Știri
Știri din categoria Politică
AUR anunță că nu va vota Cabinetul Mureșan, crescând riscul de blocaj la învestire și apropiind scenariul alegerilor anticipate, potrivit Agerpres.
Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, susține că nominalizarea europarlamentarului Siegfried Mureșan de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru nu schimbă poziția partidului: AUR nu va susține la vot un guvern condus de Mureșan. Dungaciu afirmă că, în aceste condiții, România este „mai aproape” de alegeri anticipate, pe care le vede drept pasul următor dacă nominalizarea eșuează.
În evaluarea sa, este posibil „să nici nu se ajungă la vot în Parlament”, iar dacă procedura va ajunge totuși la vot, candidatul „nu va întruni numărul necesar” pentru învestire.
Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a reiterat că partidul nu va vota „nicio nominalizare” care nu include sau nu implică AUR și a spus că ideea alegerilor anticipate este „tot mai vie”. Avrămescu a adăugat că AUR nu se va implica în formarea sau votarea unui guvern cu această candidatură și a calificat anticipatele drept „cele mai importante” pentru România.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, conform Agerpres. În acest cadru, AUR își leagă explicit poziția de refuz de perspectiva anticipatelor, pe fondul unei tensiuni politice pe care o descrie ca fiind la „maximum” și al unei „tensiuni din societate” pe care o numește „fără precedent”.
Avrămescu a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 90%” dintre respondenți ar spune că România merge într-o direcție greșită, concluzionând că actuala criză ar trebui încheiată „în cel mai scurt timp”.
Recomandate
Valeriu Stoica pune sub semnul întrebării centrul real de decizie din Executiv , susținând că premierul Luca Niculescu joacă mai degrabă rolul de „mediator”, în timp ce PSD încearcă să proiecteze control politic asupra Guvernului – o dinamică ce poate afecta stabilitatea și predictibilitatea guvernării până în 2028, potrivit Digi24 . Fostul președinte PNL afirmă, într-un interviu la emisiunea „În Fața Ta”, că Luca Niculescu „nu este de fapt premierul” în sensul conducerii politice, ci un „mediator” între miniștrii PSD, miniștrii propuși de Nicușor Dan și Sorin Grindeanu. Stoica descrie situația ca pe una „echivocă”, în care Grindeanu, deși nu este în Guvern și „n-a acceptat să fie prim-ministru”, ar avea interesul să lase impresia că „face jocurile”, pentru a nu-și pierde poziția în PSD. „În orice caz, nu Luca Niculescu. El este un mediator în acest Guvern.” Miza: cine controlează agenda Guvernului și cu ce cost politic Stoica leagă această arhitectură de putere de o „strategie de comunicare” a PSD pe care o consideră „un eșec de la bun început” și care, în opinia sa, va duce la diminuarea bazei electorale a partidului. În același registru, el vorbește despre „paradoxul” unui guvern „nou” și „vechi” în același timp, dând exemplul ministrului Alexandru Nazare, descris drept „vechi într-un guvern nou”. În lectura fostului lider PNL, PSD riscă să piardă teren, iar întrebarea devine în favoarea cui: AUR sau „opoziția democratică”. Stoica mai spune că în prezent există „două opoziții”: una „extremistă, populistă, naționalistă” și una care „crede în valorile europene” și în „democrația constituțională”. Scenariul până în 2028: AUR dominant, PSD minor și posibilă alianță oficializată Stoica avansează un scenariu în care AUR ar putea deveni „partidul dominant”, iar PSD „partidul minor” în această zonă politică. El susține că PSD „va pierde” și că există posibilitatea ca în 2028 să aibă un bazin electoral mai mic decât în prezent, mergând până la ipoteza „oficializării” unei alianțe PSD–AUR în viitor. „Cred că AUR va deveni în zona asta politică partidul dominant, iar PSD va deveni partidul minor.” În plus, Stoica afirmă că o alianță AUR–PSD ar putea apărea și înainte de 2028, în anumite condiții, menționând ipoteza demisiei lui Luca Niculescu. El adaugă însă că, „altfel, în Parlament, Alianța PSD-AUR funcționează”, referindu-se la o cooperare de facto, nu la una formală. Cum îl descrie Stoica pe premier În același interviu, Stoica spune că nu crede că Luca Niculescu s-ar înscrie într-un partid precum PSD și îl caracterizează drept „un foarte bun diplomat”, cu „civilitate”, „experiență culturală” și capacitate de „mediere națională”, într-un mediu politic pe care îl descrie metaforic drept „arenă de circ cu fiare neîmblânzite”. Materialul Digi24 prezintă aceste afirmații ca evaluări și predicții ale lui Valeriu Stoica; evoluțiile politice invocate (inclusiv scenariile de alianțe) rămân, în acest stadiu, ipoteze. [...]
Dominic Fritz condiționează sprijinul USR pentru premierul Luca Niculescu de refuzul deciziilor PSD , într-un mesaj care ridică miza politică pe viitoarele decizii de buget și deficit. Potrivit Digi24 , liderul USR a spus la congresul partidului de la Timișoara că „testul încrederii” va fi „de câte ori va spune «NU» PSD-ului”. În discurs, Fritz a indicat explicit că încrederea USR în șeful Executivului va depinde de capacitatea acestuia de a se opune deciziilor PSD și de a refuza semnături, pentru a demonstra că este „de partea românilor”, nu „de partea privilegiaților”. Miza: cine controlează agenda guvernării Fritz a susținut că se teme ca premierul să ajungă să execute ordinele lui Sorin Grindeanu , iar „costurile” să fie suportate de populație. El a folosit o comparație cu un taraf, în care liderul PSD ar „comanda muzica”, iar Guvernul ar „cânta”, în timp ce românii ar plăti. Totodată, președintele USR a afirmat că, după șase luni de guvernare, PSD ar urma să îl evalueze pe premier „să vadă dacă a cântat cum i s-a comandat”. Buget, deficit și presiunea pe taxe În atacurile la adresa PSD, Fritz a ironizat discuțiile despre „gaura” din buget și a invocat rectificarea bugetară adoptată de Guvern, susținând că deficitul ar fi ajuns la 3,8% după primele nouă luni ale anului. În același context, a afirmat că se cere o a doua rectificare, pe motiv că ministerele ar vrea „60 de miliarde” în plus, bani care „nu există”, în opinia sa. Pe linia consecințelor economice, Fritz a acuzat PSD că va alege între creșterea deficitului (cu efecte în prețuri) și majorarea taxelor, susținând că partidul nu va tăia cheltuieli și nu va prioritiza combaterea corupției. Context politic: critică și la adresa AUR În același discurs, Fritz a susținut că PSD ar continua să acționeze cu sprijinul AUR, deși AUR se prezintă ca partid anti-sistem. El a amintit, între altele, de moțiunea care a dus la căderea Guvernului, de atacuri comune la adresa unor foști miniștri USR și de dispute privind legea integrității și numiri la TVR și Radio România. Mesajul lui Fritz fixează, practic, un criteriu politic de evaluare a premierului în raport cu PSD, într-un moment în care termenele invocate în discurs includ ținte legate de deficit și buget (1 noiembrie și 1 decembrie, conform declarațiilor citate). [...]
Dominic Fritz a fixat la Congresul USR o linie de opoziție dură față de PSD și AUR , mizând pe promisiunea unei „guvernări fără PSD și fără AUR” și pe ideea că partidul trebuie să rămână „câinele de pază” al cetățenilor, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care USR își alege noua conducere la Timișoara, iar Fritz încearcă să consolideze direcția politică pentru următorii doi ani. În fața delegaților, liderul USR a vorbit despre dezamăgirea unor alegători care au votat „cu speranță” pentru o agendă de reformă și a încercat să repoziționeze partidul ca actor de control și presiune publică asupra puterii. „Noi nu ne vom crede niciodată șeful sistemului, vom fi mereu câinele de pază al cetățenilor în fața sistemului!” Ținta principală: relația PSD–Guvern și controlul asupra agendei fiscale În discurs, Fritz a sugerat că premierul Luca Niculescu ar fi sub influența liderului PSD Sorin Grindeanu, folosind o comparație menită să transmită ideea de control politic asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv pe calendarul legat de deficit și buget. „Grindeanu comandă muzica, Niculescu cântă, iar lăutarii trebuie să-i plătească românii.” Fritz a afirmat că Grindeanu „i-a dat guvernului termenele” – „deficitul lămurit până la 1 noiembrie, bugetul până la 1 decembrie” – și că după șase luni PSD ar urma să evalueze premierul. Critici la adresa PSD și AUR: „supapa sistemului” Liderul USR a atacat și opoziția, acuzând AUR că ar „sprijini pe furiș” PSD. Despre PSD, Fritz a susținut că nu va reduce cheltuielile statului și nu va lupta cu corupția, invocând primele zile de guvernare ca indiciu asupra priorităților. În același registru, Fritz a spus că AUR capitalizează politic nemulțumiri legitime, dar nu ar fi „anti-sistem”, ci „supapa sistemului”, astfel încât furia publică să nu se îndrepte către „adevărații vinovați”. Miza internă: conducerea partidului și strategia pe doi ani Congresul USR este primul după intrarea partidului în opoziție și are ca obiect alegerea noului Birou Național: 600 de delegați urmează să voteze 24 de membri. Mandatul de președinte al lui Dominic Fritz nu este pus în joc la acest congres. La final, Fritz a indicat drept obiectiv pentru următorii doi ani construirea unei „majorități reformiste” care să ducă USR din nou la guvernare, cu o linie explicită: „o guvernare fără PSD și fără AUR”. Pentru context despre eveniment și competiția internă, HotNews a relatat separat că reuniunea are loc la Timișoara și că mai multe echipe își dispută locurile din conducere. [...]
PSD recuperează teren față de AUR, iar competiția pentru primul loc se strânge , potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de HotNews , într-un context în care percepția publică asupra direcției țării rămâne puternic negativă, iar agenda economică (salarii, pensii, deficit) domină așteptările de la Guvern. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă de eșantionare este de 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Intenția de vot este calculată din totalul celor care și-au exprimat o opțiune. Cum ar arăta Parlamentul dacă alegerile ar fi duminica viitoare Conform cercetării, AUR rămâne pe primul loc, dar diferența față de PSD se reduce: AUR: 35% PSD: 26% PNL: 15% USR: 10% UDMR: 5% Sub pragul electoral ar rămâne, în acest sondaj, SENS (4%) și SOS România (2%). De ce contează: diferența AUR–PSD se micșorează Comparativ cu sondajul Avangarde din septembrie (menționat în articol), AUR scade cu un punct procentual, PSD crește cu trei puncte, USR urcă cu două puncte, iar PNL pierde un punct. În termeni de ecart, PSD „recuperează” față de AUR, pe fondul unei diferențe care, în sondajul Avangarde anterior, era de 13 puncte procentuale. HotNews notează și un reper extern: un sondaj CURS publicat joi indică o diferență de opt puncte între AUR și PSD. Percepția asupra guvernării: direcție „greșită” și priorități economice Pe fondul schimbărilor politice recente, sondajul a testat și reacția la decizia PNL de a vota învestirea Guvernului Niculescu , deși partidul a anunțat că rămâne în opoziție. 50% dintre respondenți consideră decizia „mai degrabă greșită”, 29% „mai degrabă bună”, iar 21% nu știu sau nu răspund. În același timp, 78% dintre respondenți spun că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 16% într-o direcție bună (6% indeciși/refuz). Întrebați care ar trebui să fie prima prioritate a Guvernului (un singur răspuns), respondenții indică: creșterea salariilor și pensiilor: 30% combaterea corupției: 21% reducerea deficitului și a datoriei publice: 19% reducerea cheltuielilor statului: 15% investiții în infrastructură: 7% finanțarea sistemului de sănătate: 4% Pe tema reducerii deficitului, majoritatea (59%) ar prefera reducerea cheltuielilor, în timp ce 20% ar opta pentru taxe mai mari pe averi și companii. Creșterea taxelor și impozitelor generale este susținută de 2%, iar înghețarea salariilor și pensiilor de 1%. Context: comparația cu un sondaj CURS În articol sunt prezentate și cifre dintr-un sondaj CURS publicat joi, în care AUR este cotat la 34%, PSD la 26% și PNL la 16%, iar peste pragul de 5% apar USR (8%) și UDMR (5%). Tot acolo sunt menționate și alte formațiuni sub prag, cu procente mai mici. În ansamblu, datele indică o cursă mai strânsă la vârf și o presiune crescută pe guvernare pe teme cu impact bugetar direct: salarii, pensii și reducerea deficitului. [...]
Caracterizarea făcută de Kelemen Hunor sugerează un stil prezidențial mai rigid în negocierile pentru Guvern , cu potențial de a influența ritmul și rezultatul discuțiilor politice, potrivit Mediafax . Invitat la B1 TV, liderul UDMR a povestit despre modul în care președintele Nicușor Dan a gestionat discuțiile cu partidele pentru formarea unui nou Guvern și l-a comparat cu fostul premier Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept „încăpățânat”. „Seamănă foarte mult cu Bolojan. Deci la fel de încăpățânat, dar e președinte, sigur că asta dă o legitimitate mai mare decât unui premier, indiferent cine-i premierul. Știe ținta și urmărește, deci nu slăbește în niciun fel. Învață pe parcurs. Deci asta e. Nu există facultate de președinte de țară. Dacă nu mă înșel, așa a funcționat și la primărie. Primul an era de pregătire, de a înțelege. E omul care vrea să înțeleagă toate problemele înainte să spună care e soluția”, a declarat Kelemen Hunor. În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a spus că experiența sa „de un an și jumătate”, de când Nicușor Dan este președinte, a fost „mai mult pozitivă”, menționând că șeful statului „ține direcția” în politica externă, pe care a descris-o drept euroatlantică și transatlantică. Mesajul pe politica externă: „România singură nu se descurcă” Liderul UDMR a legat stabilitatea direcției externe de contextul internațional tensionat și a susținut că România trebuie să colaboreze cu administrația americană, indiferent cine se află la conducerea SUA. „Pentru România, tu trebuie să colaborezi cu administrația. Și trebuie să ții cont că administrația rămâne, cum a rămas și după Obama, și după Biden, și rămâne administrația și după Trump. Și pentru România, România singură nu se descurcă.” Kelemen Hunor a adăugat că, în opinia sa, „niciun stat din această regiune” nu se descurcă singur și că România „are nevoie de americani”, afirmând că, din acest punct de vedere, apreciază ceea ce face Nicușor Dan. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz vrea ca următorul președinte al Germaniei să fie o femeie , o poziționare care poate influența din timp negocierile politice pentru succesiunea lui Frank-Walter Steinmeier și profilul candidatului agreat de partidele de centru, potrivit Adevărul . Merz a făcut declarația luni, 2 noiembrie, la o reuniune cu ușile închise a responsabililor locali ai CDU, invocând o „decizie definitivă” în privința genului viitorului șef al statului. Conform unor surse din partid citate de News.ro, cancelarul ar fi spus că va propune formațiunii „o candidată de centru”, fără să avanseze un nume. Cine sunt numele vehiculate În spațiul politic german circulă deja mai multe variante pentru succesiunea lui Steinmeier. În material sunt menționate: Ilse Aigner, președinta Parlamentului landului Bavaria, susținută de Markus Söder (CSU); Julia Klöckner, președinta Bundestagului; Karin Prien, ministra federală a Educației; Annegret Kramp-Karrenbauer, fostă președintă a CDU și fostă ministră a Apărării. Separat, fosta cancelară Angela Merkel a susținut, într-un interviu pentru MagentaTV, că „ar fi timpul” ca Germania să aibă o femeie președinte, argumentând că în 77 de ani de istorie a Republicii Federale nu a existat niciodată o femeie în această funcție. De ce contează: rolul președintelui, dincolo de ceremonial Deși Germania este un sistem parlamentar în care cancelarul conduce guvernul, președintele are atribuții care pot conta în momente sensibile: reprezintă statul în relațiile internaționale, semnează legile federale înainte de intrarea lor în vigoare și poate refuza promulgarea celor pe care le consideră neconstituționale, poate acorda grațieri și are prerogative speciale în perioade de instabilitate politică. Președintele Germaniei este ales pentru un mandat de cinci ani, reînnoibil o singură dată. [...]
