Știri
Știri din categoria Politică
Viktor Orbán folosește creșterea prețului petrolului provocată de războiul din Iran ca temă centrală în campania electorală, încercând să reducă diferența de aproximativ 10 puncte procentuale față de rivalul său Péter Magyar înaintea alegerilor din 12 aprilie, potrivit Politico.
Premierul ungar susține că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu va duce la scumpiri majore pe piețele energetice și acuză partidul Tisza, condus de Magyar, că ar complota cu Uniunea Europeană și Ucraina pentru a întrerupe livrările de petrol rusesc ieftin către Ungaria. În centrul disputei se află conducta Drujba, care traversează Ucraina și care a fost avariată într-un atac cu dronă la 27 ianuarie, potrivit autorităților de la Kiev.
Orbán afirmă că, în contextul tensiunilor din Golful Persic și al incertitudinii transportului maritim prin strâmtoarea Ormuz, blocarea unei rute terestre funcționale reprezintă „un atac direct împotriva Ungariei”. Guvernul de la Budapesta a ridicat nivelul de alertă teroristă și a cerut reluarea livrărilor prin Drujba, acuzându-l pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că „nu spune adevărul”.
Executivul ungar a adus subiectul și în discuțiile ambasadorilor UE privind criza iraniană, sugerând că Ucraina ar „folosi conducta ca armă” pentru a influența alegerile din Ungaria.
Péter Magyar, care și-a construit avansul electoral criticând corupția și gestionarea economiei de către Fidesz, respinge acuzațiile și propune o inspecție comună la fața locului a conductei Drujba. Programul partidului său prevede renunțarea la energia rusească, însă abia până în 2035.
Magyar a mai transmis că, dacă amenințarea la adresa infrastructurii energetice este atât de gravă pe cât susține Orbán, atunci premierul ar trebui să invoce articolul 4 al Tratatului NATO, care permite consultări între aliați în caz de risc la adresa securității.
Pe fondul războiului din Iran și al volatilității pieței petroliere, tema energiei devine astfel pivotul confruntării electorale din Ungaria, într-o campanie marcată de tensiuni externe și acuzații reciproce privind vulnerabilitatea țării.
Recomandate
UDMR își consolidează poziția de negociere în coaliția de la București , după ce conducerea Uniunii l-a mandatat în unanimitate pe Kelemen Hunor să poarte discuții atât în contextul crizei politice interne, cât și cu viitoarea putere de la Budapesta, potrivit G4Media . Decizia a fost luată în Consiliul Permanent al UDMR, care s-a reunit pentru a analiza rezultatele alegerilor din Ungaria și situația politică din România. Forul i-a acordat lui Kelemen Hunor mandat să negocieze cu Péter Magyar , descris drept viitor premier ungar, dar și în cadrul discuțiilor legate de o criză de coaliție „care se conturează” la București. Informația este atribuită de G4Media agenției MEDIAFAX. Miza internă: UDMR, actor direct într-o posibilă reconfigurare a majorității În plan intern, mandatul primit de liderul UDMR vizează negocieri „în numele comunității maghiare din Transilvania” în contextul tensiunilor dintre PSD și premierul Ilie Bolojan, pe fondul cărora ar putea escalada criza din coaliție. În acest cadru, UDMR este prezentat ca partid de coaliție „direct implicat în orice reconfigurare a majorității parlamentare”, ceea ce ridică miza politică a negocierilor și poate influența stabilitatea guvernării. Miza externă: relația cu viitorul guvern de la Budapesta Consiliul Permanent a reafirmat, totodată, un principiu strategic: este în interesul comunității maghiare din România ca UDMR să mențină relații bune cu guvernul Ungariei, indiferent de orientarea politică a acestuia. Potrivit informațiilor din articol, alegerile din Ungaria au adus o schimbare majoră de putere: partidul TISZA, condus de Péter Magyar, a câștigat scrutinul și urmează să formeze guvernul, iar Kelemen Hunor a fost împuternicit să negocieze direct cu acesta pe tema relației dintre UDMR și viitoarea putere de la Budapesta. [...]
Ministrul Economiei avertizează că instabilitatea politică riscă să împingă dobânzile în sus , într-un moment în care PSD se pregătește să decidă dacă rupe Coaliția și își retrage sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Irineu Darău (USR) a declarat vineri, după întâlniri cu oameni de afaceri din mai multe județe, că antreprenorii cer în primul rând stabilitate și predictibilitate și sunt „mai puțin interesați de politică”. Ministrul spune că nu a auzit, în discuțiile avute în țară, solicitări din partea mediului de afaceri pentru căderea guvernului sau înlocuirea premierului. „Nu am auzit vreun antreprenor pe unde am fost, în țară, să ceară căderea guvernului, să ceară înlocuirea premierului.” Miza economică invocată: dobânzi mai mari pe fondul incertitudinii Darău a legat direct creșterea incertitudinii politice de costul finanțării, afirmând că „vor crește și dobânzile”, cu efecte care se vor vedea „tot asupra populației”. În același context, ministrul a spus că nu înțelege „cui folosește această incertitudine și această amenințare cu instabilitatea”. Ministrul a adăugat că, la intrarea la guvernare, partidele au avut „un protocol clar, previzibil pentru trei ani și jumătate”, iar mediul de afaceri ar urmări în special predictibilitatea, nu persoanele din funcții. PSD decide dacă rupe Coaliția: consultare internă pe 20 aprilie În paralel, PSD urmează să decidă luni, 20 aprilie, dacă își retrage sau nu susținerea politică pentru premierul Ilie Bolojan, printr-o consultare internă la care ar participa aproximativ 5.000 de membri, conform informațiilor prezentate de HotNews. Detaliile despre organizarea consultării au fost prezentate într-un material separat al publicației, iar un alt scenariu analizat de social-democrați, în cazul în care premierul nu demisionează, este retragerea miniștrilor PSD din Guvern, fără retragerea secretarilor de stat sau a prefecților. Pentru context, declarațiile ministrului sunt atribuite de HotNews agenției News.ro, care a relatat inițial afirmațiile lui Irineu Darău (USR) despre discuțiile cu antreprenorii. [...]
Guvernul a schimbat conducerea ARBDD, instituție-cheie pentru regulile din Delta Dunării , prin revocarea guvernatorului și numirea unui înlocuitor cu efect imediat, potrivit Știrile Pro TV . Decizia contează operațional și de reglementare, pentru că Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (ARBDD) are rol central în gestionarea și controlul activităților din rezervație. Bogdan-Ioachim Bulete a fost eliberat din funcția de guvernator al ARBDD, cu rang de subsecretar de stat, printr-o decizie semnată de premierul Ilie Bolojan, la propunerea ministrului Mediului. În locul lui a fost numit Florin Stăneață, care a deținut până acum funcția de director executiv al APIA Tulcea. Deciziile au intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial Hotărârile privind revocarea și numirea au fost publicate vineri în Monitorul Oficial. Conform informațiilor din articol, ambele decizii sunt valabile de la data publicării. Bulete fusese numit în funcție la 28 noiembrie 2023. Urmează raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului În cursul zilei de sâmbătă, ministrul Mediului, Diana Buzpianu, urmează să prezinte public raportul Corpului de Control al MMAP privind activitatea ARBDD, împreună cu concluziile, sancțiunile și măsurile dispuse. În acest context, schimbarea de la vârful instituției poate influența modul în care vor fi implementate măsurile anunțate, însă articolul nu oferă detalii despre conținutul raportului. [...]
Guvernul Bolojan poate funcționa fără PSD, fără un nou vot în Parlament , ceea ce mută presiunea politică din zona procedurilor constituționale în zona aritmeticii pentru o moțiune de cenzură, potrivit Stirile Pro TV . Premierul Ilie Bolojan a respins public cererile PSD de a demisiona, pe fondul escaladării tensiunilor din coaliție înaintea referendumului intern al social-democraților, programat luni, prin care partidul amenință că își retrage sprijinul politic. „Nu voi demisiona, pentru că România are nevoie ca guvernul să lucreze.” În paralel, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reluat atacurile, amintind că Bolojan „a ajuns premier cu voturile PSD” și avertizând că „vom avea o nouă realitate de luni încolo, o nouă realitate politică”. Grindeanu a comparat atmosfera din coaliție cu „stabilitatea” din Coreea de Nord, susținând că, dacă direcția nu este „bună”, trebuie schimbată. Miza de reglementare: ce permite Constituția dacă PSD pleacă Scenariul central descris este cel în care PSD își retrage sprijinul, iar Guvernul rămâne într-o formulă de interimat, fără miniștri PSD. În acest caz, Ilie Bolojan nu ar fi obligat de Constituție să meargă în Parlament pentru un nou vot de încredere, ceea ce ar permite continuarea guvernării fără o revalidare imediată a majorității. Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curții Constituționale, spune că lipsa prezentării în Parlament „nu are nicio sancțiune” și indică o soluție de funcționare prin numiri succesive de interimari, în limita termenelor: „Rotește miniștri. Numește un interimar și după 45 de zile îi rotește. E posibil să stea și un an, doi.” Ce urmează: moțiunea de cenzură și blocajul politic al unei alianțe cu AUR Dacă PSD iese de la guvernare, varianta de a-l înlătura pe Bolojan rămâne moțiunea de cenzură, pentru care social-democrații ar căuta sprijin fie în PNL, fie în opoziție. Materialul indică drept „cea mai plauzibilă” o alianță PSD–AUR pentru răsturnarea Guvernului, însă președintele Nicușor Dan a transmis că nu ar accepta să numească un premier PSD susținut de AUR. „Ar trebui ca eu să numesc un premier PSD, care să-mi spună că va avea susținerea AUR și asta eu nu voi face niciodată.” În fundal, protocolul coaliției semnat în iunie anul trecut de PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități prevede că până în aprilie 2027 funcția de prim-ministru revine PNL, ceea ce complică negocierile pentru o eventuală reconfigurare rapidă a puterii executive. [...]
PNL își extinde marți consultările interne pentru a pregăti un răspuns politic la decizia PSD privind coaliția , într-o ședință de strategie programată în Parlament, potrivit Mediafax . Reprezentanții PNL se reunesc marți, 21 aprilie 2026, de la ora 10:00, în ședința Biroului Politic Național , pentru a stabili linia de acțiune în raport cu decizia pe care PSD urmează să o ia luni, 20 aprilie, în urma referendumului intern. Întâlnirea va avea loc în sala grupului parlamentar PNL din Camera Deputaților și este așteptată să fixeze direcțiile politice privind viitorul guvernării, după consultările interne ale PSD. Ședința liberalilor se desfășoară în Parlament, la fel ca reuniunea PSD de luni. Miza ședinței: poziționarea PNL înaintea unui posibil rupturi în coaliție Față de ședințele obișnuite, PNL a extins lista participanților: au fost invitați și parlamentarii partidului, primarii PNL de municipii și președinții de consilii județene ai liberalilor, potrivit unor surse citate de Mediafax. Extinderea participării indică o coordonare mai largă a partidului înaintea unei decizii a PSD care poate afecta formula de guvernare. Context: avertismentul premierului Ilie Bolojan În același context, premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, la Radio România Actualități, că PSD ar urma să voteze luni, „într-o formă sau alta”, ruperea colaborării cu guvernul său. El a acuzat PSD de „joc dublu”, „fugă de răspundere” și „ambiții politice supradimensionate” față de realitatea electorală. „Zarurile au fost aruncate”, a spus Bolojan, anticipând că PSD va acționa luni împotriva guvernării actuale. Premierul a invocat și atacuri publice ale unor reprezentanți PSD, despre care susține că ar încălca protocolul de coaliție, și a respins scenariul înlocuirii sale cu un premier „mai ușor de controlat”. „Dacă ar veni un premier marionetă, nu va avea nicio autoritate să facă ceea ce trebuie pentru țară”, a spus acesta. [...]
Absența publică a lui Peter Szijjarto după eșecul electoral al Fidesz a fost spartă de apariții în echipamentul FK Csíkszereda , un detaliu care readuce în discuție legăturile politice transfrontaliere din jurul clubului din România, potrivit Libertatea . Ministrul de externe al Ungariei a ieșit brusc din atenția publică după ce partidul Fidesz a pierdut alegerile , iar în mod neobișnuit pentru stilul său, a încetat să mai posteze pe rețelele sociale, schimbând doar fotografia de fundal de pe Facebook. Jurnalistul și politologul Dominik Hejj a publicat pe 16 aprilie imagini cu Szijjarto în Dunakeszi, localitatea sa natală. Telex și Onet relatează că acesta a fost văzut făcând jogging îmbrăcat în echipamentul sportiv al FK Csíkszereda, club din Transilvania despre care Hejj afirmă că a fost „reactivat de apropiații Fidesz în 2012”. „Telex l-a găsit pe ministru. A fost văzut alergând în Dunakeszi, îmbrăcat în echipamentul sportiv al FK Csíkszereda, club de fotbal din Transilvania, reactivat de apropiații Fidesz în 2012.” De ce contează episodul FK Csíkszereda Apariția ministrului în echipamentul unei echipe din România funcționează ca un semnal de continuitate a unor conexiuni politice și simbolice, chiar într-un moment în care cercul apropiat al premierului Viktor Orban ar fi evitat expunerea publică după ce acesta a recunoscut „înfrângerea dureroasă”, notează Libertatea. În același timp, clubul invocat are o încărcătură de imagine: FK Csíkszereda a fost fondat în 1904 și este prezentat drept cel mai vechi club de fotbal încă în activitate din primele două ligi ale României. Context: apariții repetate și episodul amenzii Libertatea mai arată că Szijjarto a mai apărut în echipamentul formației și în decembrie, la New York, când participa la summit-ul NATO. În ianuarie, ministrul a anunțat că va plăti amenda primită de FK Csíkszereda pentru afișarea simbolurilor secuiești și maghiare pe stadion, la meciul cu FC Botoșani, potrivit transtelex.ro. Profil și alte asocieri publice În material este menționat și faptul că Szijjarto este asociat cu legăturile regimului Orban cu Kremlinul, în contextul unor înregistrări despre discuții telefonice frecvente cu Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, în care ar fi împărtășit detalii despre dezbateri din întâlnirile miniștrilor UE. Pe linie biografică, Szijjarto s-a alăturat Fidesz în 1998 și este ministru de externe din 23 septembrie 2014. În zona sportivă, Libertatea notează că a devenit anul trecut președintele clubului ungar Honved, care urma să beneficieze de 10,4 milioane de euro (aprox. 52 milioane lei) printr-un program guvernamental pentru renovări la sala de sport și o parte din facilitățile academiei. [...]
