Știri
Știri din categoria Politică
AfD atinge un maxim istoric în sondajul INSA, iar scăderea Uniunii (CDU/CSU) adâncește dezechilibrul de forțe care poate complica formarea unei majorități stabile în Germania, potrivit Bild. Publicația notează că Uniunea se află la un nivel „atât de slab ca de ani de zile”, în timp ce SPD și CDU/CSU pierd împreună aproape un sfert din electorat.
În același tablou, „Schwarz-Rot” (o eventuală coaliție CDU/CSU–SPD) ar mai strânge doar „puțin peste o treime” din voturi, ceea ce indică o presiune în creștere asupra formulelor tradiționale de guvernare și asupra capacității de a construi majorități confortabile.
Datele citate de Bild din noul „INSA-Sonntagstrend” (sondajul săptămânal INSA) indică o repoziționare a preferințelor electorale:
Pe lângă avansul AfD, Bild mai consemnează două mișcări relevante:
O fragmentare mai accentuată și slăbirea combinațiilor de guvernare „clasice” cresc riscul de instabilitate politică sau de negocieri mai lungi pentru coaliții, cu efecte potențiale asupra predictibilității deciziilor publice (buget, taxe, energie, industrie). Bild menționează că șeful INSA, Hermann Binkert, descrie evoluția drept o „deplasare periculoasă” a taberelor politice, însă detaliile evaluării sale nu sunt disponibile în textul accesibil din sursă (sunt indicate ca fiind în zona BILDplus).
Recomandate
Primarul USR al Bacăului, Lucian Viziteu , cere o schimbare de conducere și o reconstrucție „de jos în sus” a partidului , pe fondul tensiunilor dintre centru și filiale, înaintea Congresului de sâmbătă în care se alege noul Birou Național, potrivit HotNews . Viziteu, care candidează pentru forul de conducere al USR, susține că partidul trebuie „reconstruit de jos în sus”, prin filiale mai puternice și printr-o mobilizare a membrilor care să nu se limiteze la perioadele de campanie electorală. În același timp, el reclamă o distanță prea mare între conducerea centrală și organizațiile din teritoriu și spune că este nevoie de „o schimbare a modului de conducere”. Miza Congresului: controlul Biroului Național, nu alegerea președintelui Congresul USR de sâmbătă are ca obiectiv alegerea noului Birou Național – structura de vârf a partidului – fără ca pe agendă să fie și alegerea președintelui. În joc sunt 24 de locuri în conducere, iar trei echipe încearcă să obțină cât mai multe mandate pentru a putea forma o majoritate. În acest context, poziționarea lui Viziteu introduce explicit tema schimbării direcției și a raportului dintre centru și teritoriu, cu implicații directe asupra felului în care va funcționa partidul după Congres: câtă autonomie vor avea filialele și cât de mult va fi recalibrat modelul de conducere. [...]
Caracterizarea făcută de Kelemen Hunor sugerează un stil prezidențial mai rigid în negocierile pentru Guvern , cu potențial de a influența ritmul și rezultatul discuțiilor politice, potrivit Mediafax . Invitat la B1 TV, liderul UDMR a povestit despre modul în care președintele Nicușor Dan a gestionat discuțiile cu partidele pentru formarea unui nou Guvern și l-a comparat cu fostul premier Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept „încăpățânat”. „Seamănă foarte mult cu Bolojan. Deci la fel de încăpățânat, dar e președinte, sigur că asta dă o legitimitate mai mare decât unui premier, indiferent cine-i premierul. Știe ținta și urmărește, deci nu slăbește în niciun fel. Învață pe parcurs. Deci asta e. Nu există facultate de președinte de țară. Dacă nu mă înșel, așa a funcționat și la primărie. Primul an era de pregătire, de a înțelege. E omul care vrea să înțeleagă toate problemele înainte să spună care e soluția”, a declarat Kelemen Hunor. În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a spus că experiența sa „de un an și jumătate”, de când Nicușor Dan este președinte, a fost „mai mult pozitivă”, menționând că șeful statului „ține direcția” în politica externă, pe care a descris-o drept euroatlantică și transatlantică. Mesajul pe politica externă: „România singură nu se descurcă” Liderul UDMR a legat stabilitatea direcției externe de contextul internațional tensionat și a susținut că România trebuie să colaboreze cu administrația americană, indiferent cine se află la conducerea SUA. „Pentru România, tu trebuie să colaborezi cu administrația. Și trebuie să ții cont că administrația rămâne, cum a rămas și după Obama, și după Biden, și rămâne administrația și după Trump. Și pentru România, România singură nu se descurcă.” Kelemen Hunor a adăugat că, în opinia sa, „niciun stat din această regiune” nu se descurcă singur și că România „are nevoie de americani”, afirmând că, din acest punct de vedere, apreciază ceea ce face Nicușor Dan. [...]
Guvernul a schimbat 44 de prefecți și subprefecți, resetând conducerea locală a administrației după învestirea noului Executiv, potrivit Știrile Pro TV . Măsura are impact operațional direct: prefectul și subprefectul sunt reprezentanții Guvernului în teritoriu și coordonează, între altele, aplicarea deciziilor centrale la nivel județean. Deciziile vin după instalarea guvernului format „în jurul PSD”, în contextul în care mai mulți prefecți și subprefecți susținuți anterior de PNL și USR și-au anunțat demisiile în ultimele săptămâni, după ce cele două partide au decis că nu vor intra la guvernare, potrivit News.ro. Într-un comunicat, Guvernul a transmis că a aprobat hotărâri de eliberare din funcție și numire pentru mai mulți prefecți și subprefecți, precizând că persoanele numite „îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de Codul administrativ”. Ce s-a decis: eliberări și numiri la nivel de județe Lista publicată de Executiv include: eliberări din funcția de prefect (inclusiv prefectul municipiului București); eliberări din funcția de subprefect în mai multe județe; numiri în funcția de prefect în județe precum Alba, Arad, Bacău, Bihor, Cluj, Constanța, Dolj, Prahova, Timiș și altele; numiri în funcția de subprefect , inclusiv în județe precum Harghita, Covasna, Mureș, Prahova, Satu Mare și în municipiul București. De ce contează: efect imediat asupra coordonării administrației în teritoriu Schimbarea simultană a zeci de prefecți și subprefecți înseamnă o reconfigurare rapidă a conducerii administrative la nivel local, într-un moment în care relația dintre centru și teritoriu depinde de aceste funcții. Prefecții și subprefecții sunt piese-cheie în implementarea deciziilor guvernamentale la nivel județean. Guvernul Luca Niculescu a fost învestit și cu voturile PNL și UDMR, însă cele două partide au anunțat că nu intră la guvernare, conform informațiilor din material. [...]
UDMR susține adoptarea rapidă a Legii salarizării prin asumarea răspunderii , o procedură care ar scurta traseul parlamentar înainte de buget, potrivit news . Kelemen Hunor spune că proiectul este „pregătit” și ar mai avea nevoie doar de „mici ajustări”. Declarația a fost făcută la B1 TV, în contextul discuțiilor dintre liderii politici și președintele Nicușor Dan, purtate la Cotroceni, unde nu s-a ajuns la o armonizare pe unele puncte considerate importante. Miza: lege înainte de buget, cu un traseu legislativ mai scurt Kelemen Hunor afirmă că, deși în august nu s-a ajuns la o înțelegere, a existat acordul politic pentru a susține „toate demersurile posibile” astfel încât legea să fie adoptată înainte de buget. În acest cadru, liderul UDMR spune că varianta angajării răspunderii de către Guvern ar face procesul „repede și sigur”. „Legea salarizării se poate adopta prin asumare. Asta aş susţine.” Unde s-au blocat discuțiile: baza de calcul și ajustări pe domenii Potrivit lui Kelemen Hunor, una dintre temele rămase în discuție a fost „baza” de la care se pleacă, menționând intervalul „4.000-4.500” și faptul că aici exista o discuție cu sindicatele. El a mai indicat puncte de ajustare pe mai multe arii din sectorul public: Cultură : dispute privind creșterea coeficientului, în special pentru muzee, arheologi și biblioteci; Sănătate și Învățământ : necesare „corecții”, despre care spune că nu ar fi „lucruri extravagante”. Echilibrarea grilei: vechime vs. atractivitatea pentru noii intrați Liderul UDMR a explicat că ar fi fost nevoie de ajustări privind modul în care evoluează salariile pentru angajații cu vechime de 20-25 de ani, în raport cu cei care intră în sistem. El susține că pentru noii intrați ar trebui un coeficient mai mare pentru a face educația mai atractivă, dar fără „înghețarea” completă a creșterilor pentru cei cu experiență, ci eventual o încetinire până când sustenabilitatea bugetară ar permite mai mult. În final, Kelemen Hunor a mai spus că au existat și discuții legate de sistemul medical, dar nu despre ceva care „necesita sume în plus”. Totodată, el a amintit că, inclusiv în perioada crizei guvernamentale, liderii fostei coaliții au avut discuții repetate cu președintele Nicușor Dan pe tema adoptării Legii salarizării. [...]
UDMR condiționează comasarea localităților mici de referendumuri locale , avertizând că o reformă administrativ-teritorială făcută „fără cap” riscă să blocheze funcționarea serviciilor publice, potrivit G4Media . Mesajul liderului UDMR, Kelemen Hunor , vine în contextul în care PSD a readus în discuție comasarea localităților cu sub 1.500 de locuitori, un subiect sensibil mai ales în comunitățile maghiare din Ardeal. Într-o emisiune la B1 TV, Kelemen Hunor a spus că nu este de acord cu varianta de pornire a reformei prezentată de PSD și a insistat că o astfel de decizie nu poate fi asumată fără consultarea directă a comunităților vizate. „Referendumul nu poate să fie scos din ecuație. Dacă vrei o reformă bună trebuie să ai și curajul respectiv.” Ce problemă ridică UDMR: riscul unei reorganizări făcute în grabă Liderul UDMR a criticat modul în care sunt abordate reformele în România și a avertizat că o comasare impusă sau prost pregătită poate genera disfuncționalități, inclusiv în organizarea serviciilor publice. „Dacă faci fără cap te trezești că nu e bine. Cum vor funcționa serviciile, cum împărțim școlile?” Kelemen Hunor a invocat și exemple comparative: a spus că reorganizarea din 1968 a fost „artificială”, iar în Danemarca o comasare voluntară a durat 30 de ani. Calendarul anunțat de Ministerul Dezvoltării În același context, G4Media reamintește declarațiile ministrului Dezvoltării, Alexandru Stoica, care a precizat că proiectul privind comasarea localităților cu până la 1.500 de locuitori ar urma să fie implementat în două etape: până la 1 martie 2027 : comasare voluntară , cu posibilitatea ca localitățile să opteze pentru această soluție; etapa a doua : comasare „asumată” de Guvern. Kelemen Hunor a mai spus că susține începerea reformei, dar contestă ideea că ea ar putea fi finalizată într-un singur an, indicând că o reorganizare administrativă are nevoie de timp și asumare politică. [...]
Posibilele facturi neplătite și investițiile încetinite riscă să blocheze finanțarea unor servicii publice , în condițiile în care lipsa unei rectificări bugetare ar fi lăsat fără bani atât administrația centrală, cât și structuri din teritoriu, potrivit news . Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că nu poate exclude existența unor facturi neachitate și că unele investiții ar fi putut fi oprite sau încetinite. Declarațiile au fost făcute vineri seară, la B1 TV, în contextul disputei politice dintre PSD și liberali privind situația bugetară și acuzațiile despre o „gaură” în buget. Ce efecte invocă Kelemen Hunor: bani epuizați și investiții oprite Kelemen Hunor afirmă că anumite zone din administrația centrală ar fi rămas fără bani, iar în administrația locală ar exista presiuni similare, menționând explicit: Consilii județene; Protecția Copilului; Asistență socială. În acest context, liderul UDMR spune că „anumite investiții” ar fi fost „încetinite” sau „oprite” din cauza imposibilității de a face rectificare bugetară . De ce nu s-ar fi putut face rectificarea: guvern cu puteri limitate Liderul UDMR susține că problema nu ar fi fost una „artificial indusă” și nici o „neputință” a guvernului interimar, argumentând că, după căderea guvernului la 5 mai, executivul a funcționat cu atribuții limitate și, în această logică, nu ar fi avut cum să facă o rectificare bugetară. „Gaura” din buget și miza politică: cât e, rămâne de văzut Kelemen Hunor leagă discuția despre așa-numita „gaură” de imposibilitatea rectificării, dar precizează că nu poate confirma dimensiunea ei. „Cât de mare e, nu ştiu, nu pot confirma. Indiferent care este adevărul, vom afla când vine Ministrul de Finanţe în Parlament.” Totodată, el apreciază că tema este folosită politic, susținând că „cei care au venit vor să găsească narativul pentru moștenirea grea”, însă afirmă că „nu există nicio moștenire grea”, invocând faptul că bugetul a fost făcut împreună cu PSD, cât timp au guvernat în aceeași formulă. Ce urmează: raport la Finanțe și discuție în Parlament Pe fondul solicitării PSD ca ministrul Finanțelor să prezinte „situația la zi”, Kelemen Hunor spune că o astfel de discuție este „necesară” și „legitimă”. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat joi că solicitarea este legitimă și că ministerul va pregăti „în cel mai scurt timp” un raport pe această temă. În ultimele zile, PSD a vorbit despre facturi neplătite și o „gaură” în buget, acuzații contestate de liberali, mai notează publicația. [...]
