Știri
Știri din categoria Politică
Viktor Orban a catalogat Ucraina drept „dușmanul” Ungariei, într-un discurs electoral susținut sâmbătă, 7 februarie, la Szombathely, în vestul țării. Premierul ungar a lansat un nou atac virulent la adresa Kievului, reafirmând opoziția categorică față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și criticând solicitările acesteia privind interzicerea importurilor de energie rusească. Declarațiile au fost consemnate de HotNews.
Orban a afirmat că „oricine cere sistarea energiei din Rusia este dușmanul Ungariei, deci Ucraina este dușmanul nostru”. El a acuzat Ucraina că ar „târî” Ungaria în război și a respins orice formă de cooperare economică sau militară cu Kievul. În plus, premierul ungar a reluat ideea că Ucraina nu ar trebui să primească niciodată statutul de membru al Uniunii Europene.
Declarațiile lui Orban vin pe fondul unei dispute legate de energia rusă, Ungaria solicitând recent anularea interdicției europene privind importul de gaze rusești. De altfel, guvernul maghiar a contestat și programul REPowerEU la Curtea de Justiție a UE. Aceste acțiuni subliniază o linie de politică externă tot mai divergentă față de Bruxelles și de majoritatea statelor membre.
Discursul premierului are loc într-un moment politic sensibil, cu alegeri parlamentare programate pe 12 aprilie, în care partidul de guvernământ Fidesz se confruntă cu presiuni din partea opoziției conduse de Péter Magyar. Sondajele recente arată că formațiunea Tisza câștigă teren, într-un climat intern marcat de stagnarea economică și nemulțumiri legate de serviciile publice.
Tot sâmbătă, Tisza și-a lansat programul electoral, care include măsuri precum introducerea unei taxe pe avere și adoptarea monedei euro, în contrast evident cu pozițiile conservatoare ale Fidesz.
Discursul anti-ucrainean al lui Orban accentuează izolarea Budapestei în cadrul UE și NATO, în contextul unui conflict regional care continuă să genereze instabilitate. Retorica premierului riscă să slăbească poziția Ungariei în negocierile europene, dar pare adresată mai ales electoratului naționalist intern, într-o perioadă electorală în care miza politică este foarte mare.
Recomandate
Noul guvern de la Budapesta vrea să blocheze plăți compensatorii de aproape 1 miliard de forinți către foști demnitari , iar banii ar urma să fie redirecționați către un orfelinat ucrainean, potrivit Digi24 . Miza este una bugetară și de guvernanță: noul premier Péter Magyar atacă direct mecanismul de „severance pay” (plăți compensatorii la plecarea din funcție) introdus prin legislația votată chiar de guvernul Orbán. Magyar a confirmat, după predarea oficială a responsabilităților ministeriale, că fostul cabinet a fost de acord ca aceste plăți să fie donate, conform TP World. Tot atunci, el a anunțat că vor începe anchete privind administrația anterioară, pe fondul unei tranziții despre care a spus că „nu a fost foarte bună” ca atmosferă. Cât ar costa compensațiile și cine intră la plată Conform legislației maghiare, miniștrii și adjuncții lor au dreptul la plăți compensatorii proporționale cu durata mandatului, după plecarea din funcție. Magyar a indicat două repere financiare: pentru miniștri: 350 de milioane de forinți (970.000 de euro, aprox. 4,9 milioane lei); cu tot cu plățile către adjuncți: aproape 1 miliard de forinți (2.700.000 de euro, aprox. 13,7 milioane lei). În acest context, noul premier a cerut explicit foștilor miniștri să renunțe la bani. „Îi îndemn pe miniștrii care ne-au distrus țara și au îndatorat-o să nici nu se gândească să ia acești bani.” „Având în vedere starea în care au lăsat țara, să nu ia zeci de milioane de forinți drept salarii este minimul pe care îl pot face.” Beneficiarul anunțat este un orfelinat ucrainean aflat dincolo de granița de est a Ungariei, într-un sat locuit predominant de minoritatea maghiară din Ucraina. Orbán: circa 100.000 de euro și beneficii pe termen lung Viktor Orbán nu a participat la ceremonia de predare a mandatelor și, potrivit lui Magyar, nu se numără printre foștii oficiali care au acceptat să renunțe la compensații. Noul premier a spus că va refuza să semneze documentația necesară pentru a autoriza plățile către fostul premier. În calitate de fost parlamentar, Orbán ar urma să primească: 6,37 milioane de forinți (17.700 de euro, aprox. 90.000 lei); plus salariul de premier pe șase luni: 32,4 milioane de forinți (90.000 de euro, aprox. 457.000 lei). Pe lângă bani, legislația îi conferă și beneficii logistice: o mașină cu șofer pentru următorii 16 ani și un birou cu doi angajați timp de opt ani. Contextul politic și economic invocat de noul premier Magyar l-a acuzat pe Orbán și partidul Fidesz că au îndatorat țara, în timp ce ar fi alimentat corupția și clientelismul. El a susținut că datoria publică a urcat la aproape 75% din PIB, iar inflația a atins un vârf de 26% în 2023, pe fondul unor câștiguri mari pentru oligarhi din contracte guvernamentale. Pentru mediul de afaceri și investitori, disputa nu este doar simbolică: ea testează cât de departe poate merge noua putere în a limita costurile post-mandat și în a deschide anchete asupra vechii administrații, fără a intra într-un blocaj instituțional legat de aplicarea legii existente. [...]
Noul guvern de la Budapesta își leagă legitimitatea de o „curățenie” a banilor publici și de demontarea privilegiilor asociate regimului Orban, potrivit Adevărul , care relatează despre primele gesturi și obiective anunțate de premierul Peter Magyar după preluarea mandatului. Înaintea învestirii noului guvern, Magyar a publicat pe Facebook materiale video filmate în sediul lui Viktor Orban și în două ministere, prezentate ca spații „asemănătoare unor palate”, cu încăperi mari și dotări de lux. În același timp, el a vorbit, în prezența mai multor miniștri, despre „o senzație Ceaușescu” și a pus în contrast aceste imagini cu vizite anterioare în „spitale și școli dărăpănate”. Una dintre filmări a strâns opt milioane de vizualizări într-o zi, într-o țară cu aproximativ zece milioane de locuitori. Un detaliu menționat este că Orban, care se prezenta drept „băiat de la țară”, și-ar fi dotat sediul cu aproape 100 de tablouri prețioase provenite din Muzeul Național de Artă al Ungariei . Textul notează că, deși din exterior demersul poate părea „populism ieftin”, în interior imaginile au produs „mânie” și „satisfacția” demascării elitei, pe fondul percepției de abuzuri și aroganță ale sistemului Orban. Audit al cheltuielilor și instituții anticorupție: miza de reglementare Dincolo de simbolistica expunerii luxului, noul executiv își fixează ca prioritate o resetare instituțională cu efect direct asupra modului în care sunt controlați banii publici. Magyar și ministrul Balint Ruff au anunțat „una din cele mai detaliate verificări” ale cheltuirii finanțelor publice din istoria Ungariei, alături de înființarea: unei autorități independente anticorupție; unui oficiu pentru recuperarea averilor dobândite ilegal. Tot în toamnă ar urma să fie publicată lista nominală a agenților serviciului secret din perioada 1945–1989, un proiect amânat în repetate rânduri în ultimele trei decenii. Semnale politice și schimbări de practică Articolul descrie și o serie de gesturi cu încărcătură politică, prezentate drept începutul unei „schimbări de sistem”: jurnaliștii ar fi putut relata din nou liber din Parlament, iar noua președintă a legislativului, Agnes Forsthoffer, a decis arborarea steagului Europei pe fațada clădirii, la 12 ani după ce fusese coborât. În aceeași logică, sunt menționate momente simbolice legate de minoritatea romă, inclusiv intonarea în Parlament a imnului neoficial al romilor din Ungaria de către un ansamblu de copii romi și neromi. Cabinet de „experți” și primul test: salariul premierului Tranziția după 16 ani de regim Orban este descrisă ca fiind rapidă, iar noul guvern este prezentat ca format din „experți” cu puțină sau deloc experiență politică: o diplomată și expertă în energie la Externe (Anita Orban), un fost manager din industria petrolieră la Economie, un chirurg ortoped la Sănătate, alături de juriști și specialiști în finanțe, educație și IT. În plan personal, Magyar și-ar fi propus „micșorarea drastică” a salariului, pe fondul afirmației că, raportat la venitul mediu, Orban ar fi avut „cel mai mare salariu dintre toți premierii europeni”. Prima ședință a guvernului a avut loc pe 13 mai, la inițiativa premierului, în satul Opusztaszer, unde a fost discutată și o secetă pronunțată care afectează regiunea. [...]
AfD atinge un maxim istoric în sondajul INSA, iar scăderea Uniunii (CDU/CSU) adâncește dezechilibrul de forțe care poate complica formarea unei majorități stabile în Germania , potrivit Bild . Publicația notează că Uniunea se află la un nivel „atât de slab ca de ani de zile”, în timp ce SPD și CDU/CSU pierd împreună aproape un sfert din electorat. În același tablou, „ Schwarz-Rot ” (o eventuală coaliție CDU/CSU–SPD) ar mai strânge doar „puțin peste o treime” din voturi, ceea ce indică o presiune în creștere asupra formulelor tradiționale de guvernare și asupra capacității de a construi majorități confortabile. Ce se schimbă în echilibrul politic Datele citate de Bild din noul „ INSA-Sonntagstrend ” (sondajul săptămânal INSA) indică o repoziționare a preferințelor electorale: AfD ajunge la un „vârf istoric” în măsurarea INSA; Uniunea (CDU/CSU) coboară la un nivel descris ca fiind printre cele mai slabe din ultimii ani; SPD și CDU/CSU, cumulat, pierd „aproape fiecare al patrulea alegător”; o coaliție CDU/CSU–SPD ar coborî la „puțin peste o treime” din voturi. Cine mai câștigă și cine riscă să iasă din joc Pe lângă avansul AfD, Bild mai consemnează două mișcări relevante: Verzii urcă la „cel mai bun nivel din ultimii doi ani și jumătate”; FDP și BSW sunt descrise ca fiind în pericol să „dispară complet” (adică să nu mai conteze electoral, în termenii publicației). De ce contează pentru economie și mediul de afaceri O fragmentare mai accentuată și slăbirea combinațiilor de guvernare „clasice” cresc riscul de instabilitate politică sau de negocieri mai lungi pentru coaliții, cu efecte potențiale asupra predictibilității deciziilor publice (buget, taxe, energie, industrie). Bild menționează că șeful INSA, Hermann Binkert, descrie evoluția drept o „deplasare periculoasă” a taberelor politice, însă detaliile evaluării sale nu sunt disponibile în textul accesibil din sursă (sunt indicate ca fiind în zona BILDplus). [...]
AUR cere explicații despre promovarea unei firme germane de IT către instituțiile statului , după ce vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi intermediat discuții „exploratorii” cu grupul Schwarz, potrivit Mediafax . Miza politică are și o componentă de impact economic și de achiziții publice: dacă Guvernul facilitează accesul la piața instituțiilor pentru un furnizor străin, apare întrebarea tratamentului aplicat companiilor românești din IT. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că „întrebarea fundamentală” este ce firmă românească de IT a fost tratată similar de către Guvern, în condițiile în care Executivul invocă faptul că IT-ul și comunicațiile contribuie cu „12-13% la PIB-ul țării”. „Au oare, în viziunea Oanei Gheorghiu și a lui Ilie Bolojan, firmele românești aceleași drepturi precum cele germane, de fi promovate către instituțiile statului?” Cronologia invocată de Peiu: întâlniri și un e-mail către instituții Într-o postare pe Facebook, Peiu descrie o succesiune de evenimente care ar fi început în ianuarie 2026, când ar fi avut loc, la Guvern, o întâlnire cu reprezentanți ai grupului german Schwarz, de data aceasta din divizia de IT, Schwarz Digits . Senatorul precizează că „nu știm cu cine” s-ar fi întâlnit aceștia. Ulterior, pe 12 februarie 2026, vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi trimis un e-mail către mai multe instituții, în care cerea să i se comunice dacă, „din perspectiva STS”, au fost identificate „potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, în contextul discuțiilor cu Schwarz Digits și al direcțiilor europene privind „suveranitatea digitală”, reducerea dependențelor tehnologice și reziliența infrastructurilor digitale. Peiu afirmă că din e-mail reiese că instituțiile ar fi fost informate și despre serviciile oferite de compania germană. Peiu mai susține că reprezentanții Schwarz au fost primiți oficial la Palatul Victoria , la o întâlnire a premierului Ilie Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în martie 2026, iar tema ar fi fost „reducerea deficitului comercial al României”. Întrebările lansate către Guvern Peiu formulează trei întrebări la care, în opinia sa, Guvernul Bolojan ar trebui să răspundă: dacă există vreo legătură între donațiile firmelor din grupul Schwarz către ONG-ul condus de Oana Gheorghiu și interesul vicepremierului pentru serviciile oferite de Schwarz către instituțiile publice din România; dacă există vreo firmă românească de IT primită „de două ori în trei luni” la Guvern și ale cărei servicii să fi fost promovate către aceleași instituții; cum a contribuit întâlnirea premierului cu conducerea grupului german la reducerea deficitului comercial, „scopul declarat al întâlnirii”. În materialul citat nu este prezentat un răspuns al Guvernului la aceste întrebări. [...]
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , susține că actuala criză politică poate crește șansele unei guvernări stabile în 2028 , printr-o colaborare mai bună între partide și o „claritate” mai mare a alianțelor, potrivit Mediafax . În declarațiile sale, Pîslaru descrie criza drept un eșec major pe termen scurt, dar vede în ea un potențial efect de reașezare politică, care ar putea facilita formarea unei majorități capabile să susțină reforme după alegerile din 2028. „Ceea ce s-a întâmplat de acum pe termen scurt este complet dezastros, deci s-a dat foc la țară. Pe termen mediu ar putea să fie o chestie absolut genială (…)” De ce ar conta criza pentru 2028: majorități mai ușor de construit Pîslaru leagă „genialitatea” pe termen mediu de faptul că, în actualul context, partidele ar colabora mai bine și s-ar contura mai limpede o zonă de dreapta/centru-dreapta care ar putea coagula o majoritate. El îl menționează pe Ilie Bolojan ca lider care atrage inclusiv electorat care nu mergea la vot sau care era antisistem și enumeră formațiuni care ar putea intra într-un astfel de demers: USR, PNL, Forța Dreptei, REPER, DREPT și „alte formațiuni politice”. În această logică, criza ar funcționa ca un catalizator pentru o „împărțire de ape”, reducând ambiguitățile politice care, în trecut, ar fi făcut mai dificilă construirea unei majorități coerente. Consultările politice și rolul președintelui Ministrul interimar spune că a apreciat modul în care Nicușor Dan a gestionat consultările partidelor în cadrul crizei și sugerează că acțiunile președintelui au produs evoluții pe care el le considera improbabile în ultimii doi ani. „Ceea ce s-a întâmplat în acest moment, cu modul în care președintele a acționat și cu toate cele, a făcut niște lucruri care erau realmente imposibile pentru mine 2 ani de zile și n-am văzut niciun fel de ieșire” Context: încercarea de a construi o „Antantă” politică pentru reforme Pîslaru afirmă că, în ultimii doi ani, a încercat să creeze o „Antantă” – adică un acord între partide pentru o coaliție care să formeze o majoritate, pe ideea că fără majoritate nu pot fi adoptate „reforme serioase”. El susține că acest obiectiv ar fi fost atins acum, ceea ce, în opinia sa, ridică probabilitatea unei guvernări funcționale în 2028. „Șansele ca în 2028 să poți să ai o guvernare de succes cu majoritate în spate care să reformeze România sunt mult mai mari decât înaintea începerii acestei crize” [...]
Dragoș Pîslaru respinge varianta unui premier tehnocrat fără sprijin politic stabil , avertizând că un astfel de șef al Guvernului ajunge „marionetă” dacă depinde de partide pentru a lua decizii, potrivit Mediafax . Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre viitoarea formulă de guvernare și despre numele care ar putea conduce Executivul. Ministrul interimar al Muncii a spus, la Digi24, că „cea mai bună alegere” pentru funcția de premier rămâne Ilie Bolojan , dar că nu crede într-o soluție de tip tehnocrat care să îl înlocuiască. Argumentul central: în actualul context ar fi necesar un acord politic, iar un tehnocrat sprijinit „volatil” de partide ar fi vulnerabil la presiuni. „Nu cred în varianta unui tehnocrat care să conducă guvernul. Din simplu fapt că, în acest moment, ai nevoie de un acord politic și dacă ar fi să pui un tehnocrat care se bazează pe un sprijin volatil politic, este exact tema aceea cu premierul-marionetă (...)”, a declarat Pîslaru. Ce înseamnă, în viziunea lui Pîslaru, „tehnocrat-marionetă” Pîslaru a făcut distincția între un tehnocrat cu experiență și un „tehnocrat parașutat”, susținând că profesionalizarea și „meseria” contează decisiv în capacitatea de a conduce și de a susține reforme. „Există o nuanță între tehnocratul parașutat pe post de marionetă și cineva care chiar știe meserie (...)”, a afirmat ministrul interimar. În aceeași logică, el a spus că un tehnocrat care „depinde de partide ca să ia decizii” devine, de fapt, o marionetă și că, dacă are convingeri despre ce „e bine pentru țară”, ar trebui să folosească spațiul public pentru a le susține, ceea ce implică inevitabil o componentă politică de comunicare și asumare. „Dacă ești pur tehnocrat, depinzi de partide ca să iei decizii, asta înseamnă că ești marionetă”, a explicat Pîslaru. Riscul operațional: reforme începute și apoi abandonate Ca exemplu despre fragilitatea unui guvern tehnocrat în raport cu partidele, Pîslaru a invocat perioada guvernului Dacian Cioloș, când ar fi existat o negociere inițială privind o reformă administrativă, dar care ulterior ar fi fost abandonată pe fondul schimbării de poziție a partidelor. „Pleci cu ideea că trebuie să faci niște reforme și pe parcurs partidele își schimbă părerea și brusc distrug acel lucru”, a spus Pîslaru, referindu-se la acel episod. În esență, mesajul ministrului interimar este că, fără un sprijin politic predictibil, un premier etichetat drept „tehnocrat” poate avea o marjă redusă de decizie și o capacitate limitată de a duce reformele până la capăt, din cauza dependenței de partide în Parlament și în coaliția de guvernare. [...]
