Știri
Știri din categoria Politică

Viktor Orban a catalogat Ucraina drept „dușmanul” Ungariei, într-un discurs electoral susținut sâmbătă, 7 februarie, la Szombathely, în vestul țării. Premierul ungar a lansat un nou atac virulent la adresa Kievului, reafirmând opoziția categorică față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și criticând solicitările acesteia privind interzicerea importurilor de energie rusească. Declarațiile au fost consemnate de HotNews.
Orban a afirmat că „oricine cere sistarea energiei din Rusia este dușmanul Ungariei, deci Ucraina este dușmanul nostru”. El a acuzat Ucraina că ar „târî” Ungaria în război și a respins orice formă de cooperare economică sau militară cu Kievul. În plus, premierul ungar a reluat ideea că Ucraina nu ar trebui să primească niciodată statutul de membru al Uniunii Europene.
Declarațiile lui Orban vin pe fondul unei dispute legate de energia rusă, Ungaria solicitând recent anularea interdicției europene privind importul de gaze rusești. De altfel, guvernul maghiar a contestat și programul REPowerEU la Curtea de Justiție a UE. Aceste acțiuni subliniază o linie de politică externă tot mai divergentă față de Bruxelles și de majoritatea statelor membre.
Discursul premierului are loc într-un moment politic sensibil, cu alegeri parlamentare programate pe 12 aprilie, în care partidul de guvernământ Fidesz se confruntă cu presiuni din partea opoziției conduse de Péter Magyar. Sondajele recente arată că formațiunea Tisza câștigă teren, într-un climat intern marcat de stagnarea economică și nemulțumiri legate de serviciile publice.
Tot sâmbătă, Tisza și-a lansat programul electoral, care include măsuri precum introducerea unei taxe pe avere și adoptarea monedei euro, în contrast evident cu pozițiile conservatoare ale Fidesz.
Discursul anti-ucrainean al lui Orban accentuează izolarea Budapestei în cadrul UE și NATO, în contextul unui conflict regional care continuă să genereze instabilitate. Retorica premierului riscă să slăbească poziția Ungariei în negocierile europene, dar pare adresată mai ales electoratului naționalist intern, într-o perioadă electorală în care miza politică este foarte mare.
Recomandate

Confiscarea a 19,5 milioane de dolari (aprox. 88 milioane lei) și reacția internă din Fidesz pun presiune pe partid după ce Viktor Orbán a publicat pe Facebook un mesaj controversat – „pregătiți-vă de luptă” –, pe fondul scandalului care îl vizează pe fostul ministru Miklós Seszták , potrivit Libertatea . Mesajul lui Orbán a fost însoțit de un clip video de aproape cinci minute în care apare Tamás Deutsch, europarlamentar Fidesz, care îl atacă pe Péter Magyar și vorbește despre o presupusă încercare de impunere a unei guvernări de tip monopartid. În același context, Deutsch susține că, dacă acuzațiile prezentate se confirmă, ele sunt „inacceptabile” și nu ar reprezenta partidul. Confiscarea și cazul Seszták: miza financiară și riscul de imagine În intervenția sa, Deutsch a abordat și cazul lui Miklós Seszták, fost ministru acuzat de implicare în utilizarea abuzivă a unor fonduri publice de „miliarde de forinți”, după ce autoritățile maghiare au confiscat sâmbătă echivalentul a 19,5 milioane de dolari. Europarlamentarul a susținut că, în lipsa unor dovezi clare, acuzațiile rămân la nivel de speculație și a formulat o critică la adresa modului în care ar funcționa instituțiile, invocând „noua ÁVH” (o referire la fosta poliție politică din Ungaria). Reacții în coaliția de guvernare: cereri de retragere și disciplină internă Scandalul a generat reacții și în interiorul Fidesz-KDNP, cu poziții și măsuri diferite, conform relatării: János Bóka, liderul facțiunii Fidesz, i-a cerut lui Seszták să își predea mandatul de parlamentar; Csaba Latorcai, vicepreședinte executiv al KDNP, a anunțat inițierea unor proceduri disciplinare și suspendarea calității de membru de partid pe durata anchetei (informație atribuită economx.hu, fără link în textul-sursă); Bence Tuzson, fost ministru al justiției, a numit situația o „farsă”; Tibor Navracsics a catalogat cazul drept „rușinos” și a spus că partidul trebuie să își înfrunte propriile probleme. Atac politic la Péter Magyar și apel la mobilizare Deutsch l-a acuzat direct pe Péter Magyar că ar orchestra o „poliție politică” și că, prin postări în rețelele sociale, ar cere inițierea de proceduri împotriva politicienilor din opoziție, a familiilor și a colegilor acestora. El a mai afirmat că astfel de acțiuni ar urmări mai degrabă influențarea opiniei publice decât clarificarea faptelor. În final, Deutsch a reluat un îndemn atribuit fostului ministru al justiției Judit Varga, cerând susținătorilor să nu se teamă de Péter Magyar. În acest cadru, mesajul lui Orbán – „pregătiți-vă de luptă” – este prezentat ca parte a unei mobilizări politice pe fondul unui scandal cu componentă financiară și consecințe interne pentru partid. [...]

Anturajul lui Emmanuel Macron avertizează că o eventuală oprire a sprijinului pentru Ucraina ar putea izola Franța în Europa , pe fondul poziției anunțate de Marine Le Pen privind ajutorul acordat Kievului, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis în contextul în care Le Pen este prezentată drept favorită pentru alegerile prezidențiale din 2027, leagă direct politica față de Ucraina de securitatea europeană. O sursă din anturajul președintelui francez a susținut că, dacă Le Pen „a dorit să se pună capăt sprijinului pentru Ucraina” și ar fi aleasă, „ea ne va izola în Europa”. În aceeași intervenție, apropiații lui Macron au argumentat că „pacea în Ucraina este o condiție pentru securitatea noastră”, indicând că Parisul vede sprijinul pentru Kiev ca parte a arhitecturii de securitate a Europei, nu doar ca un dosar de politică externă. Ce a spus Macron și care este miza politică Macron a transmis sâmbătă seară, într-un mesaj pe platforma X, că „cei care vor să raționalizeze mijloacele pentru Ucraina vor să o oblige la o pace injustă”, avertizând asupra riscului unei „vulnerabilizări durabile” a întregii Europe. Președintele francez nu a numit-o explicit pe Marine Le Pen, însă, potrivit materialului, aluzia este considerată evidentă. Contextul acestei confruntări de poziționare este anunțul Marinei Le Pen că, dacă va deveni președinte, va pune capăt ajutorului financiar al Franței pentru Ucraina după cel mult șase luni. [...]

România condiționează „pacea durabilă” din Ucraina de securitatea la Marea Neagră , poziție pe care președintele Nicușor Dan o va susține joi, la Berlin, la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina, potrivit Mediafax . Miza pentru București este ca un eventual acord să nu lase regiunea expusă și să nu permită Rusiei pârghii asupra deciziilor de securitate ale statelor din zonă. Reuniunea are loc la invitația cancelarului german Friedrich Merz , iar Administrația Prezidențială arată că șeful statului va argumenta că un acord de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Europei”, în special ale țărilor de pe Flancul Estic al NATO, precum România. Ce cere România în negocierile pentru pace Conform poziției prezentate de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan va susține la Berlin trei idei principale: un acord de pace „solid” trebuie să consolideze securitatea Europei, cu accent pe Flancul Estic al NATO și regiunea Mării Negre; o pace durabilă în Ucraina presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”; Rusiei „nu i se poate permite” să aibă influență asupra deciziilor de securitate și de politică externă ale țărilor din regiune. Context: ce este Coaliția de Voință Coaliția de Voință (Coalition of the Willing) reunește state care s-au angajat să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace. Inițiativa include și discuții despre garanții de securitate pentru Ucraina, astfel încât un eventual acord să fie durabil și să reducă riscul unei noi agresiuni. Inițiativa este condusă de Regatul Unit și Franța și a fost lansată în martie 2025. [...]

Decizia din Monitorul Oficial care îi dă lui Marian Neacșu control pe avize bugetare și coordonare pe ministere-cheie mută centrul de greutate al Guvernului , iar acest lucru ridică semne de întrebare despre cine gestionează, în practică, prioritățile cu impact financiar și administrativ, potrivit News . Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL) susține că, prin atribuțiile delegate vicepremierului PSD, premierul Luca Niculescu devine „prim-ministrul României cu cea mai mică influență asupra propriului Guvern de la Revoluție încoace”. Mureșan afirmă că „Sorin Grindeanu este prim-ministrul de facto al României”, în condițiile în care PSD ar controla „tot Guvernul”, iar vicepremierul Marian Neacșu primește atribuții extinse asupra aparatului guvernamental și a unor ministere pe care liberalul le numește „cheie”. Ce prevede decizia: filtru pe actele cu impact bugetar și coordonare funcțională Publicația notează că miercuri a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie semnată de premierul Luca Niculescu privind stabilirea atribuțiilor lui Marian Neacșu (viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne). Documentul îi dă lui Neacșu, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”, rolul de a aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de o listă amplă de ministere, între care: Transporturi și Infrastructură Finanțe Afaceri Externe Justiție Apărare Națională Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism Energie Agricultură și Dezvoltare Rurală Mediu, Ape și Păduri Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație Investiții și Proiecte Europene Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială Sănătate Educație și Cercetare Cultură În plus, decizia stabilește că Neacșu „asigură coordonarea funcțională” pentru mai multe ministere și structuri, inclusiv Transporturi, Justiție, Apărare, Economie, Agricultură, Mediu, Dezvoltare, Investiții și Proiecte Europene, Muncă, Sănătate și ministerul delegat pentru învățământ preuniversitar. Documentul mai prevede că vicepremierul „coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului” și că are obligația de a informa permanent prim-ministrul despre aplicarea prevederilor. Totodată, este abrogată o decizie anterioară din 2025 privind atribuțiile lui Marian Neacșu. Miza politică invocată de PNL: cine are puterea reală în executiv În interpretarea eurodeputatului PNL, această arhitectură de atribuții arată că PSD își consolidează controlul asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv asupra celor cu impact bugetar, iar premierul ar rămâne fără „putere reală”. „Un premier lipsit de putere nu va putea reprezenta credibil România în Europa în aceste momente importante, cu un război la graniță, provocări economice și negocieri decisive privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene.” Mureșan mai spune că Luca Niculescu ar fi „un prim-ministru fără sprijinul unui partid propriu”, iar Sorin Grindeanu ar conduce „informal” Guvernul și ar anunța „cele mai importante decizii”. În materialul citat nu apar reacții ale premierului Luca Niculescu, ale lui Marian Neacșu sau ale PSD la acuzațiile formulate de eurodeputatul PNL. [...]

Vicepremierul Marian Neacșu primește control pe avizele bugetare ale ministerelor , printr-o decizie semnată de premierul Luca Niculescu și publicată în Monitorul Oficial, ceea ce mută un filtru-cheie al cheltuielilor și inițiativelor guvernamentale către un singur centru de decizie, potrivit Digi24 . Decizia îi dă lui Neacșu atribuții de avizare a proiectelor ministerelor cu impact bugetar și de coordonare a activității unor portofolii din Guvern. În plus, el va coordona instituțiile publice și structurile din aparatul de lucru al Guvernului și va asigura „informarea permanentă” a prim-ministrului cu privire la aplicarea prevederilor stabilite. Ce se schimbă, concret, în circuitul deciziilor cu impact bugetar Miza imediată este una operațională și financiară: proiectele de acte normative care implică bani publici trec printr-un aviz suplimentar concentrat la nivelul vicepremierului. În formularea din documentul citat de Digi24, atribuția vizează avizarea proiectelor cu impact bugetar elaborate de ministere, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”. În reacțiile politice prezentate de Digi24, această repoziționare este interpretată ca o diminuare a rolului premierului în negocierea priorităților și alocărilor, în condițiile în care decizia prevede explicit că vicepremierul îl informează pe prim-ministru. Reacții politice: acuzații de „premier din umbră” și critică pe concentrarea puterii Deputatul USR Oana Țoiu a susținut, într-o postare pe Facebook citată de Digi24, că PSD ar prelua „practic rolul de șef al Guvernului” prin Marian Neacșu, argumentând că miniștrii nu ar mai negocia direct cu premierul prioritățile și alocările bugetare, ci cu vicepremierul care avizează proiectele. Și senatorul PNL de Arad Glad Varga a comentat, tot pe Facebook, că documentul îi acordă lui Neacșu atribuții extinse de avizare pentru proiecte cu impact bugetar de la 15 ministere, inclusiv de la Finanțe, și că acesta ar urma să coordoneze zece ministere și ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, în timp ce premierul este „ținut la curent” prin informare. Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a reacționat, de asemenea, pe Facebook, cu o formulare ironică despre rolurile celor doi. Contextul juridic invocat în decizie În textul redat de Digi24, decizia este emisă în temeiul art. 29 din OUG nr. 57/2019 (Codul administrativ) și al art. 1 alin. (2) și (3) din OUG nr. 40/2026 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale. Ce nu reiese din informațiile publicate de Digi24 este cum va funcționa, în practică, acest filtru în raport cu avizele existente (de exemplu, cele tehnice sau interministeriale) și dacă vor exista termene sau proceduri interne suplimentare; materialul indică însă explicit transferul de atribuții către vicepremier și mecanismul de informare a premierului. [...]

Disputa politică din Parlament riscă să împingă în plan secund implementarea măsurilor UE de securitate antidrone , într-un moment în care Marea Neagră și zona Dunării sunt invocate ca spații cu incidente și amenințări directe, potrivit Digi24 . Schimbul de replici dintre USR și AUR a avut loc în timpul dezbaterii unui proiect de hotărâre privind opinia Camerei Deputaților la planul de acțiune al Comisiei Europene pentru securitatea în materie de drone și soluții antidrone. Dezbaterea s-a tensionat după intervenția deputatei SOS Verginia Vedinaș, care a contestat descrierea Mării Negre ca fiind „cea mai periculoasă din lume”. În acest context, parlamentari USR și AUR au urcat la tribună și s-au atacat reciproc, mutând accentul de pe conținutul tehnic și de securitate al documentului pe acuzații politice. Ce s-a discutat: planul UE pentru drone și soluții antidrone Pe ordinea de zi s-a aflat proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la „Planul de acțiune privind securitatea în materie de drone și soluții antidrone”, document al Comisiei Europene adresat Parlamentului European și Consiliului. Textul proiectului este disponibil în forma publicată de Camera Deputaților, la linkul către proiectul de Hotărâre . În intervenția sa, deputatul USR Allen Coliban a invocat situația de securitate din regiune și a afirmat că în Marea Neagră au fost „570 de nave lovite și 40 de marinari morți în 2026”, susținând că sunt „cifre superioare celor din Strâmtoarea Ormuz” și atribuind degradarea situației „agresorului numit Rusia”. Miza politică: Rusia, „suveranismul” și industria de apărare Fosta ministră de Externe Oana Țoiu (USR) a criticat o parte dintre politicienii care se declară „suveraniști”, acuzând lipsa de poziționări publice împotriva Rusiei și legând tema de inviolabilitatea granițelor, inclusiv prin referiri la drone care ar fi explodat la Galați și la atacuri în zona Mării Negre, inclusiv în apele teritoriale și pe Dunăre. Replica liderului AUR, George Simion , a mutat disputa către acuzații legate de guvernare și numiri în sistemul diplomatic, dar și către industria de apărare. Simion a susținut că „industria de apărare românească” ar fi ajuns „praf” și a atacat referirile la „SAFE”, pe care l-a asociat cu „corupție”, invocând inclusiv Uzina Mecanică Sadu și numele Viorel Salvador Caragea (administrator special, potrivit textului Digi24). Tot el a acuzat că banii ar fi fost trimiși „la Rheinmetall în Germania”. Țoiu a revenit cu o replică la adresa lui Simion, afirmând că acesta ar fi „făcut de râs” România în deplasări externe și apărând corpul diplomatic. În același timp, a susținut că USR este o „forță politică reformistă” și a acuzat AUR că evită să critice „rețele corupte”, făcând „opoziție tot opoziției”. De ce contează: semnalul pentru decizii cu impact de securitate Schimbul de acuzații arată cât de ușor poate fi politizată o temă cu componentă tehnică și de securitate – apărarea antidrone – chiar în cadrul unei dezbateri formale despre poziția Camerei Deputaților față de un plan al Comisiei Europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau efectele concrete ale hotărârii, rămâne neclar ce pași urmează procedural și ce impact imediat va avea votul asupra implementării măsurilor la nivel național. [...]