Știri
Știri din categoria Politică

Viktor Orbán folosește creșterea prețului petrolului provocată de războiul din Iran ca temă centrală în campania electorală, încercând să reducă diferența de aproximativ 10 puncte procentuale față de rivalul său Péter Magyar înaintea alegerilor din 12 aprilie, potrivit Politico.
Premierul ungar susține că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu va duce la scumpiri majore pe piețele energetice și acuză partidul Tisza, condus de Magyar, că ar complota cu Uniunea Europeană și Ucraina pentru a întrerupe livrările de petrol rusesc ieftin către Ungaria. În centrul disputei se află conducta Drujba, care traversează Ucraina și care a fost avariată într-un atac cu dronă la 27 ianuarie, potrivit autorităților de la Kiev.
Orbán afirmă că, în contextul tensiunilor din Golful Persic și al incertitudinii transportului maritim prin strâmtoarea Ormuz, blocarea unei rute terestre funcționale reprezintă „un atac direct împotriva Ungariei”. Guvernul de la Budapesta a ridicat nivelul de alertă teroristă și a cerut reluarea livrărilor prin Drujba, acuzându-l pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că „nu spune adevărul”.
Executivul ungar a adus subiectul și în discuțiile ambasadorilor UE privind criza iraniană, sugerând că Ucraina ar „folosi conducta ca armă” pentru a influența alegerile din Ungaria.
Péter Magyar, care și-a construit avansul electoral criticând corupția și gestionarea economiei de către Fidesz, respinge acuzațiile și propune o inspecție comună la fața locului a conductei Drujba. Programul partidului său prevede renunțarea la energia rusească, însă abia până în 2035.
Magyar a mai transmis că, dacă amenințarea la adresa infrastructurii energetice este atât de gravă pe cât susține Orbán, atunci premierul ar trebui să invoce articolul 4 al Tratatului NATO, care permite consultări între aliați în caz de risc la adresa securității.
Pe fondul războiului din Iran și al volatilității pieței petroliere, tema energiei devine astfel pivotul confruntării electorale din Ungaria, într-o campanie marcată de tensiuni externe și acuzații reciproce privind vulnerabilitatea țării.
Recomandate

Un sondaj arată că partidul Tisza conduce cu 20 de puncte în fața Fidesz înaintea alegerilor din 12 aprilie , potrivit publicației maghiare HVG . Datele, culese între 18 și 23 februarie 2026, indică o schimbare semnificativă de raport de forțe în Ungaria, cu mai puțin de două luni înaintea scrutinului parlamentar. Diferența dintre principalele partide În rândul alegătorilor hotărâți să meargă la urne: Tisza: 55% (în creștere de la 51% în ianuarie) Fidesz: 35% (în scădere de la 39%) Avantajul opoziției conduse de Peter Magyar a crescut astfel la 20 de puncte procentuale, față de 12 puncte în luna precedentă. La nivelul întregii populații, Tisza este cotat cu 42%, iar Fidesz cu 31%. Institutul Median, considerat unul dintre cele mai precise din Ungaria în estimarea rezultatelor electorale, notează că Tisza și-a revenit după scăderea din toamnă și a revenit la un nivel de încredere similar celui din vara trecută. Miza pentru Viktor Orban Pentru Viktor Orban , aflat la putere de 16 ani, alegerile din 12 aprilie reprezintă cel mai dificil test electoral din ultimul deceniu și jumătate. Deși guvernul a anunțat măsuri cu impact social după trei ani de stagnare economică, sondajul arată o erodare a susținerii pentru Fidesz. În afara celor două formațiuni principale, doar partidul de extremă dreapta Mi Hazank ar mai putea intra în parlament, fiind creditat cu 6%, peste pragul electoral de 5%. Parlamentul Ungariei are 199 de membri: 106 aleși în circumscripții uninominale și 93 pe liste de partid. Orban a susținut recent că Fidesz ar putea câștiga între 65 și 70 de circumscripții, față de 87 în urmă cu patru ani, dar suficiente pentru a rămâne la putere. Deși alte sondaje oferă în continuare un avantaj Fidesz, cercetarea Median indică un avans clar al opoziției, conturând un scrutin cu implicații majore atât pentru scena politică internă, cât și pentru echilibrul forțelor conservatoare din Europa Centrală. [...]

Viktor Orban propune un nou sistem european de securitate care să fie aprobat și de Rusia , susținând că doar un acord pan-european de anvergură ar putea pune „fundamentul păcii pentru următoarele decenii”, potrivit Știrile ProTV , care citează presa publică maghiară. Premierul ungar a pledat, la Budapesta, în cadrul conferinței președinților parlamentelor din Europa de Sud-Est, pentru crearea unui nou cadru de securitate european și pentru reluarea acordurilor de control al armamentelor, care să includă și Moscova. Conform relatării publicate de Hirado , Orban consideră că doar după stabilirea unui astfel de sistem poate fi discutat viitorul Ucrainei. În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Orban susține că strategia majorității statelor europene – axată pe sprijin militar pentru Kiev – este greșită și că conflictul nu are o soluție militară. Potrivit poziției exprimate de liderul de la Budapesta, un acord amplu, care să ofere garanții tuturor statelor participante, ar trebui să includă Rusia ca parte a arhitecturii de securitate. Propunerea sa vine într-un moment în care relațiile dintre Budapesta și alte capitale europene sunt tensionate pe tema sprijinului acordat Ucrainei. Orban s-a poziționat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor suplimentare și a livrărilor de armament, argumentând că acestea prelungesc conflictul. Declarațiile premierului ungar riscă să adâncească diviziunile din interiorul Uniunii Europene, în condițiile în care majoritatea statelor membre susțin continuarea sprijinului pentru Kiev și menținerea presiunii asupra Moscovei. [...]

Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk , a confirmat luni faptul că Polonia se află în discuții cu Franța și cu un grup de aliați europeni cu privire la nou-anunțatul program de descurajare nucleară . Această declarație sosește după momentul în care Emmanuel Macron, Președintele Franței, a anunțat extinderea arsenalului nuclear al Franței, precum și a cooperării în domeniul nuclear cu partenerii europeni. „Ne înarmăm împreună cu partenerii, astfel încât cei rău-intenționați să nu ne atace.”, a scris Donald Tusk pe platforma X. Printre celelalte țări care au agreat să participe la acest program strategic se numără și Marea Britanie, Belgia, Germania, Danemarca, Grecia, Olanda și Suedia, conform declarațiilor lui Emmanuel Macron. În paralel, Franța și Germania au anunțat înființarea unui nou grup comun de conducere pentru chestiuni nucleare, care își va începe activitatea anul acesta și va coordona aspectele legate de doctrină și exerciții. Macron a asigurat că programul propus este „complementar cu NATO atât pe plan strategic, cât și tehnic”, dar și că lucrurile se desfășoară „cu deplină transparență față de Statele Unite”. [...]

Moartea ayatollahului Ali Khamenei redeschide lupta pentru succesiune în Iran, iar Hassan Khomeini, nepotul fondatorului Republicii Islamice, intră în prim-plan, potrivit Reuters . Reuters relatează că uciderea lui Khamenei, în vârstă de 86 de ani, într-un atac americano-israelian a accelerat o dezbatere veche, fără o direcție limpede până acum, privind cine va deveni următorul lider suprem. Decizia aparține clericilor care vor delibera asupra succesiunii. Hassan Khomeini, 53 de ani, este cel mai vizibil dintre cei 15 nepoți ai ayatollahului Ruhollah Khomeini și este perceput drept un moderat relativ în establishmentul religios. El are legături apropiate cu reformiști, inclusiv foștii președinți Mohammed Khatami și Hassan Rouhani, asociați cu politici de deschidere către Occident în mandatele lor. Deși are un rol public cu încărcătură simbolică, ca administrator al mausoleului bunicului său din sudul Teheranului, Hassan Khomeini nu a ocupat funcții guvernamentale. În același timp, unii politicieni din Iran l-au văzut ca pe un posibil rival pentru candidații duri care au câștigat influență sub Khamenei, inclusiv pentru fiul acestuia, Mojtaba. În contextul tulburărilor interne din ianuarie, ideea unui succesor mai moderat a căpătat tracțiune în rândul unor politicieni iranieni, ca modalitate de a consolida Republica Islamică în fața nemulțumirilor în creștere. Reuters notează însă că Hassan Khomeini rămâne loial sistemului instaurat după înlăturarea șahului, în 1979, chiar dacă are un istoric de apeluri la reformă și, uneori, de critici la adresa autorităților. „Nu poți să alegi pe cineva pentru mine și să-mi spui să votez pentru el!”, a spus Khomeini în 2021, după ce Consiliul Gardienilor a blocat candidați reformiști, o decizie care a deschis drumul victoriei lui Ebrahim Raisi (decedat în 2024, într-un accident de elicopter), consemnează Reuters. Tot el a cerut „explicații transparente și precise” după moartea Mahsei Amini, tânăra care a decedat în 2022 după ce a fost reținută de poliția moralității, acuzată că a încălcat codul vestimentar conservator, incident care a declanșat proteste la nivel național. Pe de altă parte, în timpul celor mai sângeroase tulburări din decembrie și ianuarie (comparativ cu perioada de după 1979), el s-a aliniat establishmentului, acuzând „revoltații” că ar servi Israelul și participând la un marș pro-guvernamental. Articolul mai arată că Hassan Khomeini a încercat, în urmă cu un deceniu, să candideze pentru Adunarea Experților, organismul care alege liderul suprem. Deși ar fi obținut inițial un acord de principiu din partea lui Khamenei, a fost ulterior descalificat de Consiliul Gardienilor, pe fondul invocării calificărilor religioase (Hojatoleslam, un rang sub ayatollah), într-o mișcare interpretată ca menită să prevină o provocare din partea taberei reformiste. Pe scurt, elementele care îl aduc pe Hassan Khomeini în centrul discuției despre succesiune includ: profilul de cleric de rang mediu, cu rol public ceremonial, dar cu vizibilitate mare; relațiile cu reformiști de prim rang, inclusiv Khatami și Rouhani; poziționări publice care combină apeluri la reformă cu loialitate față de sistem; episoade de fricțiune cu Consiliul Gardienilor și blocarea candidaturii la Adunarea Experților; percepția, în interiorul Iranului, că ar putea contrabalansa candidați asociați liniei dure, inclusiv pe Mojtaba Khamenei. În paralel, Reuters notează că Hassan Khomeini a avut și mesaje dure la adresa Israelului, iar în timpul războiului aerian de 12 zile dintre Israel și Iran de anul trecut i-a scris lui Khamenei lăudându-i conducerea, potrivit site-ului iranian Jamaran, dedicat memoriei lui Khomeini. În perioada următoare, miza politică se va concentra pe deliberările clericilor care vor decide succesorul lui Khamenei și pe echilibrul dintre tabăra dură și cei care susțin o opțiune mai moderată. [...]

Conducerea PSD se reunește luni dimineață înaintea ședinței Coaliției , cu bugetul pe 2026 și consultarea internă privind rămânerea la guvernare printre temele centrale, potrivit HotNews.ro . Discuțiile au loc pe fondul tensiunilor din coaliție și al declarațiilor critice la adresa premierului Ilie Bolojan și a USR. Ședința Biroului Permanent Național începe la ora 10:00, la sediul din șoseaua Kiseleff, în prezența președintelui Sorin Grindeanu, a prim-vicepreședinților, vicepreședinților, secretarului general Claudiu Manda și a președintelui Consiliului Național, Mihai Tudose. Surse din partid susțin că nu a fost transmisă oficial o ordine de zi, însă bugetul și referendumul intern sunt așteptate pe masa discuțiilor. În decembrie, Grindeanu a anunțat că va consulta membrii PSD pentru a decide dacă partidul rămâne în actuala formulă de guvernare. Liderul social-democrat a declarat recent că ia în calcul un vot intern cu mai multe opțiuni: menținerea coaliției în actuala formulă PSD–PNL–UDMR–USR, o variantă fără USR sau chiar schimbarea premierului, în condițiile în care funcția ar reveni tot PNL. Adoptarea bugetului pe 2026 reprezintă principalul punct de fricțiune. Grindeanu a avertizat că PSD nu va vota proiectul dacă nu vor fi incluse „viziunile de stânga”, respectiv: finanțarea investițiilor naționale, precum autostrăzi și spitale; alocări pentru investițiile locale prin Ministerul Dezvoltării; menținerea sumelor pentru administrațiile locale la nivelul anului trecut; păstrarea taxelor colectate local la nivel local; implementarea pachetului de solidaritate pentru pensionari. Pachetul prevede ajutoare în două tranșe, în aprilie și decembrie 2026, pentru aproximativ 2,8 milioane de persoane: 1.000 de lei pentru pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru cei cu pensii între 1.501 și 2.000 de lei și 600 de lei pentru veniturile între 2.001 și 3.000 de lei. În paralel, europarlamentarul Victor Negrescu a sugerat, la un eveniment intern, că partidul ar putea susține o altă formulă guvernamentală, atâta timp cât aceasta rămâne pro-europeană. Deciziile luate în ședința PSD vor cântări în reuniunea liderilor Coaliției programată ulterior și pot influența atât configurația guvernării, cât și calendarul adoptării bugetului. [...]

Donald Trump susține relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei ca parte a unui posibil acord de pace pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit agenției ruse TASS . Declarația a fost făcută joi, 26 februarie 2026, la Casa Albă, unde liderul american a afirmat că „i-ar plăcea” ridicarea sancțiunilor dacă acest lucru ar contribui la oprirea rapidă a conflictului. Trump a precizat că a discutat cu președintele rus Vladimir Putin și că ambii ar dori încheierea războiului „cât mai repede”. Afirmațiile vin la doar câteva zile după marcarea a patru ani de la invazia rusă la scară largă și la scurt timp după întâlnirea trimisilor americani Jared Kushner și Steve Witkoff cu negociatori ucraineni la Geneva, relatată de Al Jazeera . Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că următoarea rundă de discuții ruso-ucrainene ar putea avea loc în martie, la Abu Dhabi. Declarația lui Trump marchează o schimbare de ton. La începutul anului, el susținuse un proiect de lege care prevedea tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere energie rusească și prelungise sancțiunile existente pentru încă un an. De asemenea, Trezoreria americană a sancționat companii petroliere majore precum Rosneft și Lukoil. Totuși, planul de pace în 28 de puncte prezentat anterior Kievului includea posibilitatea ridicării etapizate a sancțiunilor, în funcție de progresele negocierilor. Contextul economic este relevant: potrivit Reuters și altor surse internaționale, deficitul bugetar al Rusiei ar putea ajunge în 2026 la până la 4,4% din PIB, veniturile din petrol și gaze au scăzut semnificativ, iar banca de dezvoltare VEB anticipează o contracție economică de 0,8%. Inflația rămâne la aproximativ 6%, iar dobânda-cheie este de 16%. Rămâne însă incert dacă relaxarea sancțiunilor va deveni realitate. Negocierile sunt blocate de divergențe teritoriale majore, în special privind Donbasul, iar criticii susțin că Moscova tergiversează discuțiile în timp ce își consolidează pozițiile pe front. [...]