveni criza în „cele mai critice zone” din Sănătate. [...]
PNL anunță că va monitoriza strict cheltuielile și ținta de deficit a viitorului Guvern Niculescu , pe fondul unui climat politic în care PSD ar rămâne „în opoziție” chiar și de la guvernare, potrivit news.ro . Deputatul PNL Raluca Turcan afirmă că liberalii intră în opoziție, dar că aceasta nu va însemna „să stai cuminte și să aplauzi”, ci supravegherea modului în care sunt cheltuiți banii publici. În mesajul publicat pe Facebook, Turcan spune că PNL va urmări „fiecare leu” cheltuit de guvern și va verifica dacă sunt respectate angajamentele de politică fiscal-bugetară. Miza: bugetul pe 2027, deficitul și continuitatea reformelor Turcan indică trei repere după care PNL spune că va evalua activitatea viitorului executiv: respectarea țintei de deficit; construirea bugetului de stat pe 2027 „pe venituri reale, nu pe promisiuni”; continuarea reformelor, fără blocaje „în sertarele ministerelor”. În același mesaj, deputatul PNL susține că partidul va avea „maturitatea și onestitatea” de a sprijini „marile proiecte ale României”, menționând SAFE, absorbția fondurilor europene și bugetul de stat pe 2027. Avertismentul către premierul desemnat și acuzațiile la adresa PSD Raluca Turcan îi transmite premierului desemnat Luca Niculescu un avertisment: să nu uite că „PSD este în opoziție chiar și când e la guvernare”. Ca exemple, ea invocă episoade din acest an: PSD ar fi spus că nu se atinge de SAFE după retragerea sprijinului politic pentru guvernul din care făcea parte, dar „la câteva săptămâni distanță” l-ar fi atacat la Curtea Constituțională. Turcan mai afirmă că, în mai, după ce PSD ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan împreună cu AUR, Sorin Grindeanu ar fi semnat la Cotroceni acordul pentru legea salarizării, descrisă ca jalon PNRR în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei), însă „PSD a blocat legea”, iar România ar fi pierdut această sumă. Deputatul PNL adaugă că liberalii „nu semnează un acord” pentru a-l încălca ulterior. Ce urmează Mesajul PNL, în forma prezentată de Turcan, prefigurează o opoziție concentrată pe controlul cheltuielilor publice și pe parametrii bugetari pentru 2027, într-un moment în care premierul desemnat Luca Niculescu își construiește majoritatea și programul de guvernare. [...]
Parlamentul Ungariei a abrogat restricțiile din 2021 privind „promovarea” LGBT+ către minori , într-o mișcare cu impact direct de reglementare, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că legea încălca principiile fundamentale ale UE, potrivit Adevărul . Votul marchează o schimbare de direcție față de politicile introduse în timpul guvernării lui Viktor Orbán și reduce riscul de noi blocaje juridice în raport cu normele europene. Decizia a fost adoptată marți cu 136 de voturi pentru și 51 împotrivă. Modificările au fost susținute de partidul Tisza , condus de premierul Péter Magyar, care are o majoritate de două treimi în Parlament, în timp ce Fidesz, formațiunea fostului premier Viktor Orbán, s-a opus inițiativei. Ce prevederi au fost eliminate și ce rămâne în vigoare Abrogarea vizează prevederile care restricționau prezentarea homosexualității și a identităților de gen în fața minorilor, măsuri introduse în 2021 și prezentate oficial atunci ca parte a protecției copiilor împotriva abuzurilor sexuale. În practică, acestea au limitat accesul minorilor la informații despre homosexualitate și despre identități de gen diferite de sexul atribuit la naștere. Noua lege păstrează însă interdicțiile privind: pornografia, exploatarea sexuală, alte materiale considerate dăunătoare dezvoltării fizice, intelectuale, emoționale sau morale a copiilor. Presiunea UE și efectul asupra manifestațiilor Pride Legea din 2021 a generat critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a unor lideri europeni, care au acuzat autoritățile ungare că stigmatizează comunitatea LGBT+ și asociază nejustificat homosexualitatea cu pedofilia. În 2025, legislația a fost înăsprită, oferind autorităților un temei pentru interzicerea manifestațiilor Pride. În acest an, Curtea de Justiție a UE a decis că legea din 2021 încălca principiile fundamentale ale Uniunii, iar ulterior poliția a autorizat organizarea manifestației Gay Pride. Premierul Péter Magyar a susținut că schimbările vor ajuta Ungaria să își alinieze legislația la normele europene, dar a prezentat măsura ca una de consolidare a protecției minorilor, „indiferent de orientarea sexuală”, nu ca o restabilire generală a drepturilor persoanelor LGBT+. În context, Adevărul amintește și o declarație anterioară a premierului, relatată aici . Ce probleme rămân nerezolvate, potrivit activiștilor Tamas Dombos, reprezentant al organizației pentru drepturile omului Hatter Society, a salutat eliminarea restricțiilor privind accesul la conținuturi LGBT+ ca pe un progres important, dar a avertizat că abrogarea nu rezolvă toate problemele comunității. Potrivit acestuia: persoanele transgender nu pot obține recunoașterea legală a identității de gen, inclusiv după tranziție; cuplurile de același sex nu au dreptul de a adopta copii în aceleași condiții ca alte cupluri; nu este clar dacă guvernul intenționează să modifice și aceste prevederi. În concluzie, votul de marți elimină o parte importantă din restricțiile introduse în era Orbán, dar organizațiile LGBT+ susțin că ar fi necesare schimbări suplimentare pentru egalizarea efectivă a drepturilor. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu spune că exclude scenariul unui eșec la învestitură , în condițiile în care negocierile pentru formarea guvernului se poartă pe fondul unei crize politice prelungite și al presiunilor economice și sociale, relatează HotNews . După discuțiile de marți cu partidele și grupurile parlamentare, Niculescu a declarat că rămâne concentrat pe misiunea de a forma un executiv și că nu ia în calcul „posibilitatea unui eșec”. El a spus că discuțiile au vizat atât formula guvernului, cât și programul de guvernare, invocând explicit existența unei crize politice de „atâtea luni”, dar și a unei crize economice și sociale. Trei variante de guvern, decizie „destul de repede” Niculescu a precizat că are în vedere în continuare trei „schițe” pentru viitorul cabinet și că „toate opțiunile” rămân deschise: guvern politic; guvern „hibrid” (politic și tehnic); guvern tehnocrat. Premierul desemnat a afirmat că este „optimist” în privința votului de învestitură și că va trebui să ia o decizie „destul de repede” asupra uneia dintre variante, menționând că discută zilnic cu liderii partidelor. Totodată, a spus că, în varianta unui guvern tehnocrat, are deja o listă de posibili miniștri pe care ar putea să o prezinte „chiar astăzi”, dar a evitat să ofere nume, motivând că orice exemplu ar genera noi controverse. Discuții doar cu partidele dispuse să susțină învestirea Întrebat dacă ia în calcul discuții cu AUR sau S.O.S, Niculescu a răspuns că a vorbit cu formațiunile care „și-au arătat deschiderea” de a vota un guvern, indiferent de formula acestuia, ceea ce – potrivit declarațiilor sale – nu este cazul celor două partide din opoziție. În schimb, a indicat că, după învestire, va solicita miniștrilor să meargă în Parlament pentru dialog instituțional cu toate grupurile, invocând rolul reprezentativ al Legislativului. Acord între partidele care susțin guvernul: „suntem în discuții” Niculescu a mai spus că a propus o formă de acord între partidele care susțin învestirea guvernului și că discuțiile sunt în desfășurare. El a descris documentul ca fiind „deschis pentru toată lumea” și a punctat că negocierile nu sunt încheiate. Declarațiile vin în contextul în care premierul desemnat încearcă să coaguleze o majoritate pentru votul din Parlament, iar decizia asupra formulei finale a cabinetului urmează să fie luată într-un termen scurt, potrivit propriilor afirmații. [...]
UDMR condiționează sprijinul parlamentar pentru Guvernul Niculescu de evitarea dependenței de AUR și SOS , iar intrarea la guvernare alături de PSD rămâne, în acest moment, exclusă, potrivit unui interviu acordat de purtătorul de cuvânt al formațiunii, Csoma Botond , pentru HotNews . Mesajul UDMR conturează o linie de reglementare politică a majorității: orice formulă care împinge votul „la cheremul” extremelor este respinsă, chiar dacă Uniunea spune că poate discuta un acord limitat de susținere. În context, premierul desemnat Luca Niculescu a propus ca PSD, PNL și UDMR să semneze un acord pe șase luni pentru susținerea unor demersuri și reforme prioritare, iar PSD și-a exprimat deja acordul pentru această variantă. „Da” la un acord limitat, „nu” la guvernare cu PSD Csoma Botond spune că UDMR ar putea accepta un acord de susținere pe o perioadă limitată, dar doar după clarificarea conținutului: pentru ce proiecte, care este obiectul acordului și ce majoritate parlamentară ar asigura. În schimb, intrarea UDMR la guvernare împreună cu PSD este respinsă în actualele condiții. Reprezentantul Uniunii argumentează că refacerea, chiar și parțială, a fostei coaliții PSD–PNL–UDMR „nu mai este posibilă” pe baza declarațiilor recente din spațiul public și că „schimbarea taberei” fără modificări pe scena politică ar fi „imposibilă”, în condițiile în care UDMR a făcut parte din alianța care l-a propus premier pe Siegfried Mureșan. Linia roșie: fără majoritate care depinde de AUR și SOS UDMR afirmă explicit că singura „linie roșie” este să nu ajungă să fie nevoie de cooptarea AUR și SOS pentru a forma o majoritate. În interviu, Csoma Botond insistă că Uniunea vrea instalarea rapidă a unui guvern și se declară dispusă să participe la constituirea unei majorități, dar nu într-o formulă care ar face guvernul dependent de voturile AUR și SOS. „Singura linie roșie pe care o avem este să nu fim nevoiți să-i cooptăm în această majoritate pe cei de la AUR și SOS.” Factorul PNL și „tabăra Veștea”: votul, pus sub semnul întrebării Întrebat dacă UDMR ar vota un guvern din care să facă parte tabăra Veștea din PNL, Csoma Botond spune că nu poate garanta un răspuns înainte de discuții interne, dar indică o problemă de fezabilitate: dacă PNL nu susține o astfel de construcție, la vot s-ar ajunge din nou la dependența de AUR și SOS, scenariu pe care UDMR îl consideră „inadmisibil”. Totodată, UDMR neagă existența unei coordonări cu PNL, subliniind că deciziile sunt luate independent, chiar dacă au făcut parte din aceeași tabără politică în demersul de nominalizare a lui Siegfried Mureșan. Ce urmează: risc de anticipate dacă nu trece Guvernul Niculescu Csoma Botond afirmă că, dacă Guvernul Luca Niculescu nu trece de Parlament, concluzia ar fi că „nu există o soluție politică” în acel moment, iar alternativa rămasă ar fi alegerile anticipate . În același timp, el spune că, în zilele recente, UDMR nu a mai avut discuții nici cu PSD, nici cu premierul desemnat Luca Niculescu sau cu președintele Nicușor Dan, ceea ce sugerează că o eventuală negociere pentru un acord de susținere ar depinde de o inițiativă politică nouă, în special din partea PSD. [...]
PSD pune presiune pe PNL să intre la guvernare, invocând costul economic al blocajului politic , potrivit HotNews , care relatează despre schimbul de replici dintre Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan pe tema formării noului Executiv. Președintele PSD i-a cerut luni seară liderului PNL, Ilie Bolojan, „din nou”, să participe la construcția noului guvern, susținând că astfel ar avea și șansa „să corecteze problemele” create în perioada în care a fost premier. Mesajul vine după ce Bolojan a reiterat că PNL nu va mai face parte dintr-o coaliție cu PSD. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a acuzat guvernarea lui Bolojan că „s-a axat doar pe cultivarea sărăciei”, invocând „taxe și impozite mărite, prețuri din ce în ce mai mari și venituri scăzute”. Liderul PSD a prezentat, în contrapondere, direcțiile pe care spune că le propune partidul: „o relansare economică reală, creșterea puterii de cumpărare” și „reluarea investițiilor”. „Nu puteți să vorbiți despre responsabilitate atunci când alegeți să fiți spectator. Românii nu merită să plătească în continuare prețul unui blocaj politic.” Miza: majoritate stabilă pentru un program de guvernare Grindeanu a afirmat că PSD este pregătit să participe la formarea unui nou guvern „pe baza unui program” care să răspundă cerințelor societății, dar a subliniat că acesta poate fi aplicat doar cu sprijinul „unei majorități stabile”. În același mesaj, el a avertizat că „orice zi pierdută agravează situația tuturor” și i-a cerut lui Bolojan să fie „parte a soluției”. Poziția PNL: sprijin condiționat, fără coaliție cu PSD În contextul discuțiilor despre învestirea unui nou prim-ministru, Bolojan a spus că a prezentat candidatului la funcția de premier condițiile „de bun simț” ale PNL pentru susținerea la vot, însă a reiterat că PNL nu va mai guverna alături de PSD. „PNL nu va guverna din nou împreună cu PSD, pentru că refuză să-i mintă pe români cu soluții care nu au cum să funcționeze.” În declarația citată de HotNews, liderul PNL a acuzat PSD că nu respectă angajamentele și că „provoacă crize”, susținând totodată că social-democrații critică direcția prin care guvernul „a stabilizat țara”, dar cer celor pe care îi atacă să rămână la guvernare. Ce urmează Din informațiile prezentate, pozițiile publice rămân divergente: PSD insistă pe formarea unei majorități stabile și pe intrarea PNL în construcția guvernului, în timp ce PNL exclude o coaliție cu PSD, dar vorbește despre condiții pentru sprijin la învestitură. HotNews nu indică, în acest moment, o soluție agreată de ambele părți. [...]
