Știri
Știri din categoria Politică
Viktor Orban a catalogat Ucraina drept „dușmanul” Ungariei, într-un discurs electoral susținut sâmbătă, 7 februarie, la Szombathely, în vestul țării. Premierul ungar a lansat un nou atac virulent la adresa Kievului, reafirmând opoziția categorică față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și criticând solicitările acesteia privind interzicerea importurilor de energie rusească. Declarațiile au fost consemnate de HotNews.
Orban a afirmat că „oricine cere sistarea energiei din Rusia este dușmanul Ungariei, deci Ucraina este dușmanul nostru”. El a acuzat Ucraina că ar „târî” Ungaria în război și a respins orice formă de cooperare economică sau militară cu Kievul. În plus, premierul ungar a reluat ideea că Ucraina nu ar trebui să primească niciodată statutul de membru al Uniunii Europene.
Declarațiile lui Orban vin pe fondul unei dispute legate de energia rusă, Ungaria solicitând recent anularea interdicției europene privind importul de gaze rusești. De altfel, guvernul maghiar a contestat și programul REPowerEU la Curtea de Justiție a UE. Aceste acțiuni subliniază o linie de politică externă tot mai divergentă față de Bruxelles și de majoritatea statelor membre.
Discursul premierului are loc într-un moment politic sensibil, cu alegeri parlamentare programate pe 12 aprilie, în care partidul de guvernământ Fidesz se confruntă cu presiuni din partea opoziției conduse de Péter Magyar. Sondajele recente arată că formațiunea Tisza câștigă teren, într-un climat intern marcat de stagnarea economică și nemulțumiri legate de serviciile publice.
Tot sâmbătă, Tisza și-a lansat programul electoral, care include măsuri precum introducerea unei taxe pe avere și adoptarea monedei euro, în contrast evident cu pozițiile conservatoare ale Fidesz.
Discursul anti-ucrainean al lui Orban accentuează izolarea Budapestei în cadrul UE și NATO, în contextul unui conflict regional care continuă să genereze instabilitate. Retorica premierului riscă să slăbească poziția Ungariei în negocierile europene, dar pare adresată mai ales electoratului naționalist intern, într-o perioadă electorală în care miza politică este foarte mare.
Recomandate
Un transfer de 2 miliarde de forinți către presa maghiară din Transilvania ridică mize de transparență și influență politică înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria din aprilie 2026, potrivit G4Media . Banii ar fi ajuns în România prin intermediul Asociației pentru Spațiul Media Transilvan, care ar fi primit un „sprijin de urgență” de 2 miliarde de forinți (aproximativ 5 milioane de euro, adică aprox. 25 milioane lei), conform rtl.hu, citată de publicație. Finanțarea de dinaintea alegerilor este prezentată ca parte a unui flux mai amplu de bani publici dinspre Budapesta către acest ecosistem media, care, din 2017 până în prezent, ar fi depășit 30 de milioane de euro, potrivit calculelor menționate în articol. Miza, dincolo de dimensiunea financiară, este legată de modul de alocare a fondurilor și de efectul lor asupra spațiului informațional din România. Ce se știe despre mecanismul de finanțare și ce urmează În material se arată că Zoltán Tarr, actualul ministru maghiar al Culturii, a promis revizuirea subvențiilor. În același timp, Transparency International Ungaria a susținut că guvernul anterior ar fi distribuit majoritatea banilor prin „rezoluții secrete”, potrivit informațiilor redate de G4Media. În lipsa unor detalii suplimentare în text despre criteriile de acordare și despre eventuale verificări, rămâne de urmărit dacă revizuirea anunțată va produce schimbări concrete în modul de finanțare și în raportarea publică a acestor fonduri. Asociația pentru Spațiul Media Transilvan : de la asociație culturală la trust regional G4Media descrie Asociația pentru Spațiul Media Transilvan drept cel mai mare trust de presă maghiară din Transilvania, construit în circa un deceniu pe baza unei infuzii consistente de capital public din Ungaria. Asociația a fost înregistrată în 2013 și a gestionat inițial portalul de opinii Főtér.ro. Un punct de cotitură ar fi fost conflictul din 2015 dintre Viktor Orbán și Lajos Simicska, fost aliat, context în care active media din Transilvania asociate lui Simicska ar fi intrat în dificultate financiară. Potrivit jurnaliștilor de la Atlaszo Erdely, citați în articol, asociația ar fi fost vehiculul folosit pentru „salvarea” acestor active, inclusiv prin cumpărarea unei firme (Prima Press SRL) și preluarea jurnaliștilor publicațiilor aflate în colaps. Efecte operaționale: restructurări, schimbări de conducere și reluarea finanțării Materialul notează că influența lui Szilárd Demeter asupra trustului ar fi durat din ianuarie 2018 până în vara lui 2023. În ianuarie 2023, edițiile tipărite ar fi fost suspendate, iar 70% din personal ar fi fost concediat, conform articolului. Ulterior, în iulie 2023, echipa sa ar fi fost îndepărtată de la conducerea operațiunilor media. Conducerea ar fi fost preluată de Györfi Áron, descris de presa maghiară drept „omul lui Liszkay”, iar după această schimbare guvernul ungar ar fi reluat „imediat” finanțarea masivă către asociație, după o perioadă de stagnare, potrivit G4Media. Portofoliu și dimensiunea sprijinului public La apogeu, trustul ar fi administrat aproximativ 30 de entități media, inclusiv publicații, radio și TV, dar și servicii conexe. În articol sunt enumerate, între altele: Publicații tipărite și online: Székelyhon, Krónika, Erdélyi Napló, Főtér.ro, Nőileg, Liget Radio și TV: Radio GaGa (Târgu Mureș), Príma Rádió, Friss FM, Fény TV Servicii: job.szekelyhon.ro, teletext Bilanțul total al sprijinului acordat de Guvernul Ungariei prin Fondul Bethlen Gábor (BGA) către asociație ar depăși 30 de milioane de euro, iar articolul face o comparație: suma ar fi echivalentă cu întregul buget anual pe care Guvernul României îl acordă minorității maghiare. [...]
China a extins de miercuri controlul statului asupra investițiilor în străinătate , prin intrarea în vigoare a unor reglementări care permit examinarea tranzacțiilor și transferurilor cu potențial impact asupra „securității naționale”, potrivit Agerpres . Măsura ridică miza de reglementare pentru companii și investitori, într-un moment în care Beijingul tratează tehnologiile avansate ca active strategice pe fondul rivalității tehnologice cu SUA. Noile reguli, prezentate inițial pe 1 iunie, creează un cadru juridic mai larg pentru orientarea și controlul fluxurilor de capital și de personal calificat din China către exterior. Beijingul consideră domenii precum inteligența artificială, semiconductorii și tehnologiile verzi drept critice economic și strategic și urmărește să favorizeze dezvoltarea lor în țară. Ce se schimbă pentru investițiile „outbound” Reglementările cer ca investițiile externe să respecte „ concepția globală a securității naționale ” și să „echilibreze considerațiile naționale și internaționale”, conform dispozițiilor citate. În practică, guvernul își rezervă dreptul de a examina investiții sau transferuri care ar putea afecta securitatea națională, într-un context în care tranzacțiile transfrontaliere sunt privite frecvent cu suspiciune. Un exemplu menționat este blocarea, în aprilie, de către principalul organism de planificare economică al Chinei a unei tentative a Meta (proprietarul Facebook) de a cumpăra start-up-ul de inteligență artificială Manus, creat de o companie fondată în China, deși firma are în prezent sediul în Singapore. Extinderea restricțiilor dincolo de active și date Un element cu impact operațional este lărgirea ariei de aplicare: restricțiile nu se mai limitează la transferul de active și date, ci se extind și la exportul de servicii. Agerpres notează ca exemplu trimiterea în străinătate a unor experți tehnici sau organizarea de formări în afara țării. Această schimbare alimentează îngrijorarea unor investitori, care se tem că noile reguli ar putea limita capacitatea ecosistemului tehnologic chinez de a accede la piețele mondiale. Reacții și riscuri pentru companiile străine US-China Economic and Security Review Commission , o entitate independentă americană, a apreciat că înăsprirea poziției Beijingului „întărește o tendință” urmată „de luni de zile”. Comisia a avertizat încă din mai că, în cazul legilor chineze legate de securitatea națională, autoritățile de aplicare au o marjă foarte largă de interpretare, ceea ce poate crește riscurile pentru companiile străine prezente în China. Ce urmează depinde de modul în care autoritățile vor aplica acest cadru: reglementările oferă instrumente pentru intervenții punctuale în tranzacții și în mobilitatea specialiștilor, cu efect direct asupra planurilor de extindere externă ale companiilor legate de sectoarele considerate sensibile. [...]
Convocarea Parlamentului în iulie ar putea debloca legile pentru PNRR și, implicit, învestirea Guvernului , într-un moment în care România intră în vacanță parlamentară fără un calendar pentru instalarea rapidă a unui nou executiv, potrivit TVR Info . Vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, a spus la Digi 24 că se așteaptă ca Parlamentul să fie convocat în a doua parte a lunii iulie, într-o sesiune extraordinară. În opinia lui, aceasta ar crea „o oportunitate” atât pentru adoptarea unor legi necesare atragerii banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și pentru testarea unei majorități parlamentare care să permită învestirea unui nou Guvern. Mureșan a susținut că, în acest moment, „nu există un plan pentru o învestire imediată a Guvernului”, în condițiile în care nu a fost convocată o sesiune extraordinară și nu există o desemnare de premier. El a adăugat că Ilie Bolojan rămâne prim-ministru interimar, cu atribuții limitate, iar în următoarele săptămâni executivul ar urma să se concentreze pe reformele necesare pentru finalizarea PNRR. Miza: termenul de 31 august și „aproximativ 7 miliarde de euro” din PNRR Argumentul central invocat de Mureșan este calendarul PNRR: până la finalul lunii august, România ar trebui să mai absoarbă „aproximativ 7 miliarde de euro” (aprox. 35 miliarde lei), iar pentru asta ar fi nevoie de adoptarea unor legi până la 31 august. În acest context, el a afirmat că va fi necesară convocarea Parlamentului, deoarece „un Guvern demis nu poate da ordonanțe de urgență”. Ce scenarii politice vede Mureșan și ce exclude Europarlamentarul liberal a reiterat că, la acest moment, există două variante pe care le numește „ipotetice”: un guvern minoritar PSD, cu Sorin Grindeanu premier; un guvern minoritar PNL–UDMR–USR. Mureșan a respins ideea că guvernarea ar depinde de AUR, partid despre care a spus că are „aproximativ 20%” în Parlament, și a afirmat că o majoritate poate fi construită fără discuții cu AUR. Totodată, a declarat că nu agreează varianta rotației premierului, argumentând că un mandat de patru ani oferă stabilitate și predictibilitate. Materialul are ca sursă Agerpres. Pentru contextul blocajului politic și al intrării în vacanța parlamentară, TVR Info trimite și la un articol separat despre lipsa unui compromis între partidele prooccidentale pentru formarea guvernului. [...]
Declarația de avere a președintelui Nicușor Dan indică o rambursare AEP de aproape 60 mil. lei pentru campania din 2025 , un nivel care pune în prim-plan dimensiunea finanțării electorale și mecanismul de decontare publică, potrivit Mediafax . În documentul depus în iunie 2026, președintele menționează că Autoritatea Electorală Permanentă i-a rambursat cheltuielile electorale pentru alegerile prezidențiale din 2025 în valoare de 59.951.125,97 lei . Declarația are 33 de pagini, dintre care 29 de pagini sunt dedicate donatorilor din campania electorală. Finanțarea campaniei: 387 de donații, o parte cu identitate confidențială Declarația include 387 de donații de la persoane fizice, „multe ecranate”, iar 206 persoane au cerut ca identitatea să le fie confidențială. Printre cele mai mari donații enumerate se regăsesc cele ale oamenilor de afaceri: Florin Talpeș – 810.000 lei Dan Ostahie – 810.000 lei Aurel Iancu – 500.000 lei Ana Maria Mihai – 250.000 lei Active, conturi și datorii: fără casă, cu teren la Predeal și credite în derulare În aceeași declarație, Nicușor Dan arată că nu deține o casă . La capitolul bunuri și disponibilități, sunt menționate: teren intravilan de 7.460 m² în Predeal (Brașov), cumpărat în 2007; un autoturism Citroen (an fabricație 1986); cont la BCR (deschis în 2007): 37.121 lei ; cont la Banca Transilvania (deschis în 2025): 1.248.092 lei ; cont la Banca Transilvania în euro (deschis în 2025): 167 euro (aprox. 835 lei); cont la Salt Bank: 0 lei . Președintele declară și că l-a împrumutat pe Gabriel Istrate cu 20.000 de euro (aprox. 99.500 lei) și menționează existența a trei credite contractate în 2007, 2012 și 2022. Dintre împrumuturile detaliate în document: 100.000 de euro (aprox. 497.000 lei) către Garanti Bank, scadent în 2032; 27.000 de euro (aprox. 134.000 lei) de la Gențiana Dănilă, scadent în 2028; 25.000 de euro (aprox. 124.000 lei) de la Claudia Dan, scadent în 2028. Venituri declarate: Primăria Generală și indemnizația de președinte La venituri, Nicușor Dan menționează 127.146 lei de la Primăria Generală (în document apare și echivalentul de 25.400 euro ) și indemnizația de președinte de 93.567 lei (echivalent indicat: 18.700 euro ). În ceea ce privește „soția”, șeful statului nu menționează nimic, motivând că Mirabela Grădinaru, partenera sa, „nu are deocamdată acest statut legal”. Declarația de avere este publicată și pe site-ul Administrației Prezidențiale, în documentul indicat de Mediafax. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că guvernarea „în provizorat” complică gestionarea urgențelor economice și a PNRR , după ce moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului a lăsat România fără un executiv cu puteri depline, potrivit news.ro . El a catalogat demersul drept „iresponsabil” și „negândit”, în contextul unor crize interne și externe. Într-o intervenție marți seară la TVR 1, Bolojan a spus că moțiunea a fost inițiată „acum aproape două luni” de PSD, „susținut de AUR”, și că de atunci România se află într-o situație de guvern interimar. „În condiţiile în care dărâmi ceva fără să pui în loc înseamnă că n-ai gândit la paşii următori şi, în situaţia asta de crize pe care le-am trecut în această perioadă, România cu siguranţă nu avea nevoie de acest provizorat pe care îl avem astăzi.” Ce riscuri economice invocă premierul interimar Bolojan a enumerat mai multe presiuni care, în opinia sa, fac dificilă administrarea țării fără un guvern cu mandat deplin: criza bugetară și „deficite importante” care trebuie corectate; probleme legate de prețul energiei; probleme de „sustenabilitate” a economiei românești; crize externe, inclusiv „războiul din Golf”, despre care a afirmat că a dus la creșterea prețurilor la combustibil și la „un ușor puseu de inflație”; contextul general din Europa. De ce contează provizoratul pentru PNRR și deciziile urgente Premierul interimar a susținut că, după căderea Guvernului, au fost încercate „diferite soluții” pentru ieșirea din criza politică, însă fără rezultat, iar situația rămâne neîncheiată. În acest cadru, el a atras atenția asupra limitărilor unui executiv interimar în raport cu urgențele și prioritățile curente, inclusiv absorbția fondurilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Ştiu cât de dificil este să administrezi un guvern care nu are puteri depline, în condiţiile în care ai nişte urgenţe majore, ai nişte priorităţi care înseamnă absorbţia fondurilor din PNRR.” Bolojan nu a oferit un calendar sau o soluție concretă pentru depășirea blocajului, limitându-se la a spune că „lucrurile nu sunt încheiate”. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan cere adoptarea rapidă a legii salarizării unitare pentru a nu pierde bani din PNRR , susținând că Parlamentul ar trebui să o voteze în sesiune extraordinară „cu toate neajunsurile” ei, potrivit Antena 3 . Miza, în argumentația sa, este dublă: disciplină bugetară într-un context de deficit ridicat și îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a evita pierderea finanțării europene aferente. Bolojan a spus, într-o emisiune la TVR 1, că România și-a asumat încă din 2021 adoptarea acestei legi și că decizia trebuie luată în Parlament, după dialogul cu partenerii sociali și analiza Comisiei Europene. De ce leagă Guvernul legea de disciplina bugetară Șeful Executivului a invocat nivelul deficitului și ponderea cheltuielilor de personal ca limitări pentru majorări salariale generalizate. În declarațiile citate, el a indicat că cheltuielile de personal au o pondere de 8,1% din PIB și a susținut că această pondere „nu poate fi depășită”. În același context, Bolojan a afirmat că, la nivelul anului în curs, deficitul ar fi de 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB, și a avertizat că plata dobânzilor ridicate reduce spațiul pentru investiții publice, inclusiv în infrastructură, spitale și școli. Două scenarii: indexare clasică sau lege nouă, cu redistribuiri Bolojan a descris două opțiuni pentru evoluția salariilor din sectorul public: Indexarea anuală cu inflația , practică folosită în anii anteriori, care ar menține actuala structură a veniturilor, dar ar duce, potrivit lui, la pierderea sumei aferente jalonului din PNRR , „aproape de un miliard de euro”. Adoptarea legii salarizării unitare , care ar permite României să își „ia banii” din PNRR pentru continuarea lucrărilor, însă creșterile nu ar mai fi acordate proporțional cu inflația pentru toată lumea , ci în cadrul aceleiași „anvelope” bugetare. În explicațiile sale, Bolojan a mai spus că cheltuielile totale de personal în sectorul public ar fi de aproximativ 166 de miliarde de lei și că o indexare la o inflație „de peste 7%” ar însemna o creștere de circa 12 miliarde de lei (cifre prezentate de el ca rotunjite). Lege controversată și calendarul politic Bolojan a recunoscut că proiectul este controversat, argumentând că orice lege care „generează așteptări mari, dar nu poate oferi prea mult” ajunge să fie disputată și că este nevoie de explicații publice. În același timp, în emisiunea „Sinteza Zilei”, Mihai Gâdea a susținut că legea ar fi „isterizat” categoriile profesionale și că ar tăia venituri pentru unele dintre ele, punând sub semnul întrebării dacă va exista cvorum pentru vot în sesiunea extraordinară despre care s-a discutat. Ce urmează, din informațiile prezentate, este decizia de convocare și desfășurare a sesiunii extraordinare și, mai ales, forma finală a legii după dialogul cu partenerii sociali și analiza Comisiei Europene, în condițiile în care Guvernul leagă explicit adoptarea de menținerea finanțării din PNRR. [...]
