Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Premierul Ungariei respinge aderarea...

Premierul Ungariei respinge aderarea Ucrainei la UE și acuză Kievul că vrea să implice țara sa în război

Viktor Orban critică Ucraina și respinge aderarea acesteia la UE.

Viktor Orban a catalogat Ucraina drept „dușmanul” Ungariei, într-un discurs electoral susținut sâmbătă, 7 februarie, la Szombathely, în vestul țării. Premierul ungar a lansat un nou atac virulent la adresa Kievului, reafirmând opoziția categorică față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și criticând solicitările acesteia privind interzicerea importurilor de energie rusească. Declarațiile au fost consemnate de HotNews.

Orban a afirmat că „oricine cere sistarea energiei din Rusia este dușmanul Ungariei, deci Ucraina este dușmanul nostru”. El a acuzat Ucraina că ar „târî” Ungaria în război și a respins orice formă de cooperare economică sau militară cu Kievul. În plus, premierul ungar a reluat ideea că Ucraina nu ar trebui să primească niciodată statutul de membru al Uniunii Europene.

Context tensionat între Ungaria și UE

Declarațiile lui Orban vin pe fondul unei dispute legate de energia rusă, Ungaria solicitând recent anularea interdicției europene privind importul de gaze rusești. De altfel, guvernul maghiar a contestat și programul REPowerEU la Curtea de Justiție a UE. Aceste acțiuni subliniază o linie de politică externă tot mai divergentă față de Bruxelles și de majoritatea statelor membre.

Alegeri tensionate în Ungaria

Discursul premierului are loc într-un moment politic sensibil, cu alegeri parlamentare programate pe 12 aprilie, în care partidul de guvernământ Fidesz se confruntă cu presiuni din partea opoziției conduse de Péter Magyar. Sondajele recente arată că formațiunea Tisza câștigă teren, într-un climat intern marcat de stagnarea economică și nemulțumiri legate de serviciile publice.

Tot sâmbătă, Tisza și-a lansat programul electoral, care include măsuri precum introducerea unei taxe pe avere și adoptarea monedei euro, în contrast evident cu pozițiile conservatoare ale Fidesz.

Relații regionale încordate

Discursul anti-ucrainean al lui Orban accentuează izolarea Budapestei în cadrul UE și NATO, în contextul unui conflict regional care continuă să genereze instabilitate. Retorica premierului riscă să slăbească poziția Ungariei în negocierile europene, dar pare adresată mai ales electoratului naționalist intern, într-o perioadă electorală în care miza politică este foarte mare.

Tag-uri:alegeri ungariaviktor orbanfideszucrainaaderare uediscurs electoralungaria
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăhotnews.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Donald Trump și Viktor Orbán pozând împreună într-un cadru oficial.
Politică05 feb. 2026

Donald Trump îl susține pe Viktor Orbán pentru realegere - sprijin public înaintea alegerilor parlamentare din aprilie în Ungaria

Donald Trump a emis o declarație publică de susținere pentru premierul Ungariei, Viktor Orbán , înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie. Într-o postare pe rețeaua sa socială, Truth Social , Trump l-a numit pe Orbán „un lider cu adevărat puternic și respectat”, lăudându-l pentru eforturile sale de a proteja Ungaria, de a crește economia și de a asigura ordinea și legea, potrivit Investing.com . Această susținere vine într-un moment în care Orbán se confruntă cu o provocare neașteptat de puternică din partea partidului de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar. Sondajele independente indică faptul că Tisza conduce cu 8 până la 12 puncte procentuale în fața partidului de guvernământ Fidesz, deși sondajele pro-guvernamentale arată Fidesz în frunte. „Sunt onorat să-l susțin din nou pe Viktor Orbán. Este un adevărat prieten, luptător și câștigător”, a scris Trump, oferindu-i lui Orbán „susținerea completă și totală pentru realegere”. Orbán, care guvernează din 2010, se confruntă pentru prima dată în 16 ani cu un adversar semnificativ. Péter Magyar, un fost insider guvernamental, a transformat Tisza într-o alternativă credibilă, promițând să combată corupția și să îmbunătățească relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană, conform Reuters . Impactul susținerii lui Trump asupra alegerilor din Ungaria ar putea fi semnificativ, având în vedere că Orbán a menținut legături strânse cu Trump și a avut o relație tensionată cu Bruxelles-ul pe teme precum independența mass-media, politica de imigrație și drepturile LGBTQ. În plus, economia Ungariei se confruntă cu dificultăți cauzate de inflația ridicată, amplificată de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, ceea ce a creat o criză a costului vieții care pune presiune pe partidul de guvernământ Fidesz. [...]

Nicușor Dan discutând despre invitația la Consiliul pentru Pace.
Politică08 feb. 2026

Nicușor Dan, invitat de Donald Trump la Consiliul pentru Pace - reuniunea inaugurală e programată pe 19 februarie

Președintele Nicușor Dan a fost invitat de Donald Trump la prima reuniune a Consiliului pentru Pace , programată pe 19 februarie, potrivit HotNews.ro , care citează surse din Administrația Prezidențială. În paralel, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că va merge la Washington „în două săptămâni” pentru reuniunea inaugurală a organismului. Data de 19 februarie a fost confirmată sâmbătă de un oficial al guvernului SUA, fără alte detalii, transmite Reuters, conform aceleiași surse. Consiliul pentru Pace a fost menționat inițial într-un plan în 20 de puncte pentru încheierea războiului dintre Israel și Hamas. Deși ar fi primit un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU și se credea că se va concentra pe Fâșia Gaza, membri ai administrației Trump au indicat ulterior că atenția s-ar putea extinde și către alte conflicte, în condițiile în care scopul exact rămâne neclar, potrivit The New York Times, mai scrie HotNews.ro. Administrația Prezidențială a anunțat pe 18 ianuarie că a primit o scrisoare de la președintele american cu invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace. Invitația ar include și o taxă de un miliard de dolari pentru a deveni membru permanent. Pe 20 ianuarie, Nicușor Dan a declarat că salută inițiativa și că România a început un „aprofundat proces de analiză” a Cartei „Board of Peace”, în raport cu angajamentele internaționale asumate, inclusiv în cadrul ONU, OSCE și al Uniunii Europene. Ulterior, președintele a spus la Digi24 că decizia poate dura „săptămâni, chiar luni”, invocând probleme de compatibilitate ale proiectului de Cartă cu tratate internaționale și, în unele cazuri, cu constituțiile unor state. [...]

Prizonieri ucraineni eliberați, purtând steagul național, în momentul reunificării.
Politică05 feb. 2026

Ucraina și Rusia au convenit un nou schimb de prizonieri – 314 persoane ar urma să fie eliberate în urma negocierilor de pace din Abu Dhabi

În a doua zi a negocierilor de pace din Emiratele Arabe Unite, Ucraina și Rusia au ajuns la un acord privind schimbul a „314 prizonieri”, potrivit emisarului special american Steve Witkoff , informează The Kyiv Independent . Este primul astfel de schimb realizat în ultimele cinci luni, după ce Moscova a suspendat unilateral procesul, conform președintelui Volodîmîr Zelenski . Acordul vine în contextul unui efort diplomatic trilateral între Ucraina, Rusia și Statele Unite. Deși Witkoff nu a precizat dacă este vorba despre 157 de prizonieri de fiecare parte sau 314 din fiecare tabără, evenimentul este considerat un semnal pozitiv în cadrul discuțiilor mai ample pentru încheierea războiului. Ultimul schimb de prizonieri între cele două țări a avut loc pe 2 octombrie 2025, când Ucraina a recuperat 185 de soldați și 20 de civili deținuți de Rusia. Acum nu este clar dacă printre cei 314 vor fi incluși și civili sau dacă se va limita strict la prizonieri de război. Witkoff a declarat că „rezultate ca acestea demonstrează că angajamentul diplomatic susținut oferă rezultate tangibile”, dar a subliniat că „mai este mult de lucru”. Oficialul american a mai menționat că se așteaptă „progrese suplimentare în următoarele săptămâni”. Negocierile continuă pe fondul reluării atacurilor rusești asupra Ucrainei și într-un climat marcat de îngrijorări privind situația umanitară și energetică din țară. Contextul acestui nou acord arată o posibilă detensionare parțială și oferă speranțe că dialogul ar putea duce la alte inițiative similare, inclusiv în privința protejării civililor și a reluării altor procese de reconciliere. [...]

Donald Trump și Volodimir Zelenski discutând despre situația din Ucraina.
Politică03 feb. 2026

Trump vorbește despre evoluții pozitive în conflictul Ucraina-Rusia după patru ani de război - impact potențial asupra piețelor și securității globale

Donald Trump spune că ar putea apărea curând „vești bune” despre oprirea războiului potrivit HotNews.ro , care citează Reuters, după declarațiile făcute luni, 2 februarie, în Biroul Oval. „Cred că ne descurcăm foarte bine în ceea ce privește Ucraina și Rusia. Spun asta pentru prima dată”, a declarat Trump în fața reporterilor, în Biroul Oval al Casei Albe. Mesajul liderului american sugerează o posibilă accelerare a demersurilor diplomatice pentru încheierea conflictului început în februarie 2022, pe fondul invaziei ruse, război care a intrat în al patrulea an. Trump a adăugat că „poate” vor exista „vești bune”, fără să ofere detalii despre conținutul sau calendarul unui eventual acord. În paralel, Kremlinul a confirmat reluarea formatului de discuții trilaterale privind Ucraina, mediat de Statele Unite. A doua rundă este programată să înceapă miercuri și să continue joi, la Abu Dhabi, după ce o întâlnire planificată inițial pentru 1 februarie a fost amânată, motivul invocat fiind necesitatea coordonării agendelor celor trei părți. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a mai spus că emisarul rus Kirill Dmitriev s-a întâlnit în weekend cu reprezentanți ai SUA în Florida, însă discuțiile ar fi vizat „probleme economice”, nu direct dosarul ucrainean. În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunțase că discuțiile trilaterale vor avea loc pe 4 și 5 februarie și a transmis că Ucraina urmărește un rezultat care să ducă la „un sfârșit real și demn al războiului”. Miza imediată a negocierilor rămâne ridicată, dar și dificilă: potrivit celor trei părți, prima rundă a fost „constructivă”, însă blocajele principale țin de chestiunea teritorială și de controlul centralei nucleare Zaporojie. La runda precedentă s-a discutat și un armistițiu energetic, despre care Kievul a afirmat că Rusia l-ar fi respectat doar până la 1 februarie, ceea ce indică faptul că progresele diplomatice sunt încă fragile și dependente de implementarea pe teren a înțelegerilor punctuale. [...]

Vicepremierul Oana Gheorghiu discută despre reformele în companiile de stat.
Politică07 feb. 2026

Guvernul pregătește ghiduri pentru miniștri privind relația cu companiile de stat - clarificarea atribuțiilor pentru evitarea intervențiilor nejustificate

Guvernul pregătește ghiduri pentru miniștri privind relația cu companiile de stat , potrivit HotNews.ro , care relatează declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu făcute sâmbătă seara, 7 februarie 2026, într-o emisiune la Antena 3 CNN. Miza anunțată este delimitarea explicită a atribuțiilor ministerelor față de companiile unde statul este acționar, pentru a reduce intervențiile discreționare în administrarea acestora. Ghidurile ar urma să funcționeze ca un set de reguli practice pentru miniștri și aparatul ministerial, astfel încât „un ministru și un minister” să înțeleagă „ce are voie și ce nu are voie” în relația cu o companie de stat. În logica prezentată de vicepremier, faptul că statul este acționar majoritar sau unic nu echivalează cu dreptul de a conduce direct compania sau de a interveni arbitrar în deciziile curente. În descrierea sa, documentele în lucru ar fixa, în primul rând, rolul ministerului ca reprezentant al statului în definirea nevoilor de guvernanță: tipul de Consiliu de Administrație (CA) necesar și profilul membrilor, în funcție de domeniul companiei (de exemplu, competențe financiare, juridice și tehnice). Al doilea element pe care ghidurile ar urma să îl clarifice este „scrisoarea de așteptări”, document care trebuie să includă strategia companiei și indicatori bine definiți, astfel încât obiectivele să fie măsurabile și asumate. Un punct central, în viziunea vicepremierului, îl reprezintă modul în care sunt stabiliți indicatorii de performanță. Gheorghiu a criticat practicile anterioare, în care indicatorii ar fi fost formali sau nerelevanți (de tipul prezenței zilnice la muncă ori menținerii numărului de clienți într-un monopol), și a subliniat că aici „se oprește rolul ministerului”, adică la stabilirea cadrului de guvernanță și a așteptărilor, nu la conducerea operațională. În paralel cu elaborarea ghidurilor, vicepremierul a indicat că Guvernul a început reforma CA-urilor din companiile de stat, prin reducerea numărului de membri și limitarea numirilor directe ale ministerelor, astfel încât acestea să fie minoritare în consilii. Gheorghiu a susținut că scăderea numărului de membri începe să reducă cheltuielile, iar efectele „reale” ar urma să se vadă odată cu restructurările, care pot începe după formarea unor consilii „sănătoase”, capabile să selecteze management performant. [...]

Discuții între oficiali iranieni și americani în Oman, despre acorduri nucleare.
Politică07 feb. 2026

Trump anunță discuții „foarte bune” cu Iranul – primele negocieri directe după război

Donald Trump susține că SUA și Iranul au avut „discuții foarte bune” în Oman , primele negocieri directe dintre cele două țări după războiul de 12 zile din iunie 2025. Potrivit Axios , fostul președinte american a declarat că Iranul pare „mai dispus ca niciodată” să ajungă la un acord nuclear, în contextul unei acumulări masive de forțe militare americane în Golful Persic. Întâlnirea a avut loc pe 6 februarie 2026, la Muscat, în Oman, și a durat aproape opt ore. La negocieri au participat ministrul de externe iranian Abbas Araghchi , consilierul prezidențial Jared Kushner și emisarul lui Trump în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff . Medierea a fost asigurată de ministrul de externe al Omanului, Sayyid Badr al-Busaidi. Trump a declarat presei că Iranul ar trebui să accepte condițiile SUA deoarece „armada noastră va fi în curând aproape de țărmul lor”. Totodată, el a afirmat că Washingtonul preferă o soluție diplomatică și că „nu se grăbește” să recurgă la forța militară. Cu toate acestea, fostul președinte a avertizat că „dacă nu fac un acord, consecințele vor fi foarte dure” . Din informațiile prezentate, Iranul s-ar fi arătat dispus să renunțe la dezvoltarea armelor nucleare, o condiție de bază a SUA. Trump a susținut că propunerile actuale ale Iranului ar fi fost acceptate imediat dacă ar fi fost făcute în urmă cu un an. Deși nu a detaliat conținutul propunerii, a anunțat că noi discuții sunt programate „la începutul săptămânii viitoare”, tot în Oman. Aceste negocieri vin într-un moment tensionat, în care prezența militară americană în regiune crește, iar Trump lasă deschisă opțiunea unui conflict, în lipsa unui acord rapid. Totuși, schimbarea poziției Teheranului față de anul trecut sugerează că ambele părți sunt interesate de o soluție negociată, cel puțin pe termen scurt. [...]