Știri
Știri din categoria Politică
Ludovic Orban cere un Congres PNL ca soluție de stabilizare după moțiune, într-un moment în care partidul se confruntă cu contestări interne ale autorității lui Ilie Bolojan și cu discuții despre schimbarea premierului pentru a continua colaborarea cu PSD, potrivit G4Media.
Orban, apropiat de Bolojan, a declarat la B1TV că premierul demis prin moțiune ar trebui să solicite organizarea unui nou Congres al partidului pentru a se revalida ca președinte, în condițiile în care „mai mulți lideri îi contestă autoritatea”.
„Eu în locul lui Ilie Bolojan aș provoca un Congres, este singura modalitate prin care să facă ordine în partid. Prin Congres este relegitimată conducerea.”
În intervenția sa, Orban a indicat drept problemă majoră ceea ce numește „trădarea” lui Cătălin Predoiu, vehiculat să-i ia locul lui Bolojan în funcția de premier pentru a continua colaborarea cu PSD. El a insistat că Bolojan l-a susținut pe Predoiu la ultimul Congres pentru funcția de prim-vicepreședinte și l-a propus inclusiv ca prim-vicepremier.
„Ilie Bolojan l-a considerat pe Predoiu mâna sa dreaptă (...) Și Predoiu cum răsplătește această încredere (...)? E o lipsă de caracter inacceptabilă…”
Orban a mai spus că „nu poate fi tolerată la nesfârșit conspirația și sistemica acțiune de discreditare” și a reluat ideea că „ordine” în partid se poate face doar prin Congres.
Orban a legat convocarea Congresului și de strategia de construire a unui „pol liberal”, în care ar urma să revină în PNL „vechii liberali” plecați cu el în Forța Dreptei. În acest cadru, el a afirmat că ar putea exista asocieri și cu alte formațiuni de dreapta, menționând USR, REPER și Mișcarea Liberală.
Pentru Forța Dreptei, Orban a descris scenariul drept o fuziune prin „înglobare” în PNL, pe care a numit-o „integrare prin absorbție”, adăugând că, pentru acceptarea fuziunii, ar fi nevoie de Congres.
În același context, Orban l-a criticat pe Nicușor Dan și a susținut că acesta s-ar putea „reabilita” în fața susținătorilor săi dacă ar reuși reinvestirea lui Bolojan ca premier într-o coaliție PNL–USR–UDMR. El a mai afirmat că, în lipsa unei soluții de guvernare din partea PSD, Nicușor Dan l-ar putea desemna din nou pe Bolojan.
Orban a invocat și posibilitatea alegerilor anticipate, pe fondul unei structuri „fărâmițate” a Parlamentului, susținând că PSD nu ar fi avantajat de acest scenariu. Totodată, a spus că nu crede într-un premier „tehnocrat” și a afirmat că varianta Anca Dragu „nici nu poate fi luată în calcul”, deoarece aceasta ar fi refuzat deja și „nici nu este o tehnocrată”, fiind membră într-un partid.
Recomandate
Consultările de la Cotroceni intră într-o fază de negociere politică, după ce Ilie Bolojan a semnalat formarea unui „pol de dreapta” cu USR, REPER și Forța Dreptei, în timp ce președintele Nicușor Dan nu a avansat încă un nume de premier , potrivit Antena 3 . Miza imediată este deblocarea crizei guvernamentale, însă semnalele din partide indică o ecuație complicată, cu opțiuni concurente și susținere politică incertă. Nicușor Dan a continuat joi consultările cu liderii politici la Cotroceni, întâlnindu-se, pe rând, cu reprezentanți ai minorităților naționale, USR, UDMR și, spre finalul serii, cu premierul demis Ilie Bolojan. În această etapă, șeful statului ar fi ales să asculte propunerile fiecărui partid, fără să prezinte o formulă proprie de guvernare. Potrivit informațiilor disponibile, președintele nu a propus deocamdată un nume de prim-ministru, iar o revenire cu o soluție ar urma să aibă loc săptămâna viitoare, după ce îi va rechema pe liderii politici la noi discuții. Semnalul lui Bolojan: coordonare cu USR și intenția de a „coagula” dreapta Imediat după întâlnirea de la Cotroceni, Ilie Bolojan a anunțat pe rețelele sociale că își coordonează „toate mișcările politice” cu liderul USR, Dominic Fritz . În logica descrisă de Antena 3, mesajul este un pas concret către o formulă de colaborare PNL–USR, cu ambiția de a aduna într-un „pol de dreapta” și REPER, respectiv Forța Dreptei. În același timp, această direcție nu ar avea susținere unanimă în PNL: „cei mai mulți membri”, inclusiv o parte dintre susținătorii lui Bolojan, s-ar fi poziționat împotriva unei astfel de mișcări. În termeni operaționali, asta înseamnă că o eventuală repoziționare a PNL spre o alianță extinsă la dreapta riscă să fie frânată chiar din interiorul partidului, ceea ce complică negocierile pentru o majoritate stabilă. Variantele discutate: tehnocrat sau guvern minoritar Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a indicat că ar exista două scenarii rămase „pe masă”: refacerea guvernării cu actualele forțe din coaliție, cu condiția ca premierul să nu fie nici din PNL, nici din PSD, variantă care lasă deschisă opțiunea unui premier tehnocrat (adică o persoană fără afiliere politică directă) propus de președinte; un guvern minoritar PSD–UDMR, votat în Parlament cu sprijinul PNL. Separat, Antena 3 notează că, din informații „neverificate integral”, Nicușor Dan ar fi vorbit la telefon cu liderul PSD Sorin Grindeanu, fără să fie clar dacă a existat sau urmează o întâlnire față în față la Cotroceni. Președintele este așteptat să revină cu o soluție după un summit de miercuri, pe care l-a considerat prioritar înainte de a avansa o formulă de guvernare. [...]
PSD mizează pe refacerea coaliției cu PNL și respinge un guvern minoritar, pe care îl consideră prea costisitor politic , în condițiile în care negocierile pentru un nou executiv sunt blocate, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre variante de guvernare și al așteptării consultărilor oficiale de la Cotroceni pentru desemnarea unui premier. Ionuț Pucheanu, prim-vicepreședinte PSD, a spus la „Interviurile Digi24.ro” că cea mai plauzibilă opțiune rămâne refacerea fostei coaliții de guvernare, în jurul unui nou prim-ministru. El estimează că actuala criză politică s-ar putea încheia în aproximativ două săptămâni, prin formarea unei majorități din care să facă parte și PSD. De ce PSD exclude guvernarea minoritară În paralel cu scenariul refacerii coaliției, în discuțiile dintre partide și la Palatul Cotroceni ar fi fost luată în calcul și varianta unui guvern minoritar, pentru o perioadă limitată, potrivit „surselor politice” citate de Digi24. Pucheanu respinge însă această formulă și avertizează că ar însemna ca PSD să „deconteze” singur costurile guvernării, cu celelalte partide în opoziție, motiv pentru care o numește „o sinucidere politică”. În același context, sunt menționate declarații potrivit cărora „toate variantele sunt pe masă” (Lia Olguța Vasilescu), iar președintele UDMR, Kelemen Hunor, ar fi spus că o formulă de guvern minoritar, deși departe de a fi ideală, ar putea deveni posibilă. Linia roșie: fără Ilie Bolojan premier Pucheanu susține că PSD intră într-o „etapă de așteptare”, urmărind mișcările celorlalte formațiuni, dar afirmă că partidul rămâne deschis refacerii alianței cu partidele din actuala configurație, cu o condiție: să nu fie Ilie Bolojan premier. Totodată, el invocă o schimbare de ton în interiorul PNL, deși liberalii au adoptat o rezoluție internă – votată de 50 dintre cei 54 de membri prezenți la ultima ședință a conducerii – prin care își exprimă opoziția față de o nouă guvernare alături de PSD. Scenariul „Bolojan din nou” și susținerea din opoziție O altă variantă vehiculată, potrivit „surselor politice” citate, ar fi un guvern minoritar discutat mai ales între PNL și USR, cu PSD în postura de a susține guvernul din opoziție. În acest cadru apare și ipoteza ca Ilie Bolojan să revină la Palatul Victoria, scenariu pe care Pucheanu îl ironizează și îl consideră extrem de nociv pentru PSD. Ce urmează Președintele României este așteptat să convoace consultări oficiale la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de premier. Până acum, Nicușor Dan ar fi avut discuții informale cu liderii fostei coaliții de guvernare, potrivit informațiilor din articol. [...]
Schimbul de acuzații PSD–PNL readuce în prim-plan riscul de politizare a instituțiilor publice , după ce președintele PSD Iași, deputatul Petru Bogdan Cojocaru, l-a atacat pe premierul interimar Ilie Bolojan și a invocat un caz de condamnare pentru abuz în serviciu legat de fosta conducere a Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad, potrivit G4Media . Cojocaru susține că Bolojan „ar trebui să se uite și în propria curte” când vorbește despre „șobolănisme” și îl dă ca exemplu pe liberalul Petru Avram, fost șef al Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad, despre care afirmă că a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare pentru abuz în serviciu. În postarea citată de publicație, liderul PSD Iași leagă cazul de Costel Alexe (PNL), președintele Consiliului Județean Iași, pe care îl descrie drept „dublu inculpat penal”, și afirmă că Petru Avram este „cumătrul” acestuia. Ce spune PSD despre condamnare și dosarele în curs Potrivit lui Cojocaru, condamnarea lui Petru Avram ar fi venit după ce acesta ar fi trimis muncitori de la ABA Prut – Bârlad pe domeniul familiei Alexe din Sculeni pentru a „denisipa” mai multe puțuri. Acesta precizează că sentința Tribunalului este în primă instanță și că pedeapsa este cu suspendare. Tot în aceeași postare, Cojocaru afirmă că: un al doilea dosar DNA privind fapte de corupție legate de domeniul familiei Alexe din Sculeni este pe rolul Curții Supreme; în acest al doilea dosar, Costel Alexe este judecat pentru luare de mită, în dosarul cunoscut drept „Tabla”. De ce contează Dincolo de limbajul politic folosit, miza practică este legată de credibilitatea și funcționarea instituțiilor publice cu rol operațional (în acest caz, o administrație bazinală), în contextul în care acuzațiile vizează folosirea resurselor publice în interes privat și trimit la dosare de corupție aflate în instanță. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu rezultă reacția celor vizați la acuzațiile formulate de Cojocaru. [...]
Criza politică de la București riscă să complice deciziile UE privind Rusia și Ucraina , pe fondul posibilității ca AUR să ajungă la putere, potrivit unei analize citate de Digi24 . Publicația ucraineană European Pravda avertizează că România ar putea ajunge să joace, în Uniunea Europeană, un rol de „blocaj” similar cu cel asociat în ultimii ani cu premierul ungar Viktor Orbán . Analiza pornește de la evenimentele recente de la București: pe 6 mai au început consultările pentru formarea unei noi coaliții, după ce, cu o zi înainte, Parlamentul a demis guvernul pro-european condus de Ilie Bolojan. European Pravda notează că inițiativa moțiunii de cenzură a fost lansată de PSD, partid aflat în coaliția de guvernare și descris drept cea mai mare forță din Parlament. De ce contează: riscul de veto și negocieri mai grele în UE În scenariul în care AUR ajunge la putere, fie printr-o nouă majoritate în actualul Parlament, fie în urma unor alegeri anticipate, consecințele ar putea fi resimțite direct la nivel european, susține analiza citată. European Pravda indică două efecte majore: sprijinul României pentru Ucraina ar putea înceta, pe baza promisiunilor repetate atribuite reprezentanților AUR; discuțiile din UE privind sancțiunile împotriva Rusiei ar putea deveni mai dificile, prin „negocieri constante” de fiecare dată când subiectul revine pe agendă. În plus, publicația ucraineană menționează posibilitatea reactivării temei minorităților naționale în relația bilaterală, subliniind că guvernele anterioare s-au abținut „în mare măsură” de la această abordare în ultimii ani. Scenariile de guvernare și calendarul: două luni, două încercări Potrivit analizei, parlamentarii au la dispoziție două încercări și două luni pentru a forma o coaliție și a agrea un nou prim-ministru. Cel mai „critic” scenariu pentru Ucraina ar fi declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, deoarece AUR ar avea „șanse foarte mari” să le câștige, conform evaluării prezentate. European Pravda mai arată că, dacă AUR devine cea mai mare fracțiune, influența sa politică ar crește semnificativ, iar unul dintre celelalte partide ar putea decide să renunțe la „tabuul” cooperării cu extrema dreaptă și să intre într-o coaliție alături de AUR. În varianta în care se formează o majoritate fără AUR și actualul Parlament „supraviețuiește”, situația ar fi „mai puțin critică”, dar tot instabilă: ar fi vorba despre o alianță conjuncturală, cu negocieri și compromisuri repetate, iar sprijinul pentru Ucraina ar putea ajunge monedă de schimb în aceste negocieri, potrivit aceleiași analize. Presiunea pe Cotroceni și varianta unui guvern minoritar Publicația ucraineană amintește că președintele Nicușor Dan a declarat că nu va permite formarea unei coaliții anti-europene, invocând orientarea pro-occidentală a României consacrată în Constituție și rolul său de garant. În același timp, analiza notează că nu există garanții că va reuși să reconstruiască o majoritate fără AUR. Un scenariu posibil descris este cel al unui guvern minoritar, în care social-democrații părăsesc coaliția, dar susțin selectiv anumite proiecte de lege. European Pravda indică drept exemple de teme „sensibile” pe care PSD ar putea refuza să le susțină reducerile de prestații sociale sau de pensii și majorarea TVA, pentru a-și proteja imaginea în fața electoratului. [...]
Riscul unei fracturi în PNL după ieșirea de la guvernare devine un factor de instabilitate politică, cu efect direct asupra negocierilor pentru o nouă majoritate și asupra capacității opoziției de a se coagula, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu, făcute la Antena 3 , la două zile după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură . Ciucu spune că nu exclude scenariul în care partidul „să se rupă” dacă ajunge în opoziție, invocând precedentul istoric al partidelor care au pierdut guvernarea și au rămas cu „firimituri” care au preferat să rămână la putere. În același timp, el afirmă că nu își dorește o astfel de evoluție și că speră să nu se întâmple. În material sunt citate și „surse Antena 3” care susțin că se discută despre „15 parlamentari” care ar putea avea o poziție diferită de cea a conducerii PNL, în contextul repoziționării partidului după căderea guvernului. „Bolojan nu îi poate opri” pe cei care ar alege PSD Întrebat dacă Ilie Bolojan ar avea „pe masă” un plan de rupere a partidului, Ciucu respinge ideea și mută accentul pe responsabilitatea individuală a parlamentarilor și liderilor din partid. „Dacă sunt colegi de-ai mei care şi-ar dori să plece din partidul nostru sunt autonomi, e decizia lor, nu poţi să-i opreşti, ce poţi să faci?!? (…) dacă vor să plece (…) le e mai bine lângă Partidul Social Democrat, drum bun! Dragoste cu sila nu se poate.” În aceeași intervenție, Ciucu susține că, în interiorul unui partid, disputele se tranșează prin vot, iar după adoptarea unei decizii, membrii ar trebui să o urmeze chiar dacă nu le convine. Contextul imediat: guvern demis, partid în tranziție Declarațiile vin după demiterea, prin moțiune de cenzură, a guvernului condus de Ilie Bolojan, eveniment care pune presiune pe PNL atât în plan intern (disciplină și coeziune), cât și extern (poziționare față de PSD și față de o eventuală formulă de guvernare). Ciucu a fost întrebat și dacă președintele României, Nicușor Dan, „s-a aliat cu PSD”, iar el a răspuns că șeful statului „nu pare genul”, fără alte detalii în material despre eventuale discuții sau înțelegeri. [...]
USR exclude o majoritate cu PSD , iar această poziționare complică formarea rapidă a unei majorități parlamentare care să susțină un nou guvern, în condițiile în care PSD este acuzat că a făcut o majoritate cu AUR, potrivit Libertatea . Dominic Fritz , președintele USR și primar al Timișoarei, a spus că, în acest context, discuția despre numele premierului – inclusiv ipoteza Ilie Bolojan – este secundară față de întrebarea esențială: cine strânge voturile în Parlament. Miza: majoritatea din Parlament, nu numele premierului Fritz a susținut că problema centrală în actuala criză politică este capacitatea de a construi o majoritate parlamentară care să voteze un guvern, nu alegerea unui nume pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, el a afirmat că nu crede că un tehnocrat ar putea aduna sprijinul necesar în Parlament. Totodată, liderul USR a indicat că partidul său va colabora cu PNL „pentru pașii viitori”, în timp ce PSD „va trebui să facă un nou guvern”, însă fără USR. De ce refuză USR colaborarea cu PSD Dominic Fritz a explicat că USR nu va mai face parte dintr-o majoritate guvernamentală alături de PSD, motivând decizia prin formarea unei majorități parlamentare între PSD și AUR. În opinia sa, după acest pas PSD nu mai poate fi considerat un partid care își dorește „un drum de reforme” și „un drum proeuropean”. În același timp, Fritz a spus că USR nu negociază cu PSD, dar că „ascultă” ideile și propunerile președintelui. Critici după moțiunea de cenzură și acuzații de „majoritate de rezervă” Fritz a criticat PSD pentru moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului anterior, pe care a numit-o „iresponsabilă”. El a mai afirmat că PSD ar fi avut „constant” o „majoritate de rezervă” și a dat ca exemple voturi comune PSD-AUR în mai multe situații, inclusiv „împotriva Dianei Buzoianu” și „în cazul Avocatului Poporului”. În acest context, liderul USR a cerut PSD să vină cu soluții „în noua realitate politică” și a invocat caracterul „antieuropean și antireformist” al textului moțiunii. Ținta politică pe termen lung: „curățarea României de pesedism” Fritz a prezentat și o direcție strategică pentru USR până în 2028, descriind un program de „curățenie” politică și economică, cu obiectivul de a „curăța România de pesedism”. El a susținut că PSD ar avea „tentaculele sale peste tot în structura statului” și a descris demersul drept o provocare majoră pentru USR. [...]
