Știri
Știri din categoria Politică
Interimatele din Guvern deschid o perioadă de incertitudine pentru proiecte-cheie, inclusiv legea salarizării din PNRR, în timp ce o parte dintre miniștrii PSD care și-au depus mandatele lasă deschisă posibilitatea revenirii la conducerea ministerelor, potrivit Știrile Pro TV.
Luni, miniștrii demisionari ai PSD au organizat conferințe de presă de tip „bilanț”, fără predări de mandat în format clasic, iar social-democrații au evitat să comenteze moțiunea de cenzură. În același timp, unii dintre ei nu exclud să revină în Guvern, dar resping „categoric” varianta unui executiv format alături de AUR.
La Ministerul Muncii, Florin Manole a spus că a pregătit un „prim draft foarte avansat” al legii salarizării, proiect considerat un jalon important în PNRR, pe care ar urma să îl predea succesorului său.
„Am făcut un prim draft foarte avansat al acestui proiect pe care ministrul Pîslaru îl va găsi când va veni în minister, o să i-l predau personal. Niciun venit nu va scădea (...)”
La câteva ore distanță, Dragoș Pîslaru, care preia interimatul, a nuanțat stadiul documentului și a indicat lipsa unei validări financiare, pe fondul constrângerilor bugetare.
„Am primit (...) o variantă de proiect (...) care nu este variantă care să aibă vreo confirmare de la Ministerul Finanțelor Publice, impactul nu a fost calculat (...) Suntem într-o situație cu un deficit mare, iar spațiul fiscal e limitat.”
La Agricultură, Florin Barbu a trecut în revistă programele derulate în aproape trei ani de mandat, iar interimatul este asigurat de vicepremierul Tanczos Barna, care „a preferat să nu facă declarații”, conform relatării.
„Am câștigat pariul pe care l-am făcut cu Ministerul Agriculturii și cu preluarea mandatului.”
La Transporturi, Ciprian Șerban a recunoscut că a semnat, în ultima zi de mandat, ordinul de scumpire a biletelor de metrou și a spus că a trimis Corpul de Control la Metrorex, invocând „cheltuieli nejustificate”. Tot la Transporturi, interimatul este preluat de Radu Miruță, ministrul Apărării, care a indicat drept urgență evitarea pierderii finanțărilor pentru A7 și A0.
„Urgența este să nu se piardă banii pe A7 și A0.”
Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, și-a prezentat bilanțul la sediul partidului, nu la minister, care rămâne în interimat la vicepremierul Cătălin Predoiu. Marinescu a afirmat că a lucrat la 212 acte normative adoptate sau în lucru, că a redus costurile ministerului cu „mai mult de 10 procente” fără concedieri și că a investit „aproape 700 de milioane de lei” în proiecte de modernizare și renovare a unor clădiri.
„Voi explica domniei sale mâine când facem predarea, care e stadiul tuturor lucrărilor și inițiativelor (...)”
Ziua s-a încheiat la Ministerul Energiei, unde Bogdan Ivan a vorbit despre măsurile luate în „criza carburanților”, iar o conferință de final de mandat a avut loc săptămâna trecută și la Ministerul Sănătății, mai notează materialul.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan avertizează că o eventuală cădere a Guvernului ar putea scumpi finanțarea României și ar lovi în încrederea investitorilor , într-un moment în care miza imediată este accesarea fondurilor europene și continuarea reformelor, potrivit G4Media . Declarațiile vin după ce PSD și AUR au anunțat că strâng semnături pentru depunerea unei moțiuni de cenzură . Bolojan a spus că, dacă Guvernul pierde sprijinul parlamentar, urmează negocieri pentru formarea unui nou executiv, dar a criticat lipsa unei alternative articulate din partea celor care împing moțiunea. El a invocat modelul german, unde o moțiune de cenzură trebuie să vină „și cu o soluție”, adică o propunere de guvern. Riscul de „provizorat” și costul de finanțare Premierul a descris căderea Guvernului ca declanșator al unei perioade de interimat („provizorat”) până la votul de încredere pentru un nou cabinet, interval pe care îl consideră dăunător pentru economie. În această logică, el a legat instabilitatea politică de trei efecte directe: afectarea accesării fondurilor europene, pe care o indică drept problemă majoră; creșterea costului de împrumut al statului, pe fondul „oricărei perturbări”; scăderea încrederii investitorilor, cu impact în lanț asupra costurilor suportate de populație. Bolojan a susținut că un guvern care „nu generează încredere” ar însemna că „fiecare cetățean va plăti un ban în plus” prin costuri mai mari, fără a detalia mecanismul sau o estimare. Reformele și pachetul de relansare: condiționare de tăieri în administrație În intervenția de la Digi24, premierul a insistat că nu există „soluții simple” și a avertizat asupra riscului de a crea așteptări care nu pot fi onorate, inclusiv în zona salariilor din sectorul public, în contextul unei viitoare legi a salarizării. El a afirmat că pachetul de relansare economică ar urma să fie pus în practică, cu un angajament ca până în iunie să fie începute măsurile, însă a condiționat acest lucru de reduceri în administrația publică. Argumentul său: orice sprijin bugetar trebuie compensat prin reduceri de cheltuieli, iar reformele din trecut ar fi fost făcute „cu frâna de mână trasă”. Miza politică a moțiunii și scenariul anticipatelor Bolojan a spus că nu se pune problema unui „vot împotriva moțiunii”, ci ca inițiatorii crizei să găsească voturile necesare pentru a o trece. A adăugat că, în zilele următoare, dacă vor exista parlamentari dispuși să discute o posibilă susținere, vor avea loc discuții, precizând: „Nu am cumpărat oameni niciodată.” În plan politic, premierul a afirmat că „asistăm de facto la o nouă coaliție care se organizează” și a făcut o acuzație directă la adresa lui Sorin Grindeanu: „Grindeanu a mințit când a spus la Bruxelles că nu va colabora cu AUR.” Despre alegeri anticipate, Bolojan a spus că România nu a avut până acum anticipate parlamentare, dar că este posibil să se ajungă la soluții care să includă acest scenariu, în funcție de evoluția crizei și de capacitatea de a forma o majoritate. De asemenea, a afirmat că PNL nu ar mai putea face coaliție cu PSD dacă moțiunea PSD–AUR trece, invocând lipsa de credibilitate și responsabilitate. [...]
USR își lasă deschisă opțiunea de a negocia punctual în Parlament pentru a bloca moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , inclusiv cu parlamentari AUR și PSD, în condițiile în care cele două partide au anunțat o moțiune comună, potrivit Antena 3 . Miza imediată este menținerea executivului și evitarea unei escaladări a crizei politice, pe fondul discuțiilor despre un guvern minoritar și al riscului de alegeri anticipate. Dominic Fritz , președintele USR, a spus că partidul nu va aștepta ca „PSD și AUR să arunce țara în aer” și nu a exclus discuții cu parlamentari din aceste formațiuni sau cu neafiliați pentru ca moțiunea să nu treacă. În același timp, el a repetat că AUR este „un partid extremist” și a evitat să răspundă direct dacă USR ar intra într-un guvern minoritar susținut de AUR în Parlament. Ce opțiuni spune USR că are „pe masă” Fritz a indicat trei variante pentru perioada următoare: un guvern minoritar condus de Ilie Bolojan; alegeri anticipate; trecerea USR în opoziție. În logica sa, negocierile ar viza parlamentari individuali, nu neapărat conducerile de partid, plecând de la ideea că „există parlamentari individuali din toate partidele” care ar putea să nu fie de acord cu linia conducerii. Linia roșie trasată față de PSD și eticheta pusă AUR După ce a fost întrebat din nou despre scenariul unui guvern minoritar sprijinit de AUR, Fritz a afirmat că „AUR a luat decizia să susțină PSD” și a susținut că „AUR e extensia PSD”, calificând jocul PSD drept „extrem de periculos” tocmai din cauza caracterizării AUR ca partid extremist. Totodată, liderul USR a avertizat că, dacă PSD votează moțiunea împreună cu AUR, USR nu va mai putea negocia un alt guvern cu PSD, argumentând că social-democrații nu pot pretinde un profil „pro-european” dacă păstrează o majoritate „cu extremiștii în buzunar”, utilizabilă ori de câte ori o reformă devine incomodă. Contextul moțiunii și al crizei guvernamentale PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Bolojan. PSD și-a retras sprijinul politic pentru premier săptămâna trecută, iar miniștrii PSD și vicepremierul Marian Neacșu au demisionat. În paralel, Fritz a criticat momentul anunțului privind moțiunea — în timpul discuțiilor de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, la care participau liderii PSD, PNL, USR, UDMR și minorități — pe care l-a descris drept o „lipsă crasă de respect” față de șeful statului și un semn de „bunăcredință” redusă din partea PSD. Ce urmează depinde de depunerea și calendarul moțiunii, precum și de capacitatea Guvernului Bolojan de a strânge suficiente voturi în Parlament pentru a rămâne în funcție, inclusiv prin eventuale înțelegeri punctuale cu parlamentari din afara majorităților formale. [...]
Moțiunea PSD–AUR ridică riscuri directe pentru finanțarea statului și fondurile UE , iar premierul Ilie Bolojan avertizează că o schimbare de guvern fără o alternativă conturată poate aduce „instabilitate și costuri enorme” pentru România, potrivit Adevărul . Șeful Executivului spune că nu demisionează și că va rămâne în funcție „cât timp acest Guvern are un sprijin parlamentar”. Bolojan a făcut declarațiile luni, 27 aprilie, într-o emisiune la Digi24, în contextul anunțului privind moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. El a susținut că reformele asumate de Guvern au nevoie de timp și că presiunile legate de fondurile europene pot afecta încrederea investitorilor și costurile de finanțare ale României. Miza economică: fonduri europene și costuri de finanțare Premierul a legat explicit instabilitatea politică de riscuri economice, inclusiv prin posibila pierdere a unor sume importante din fonduri europene dacă România nu își respectă angajamentele de reformă. „Dacă nu respectăm angajamentele pe care ni le-am luat (...) România va pierde câteva miliarde de euro.” În aceeași logică, Bolojan a avertizat că schimbarea guvernului „invocând o situație generală economică” nu poate produce îmbunătățiri rapide și că promisiunile de acest tip riscă să se transforme într-o nouă dezamăgire publică. El a indicat și efecte potențiale asupra proiectelor de infrastructură aflate în derulare, precum autostrăzi, spitale și școli. Energie: „deparazitarea rețelelor” și costul cărbunelui Un alt punct invocat de premier a fost sectorul energetic, unde a spus că România nu și-a respectat angajamentele de înlocuire a capacităților pe cărbune, pe fondul lipsei investițiilor în alternative. Bolojan a afirmat că Guvernul a comandat un studiu pentru a stabili ce se poate închide fără a afecta echilibrele energetice, mai ales iarna, și a subliniat că energia produsă pe cărbune este cea mai scumpă „astăzi”, din cauza costurilor certificatelor de dioxid de carbon. Totodată, el a susținut că măsurile de transparentizare au întâmpinat rezistență și a vorbit despre blocaje în accesul la rețele, pe fondul unor autorizații acordate unor societăți cu „proiecte pe hârtie”. „Trebuie să permitem deparazitarea rețelelor electrice (...) accesul la rețele a fost blocat din cauza emiterii unui număr mare de autorizații pentru societăți cu proiecte pe hârtie.” Aritmetica moțiunii și mesajul către PSD și AUR Întrebat ce șanse are moțiunea, Bolojan a spus că PSD și AUR au „40% în Parlament” și „se apropie” de numărul necesar pentru căderea Guvernului. Conform datelor prezentate în articol, pentru adoptarea moțiunii sunt necesare minimum 233 de voturi din totalul de 463 de parlamentari. PSD are 129 de aleși, iar AUR 90 (în total 219, cu 14 sub prag). De cealaltă parte, PNL, USR și UDMR au împreună 164 de parlamentari, iar cu grupul Minorităților Naționale (17 deputați) ar ajunge la 181. Bolojan a criticat PSD și AUR, afirmând că „momentan sunt la capitolul demolări” și a susținut că demersul ar putea prefigura o majoritate de tip PSD–AUR, „pe față sau pe dos”. În același timp, a insistat că, înainte de a dărâma un guvern, „oamenii raționali” trebuie să se gândească „ce punem în loc”. Poziția premierului: fără demisie, cât timp există sprijin parlamentar Premierul a reiterat că nu va demisiona și a respins informațiile potrivit cărora președintele Nicușor Dan i-ar fi cerut retragerea. El a descris relația cu șeful statului drept „corectă” și a spus că este necesară colaborarea președinte–premier. „Voi face ce am făcut și până acum, asigur gestiunea Guvernului cât timp acest Guvern are un sprijin parlamentar.” În final, Bolojan a afirmat că, dacă ar exista o soluție de guvernare, retragerea nu ar fi o problemă „mâine”, însă, în evaluarea sa, „nu există soluții” în acest moment. [...]
PSD încearcă să limiteze costul politic extern al moțiunii cu AUR , invocând precedentul din 2021 în care și USR a acționat parlamentar alături de AUR, pe fondul presiunilor venite dinspre familia socialiștilor europeni pentru menținerea unei direcții „pro-europene”, potrivit HotNews . Adrian Câciu (PSD) a publicat pe Facebook două capturi cu titluri de presă din septembrie 2021 despre o moțiune USR PLUS–AUR împotriva Guvernului Florin Cîțu , însoțite de un mesaj adresat USR și „propagandiștilor”, în care sugerează că acuzațiile privind o „alianță” PSD–AUR ar fi lipsite de temei. Precedentul din 2021: moțiunea care a demis Guvernul Cîțu În fapt, Guvernul Cîțu a fost demis la 5 octombrie 2021 printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și semnată de AUR și USR. În paralel, USR inițiase anterior o moțiune împreună cu AUR, după demiterea ministrului Justiției Stelian Ion și retragerea USR de la guvernare, însă demersul a fost blocat și contestat la Curtea Constituțională , care a constatat existența unui conflict juridic între Parlament și Guvern. HotNews amintește și declarația de atunci a lui Marcel Ciolacu, care susținea că PSD ar vota o moțiune depusă de USR împreună cu AUR, dacă aceasta ar fi fost posibilă procedural. Moțiunea PSD care a dus la căderea Guvernului Cîțu a fost adoptată cu 281 de voturi. Miza externă: mesajul PES despre „fără alianțe cu extrema dreaptă” Contextul sensibil pentru PSD este dat de poziționarea Partidului Socialiștilor Europeni (PES). Pe 26 martie, PES a anunțat o întâlnire între Sorin Grindeanu, Victor Negrescu și conducerea PES, descrisă ca o discuție despre „peisajul politic în schimbare” și despre necesitatea unei traiectorii „stabile și pro-europene” a României, în perspectiva consultărilor interne ale PSD privind viitorul coaliției. În comunicarea PES este menționată explicit respingerea „categorică” a oricărei alianțe cu „extrema dreaptă” și angajamentul pentru un guvern „stabil și pro-european”. Ce urmează: moțiunea împotriva Guvernului Bolojan La o lună după întâlnirea cu PES, PSD a anunțat că va depune împreună cu AUR o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași surse, cele două partide pot strânge numărul de parlamentari necesar pentru ca moțiunea să treacă, ceea ce ridică presiunea politică asupra PSD inclusiv în relația cu partenerii europeni. [...]
Președintele Nicușor Dan refuză să-și asume public susținerea pentru premierul Ilie Bolojan , invocând limite constituționale și rolul de mediator , pe fondul unei „fracturi politice” în interiorul coaliției, potrivit HotNews . Mesajul vine în aceeași zi în care PSD și AUR au anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură comune împotriva Guvernului Bolojan, ceea ce amplifică presiunea politică asupra executivului. Într-o intervenție la Digi FM, șeful statului a spus că, de luni de zile, discută cu actorii din coaliție (UDMR și USR) și că a constatat o creștere a tensiunilor, până la o poziție „cumva ireconciliabilă” între cele două părți. În acest context, Nicușor Dan a susținut că nu se poate pronunța fără a fi perceput ca favorizând una dintre tabere. Miza: rolul președintelui în criza din coaliție Nicușor Dan a explicat de ce evită să declare explicit dacă îl mai susține pe Ilie Bolojan în funcția de premier, afirmând că o astfel de poziționare nu ar fi „constituțională”, în interpretarea sa. „Dar nu este constituțional. Așa cred eu”. Totodată, el a insistat că rolul său este de mediator și că încearcă să „regleze diferite lucruri” prin dialog, menționând și existența unei discuții programate „azi de la ora 10.00”, pe care a descris-o drept una „civilizată”, menită să mențină încrederea publică în direcția politică. Ce spune despre Bolojan și scenariul unui tehnocrat Întrebat ce face bine sau rău premierul, președintele l-a caracterizat pe Ilie Bolojan drept „o persoană foarte serioasă”, dar a repetat că nu poate evalua public activitatea guvernului fără a fi interpretat ca luând partea uneia dintre facțiunile aflate în conflict. Pe varianta unui premier tehnocrat, Nicușor Dan a indicat că, „pentru moment”, nu se află „în ipostaza constituțională de a acționa” și că discuția despre un nou premier ar putea avea loc doar dacă se ajunge efectiv în acel punct. Context: moțiunea PSD–AUR și semnalul de instabilitate În paralel, PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrișor Peiu și Marian Neacșu au declarat că până acum nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare împreună și că, „din câte cunosc”, nici liderii lor nu au făcut un demers în acest sens. Pentru mediul economic, combinația dintre conflictul din coaliție, absența unei susțineri publice ferme pentru premier din partea președintelui și instrumentarea unei moțiuni de cenzură crește riscul de blocaj decizional pe termen scurt, fără ca sursa să ofere, deocamdată, un calendar sau un deznodământ instituțional. [...]
USR cere deblocarea în Camera Deputaților a două proiecte electorale și instituționale – reducerea numărului de parlamentari și revenirea la alegerea primarilor în două tururi – după ce solicitarea de urgentare a fost respinsă, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: schimbări cu efect direct asupra modului de reprezentare și a regulilor de competiție la alegerile locale, dar care, în prezent, rămân blocate în Parlament. Grupul USR din Camera Deputaților a cerut conducerii Parlamentului și liderilor celorlalte grupuri parlamentare urgentarea dezbaterii și adoptării inițiativelor privind reducerea la 300 a numărului de parlamentari, respectiv alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Conform unui comunicat al USR, solicitarea formulată în Camera Deputaților a fost respinsă. Într-o declarație citată de partid, Diana Stoica , lidera deputaților USR, susține că cele două teme au fost exprimate de cetățeni încă din 2009 și acuză opoziția repetată a celorlalte partide față de aceste proiecte. „Românii au spus clar, încă din 2009, că vor 300 de parlamentari. Au mai spus și că vor să își aleagă primarii în două tururi de scrutin. (...) considerăm că este un moment mai bun ca niciodată să punem proiectele USR pe ordinea de zi a comisiilor și, apoi, a plenului (...)”, declară Diana Stoica. Unde sunt blocate proiectele Potrivit informațiilor transmise de USR: proiectul privind reducerea numărului de parlamentari la 200 de deputați și 100 de senatori a fost adoptat tacit de Senat în noiembrie 2025 , iar de atunci este blocat în Camera Deputaților ; termenul pentru depunerea raportului – 26 noiembrie 2025 – este „depășit de mult”; inițiativa privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi este, de asemenea, blocată în Camera Deputaților , iar USR afirmă că proiectul are o vechime de peste 6 ani . Ce urmează Din datele prezentate nu rezultă un calendar asumat pentru reluarea dezbaterilor în comisii sau în plen. În acest moment, singurul element cert este că solicitarea de urgentare a fost respinsă, iar proiectele rămân în procedură parlamentară la Camera Deputaților. [...]
