Știri
Știri din categoria Apărare

NATO își întărește postura de apărare pe flancul sud-estic după interceptări repetate ale unor rachete iraniene îndreptate spre Turcia, pe fondul escaladării regionale, potrivit G4Media, care relatează declarațiile secretarului general Mark Rutte făcute miercuri, la Ankara.
Rutte a spus că Alianța „va face tot ce este necesar” pentru a apăra Turcia și a susținut că, „în ultimele săptămâni”, NATO a interceptat „cu succes, în patru rânduri” rachete balistice iraniene care se îndreptau spre teritoriul turc. În același context, el a acuzat Iranul că „răspândește teroare și haos”, efecte care „se resimt puternic” în Turcia.
În articol este menționat că interceptarea a fost realizată de „sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mării Mediterane”, iar confirmarea a venit și de la purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart.
Ministerul turc al Apărării a anunțat la 30 martie că o rachetă lansată din Iran a fost doborâtă după ce a intrat în spațiul aerian al Turciei, acesta fiind al patrulea incident de acest fel. Precedentele incidente similare ar fi avut loc pe 4, 9 și 13 martie.
Rutte, fost premier al Olandei, a vizitat la Ankara sediul ASELSAN, descris ca „un gigant al industriei militare” din Turcia, și a salutat „revoluția industriei de apărare turce”. În fața „pericolelor imense” cu care se confruntă țările NATO, el a cerut accelerarea producției și inovării.
În declarațiile citate, Rutte a enumerat domeniile pe care NATO vrea să le protejeze și să le consolideze:
Tot miercuri, Rutte urma să aibă o întrevedere cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.
Potrivit materialului, seria incidentelor a apărut după ce SUA și Israel au lansat, în 28 februarie, atacuri împotriva Iranului. Informațiile sunt atribuite AFP, citată de Agerpres, conform G4Media.
Recomandate

NATO cere accelerarea producției de apărare, pe fondul presiunii pe stocuri și lanțuri de aprovizionare : secretarul general Mark Rutte a avertizat, într-un discurs susținut în Turcia, că alianța trebuie să crească rapid capacitatea industrială și să modernizeze tehnologiile militare, potrivit Digi24 . Mesajul vine în pregătirea summitului NATO de la Ankara, programat în iulie, unde liderii ar urma să discute noi angajamente privind cheltuielile militare și cooperarea industrială în domeniul apărării. În acest context, Rutte a legat direct urgența de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, dar și de evoluțiile din China și Iran, pe care le-a indicat drept factori care apasă pe stabilitatea internațională. În cadrul întâlnirilor dedicate industriei de apărare, oficialul NATO a insistat că statele membre au nevoie de „sisteme de apărare solide” și de integrarea celor mai noi tehnologii. „Trăim într-o lume mai periculoasă, iar asta înseamnă că avem nevoie de sisteme de apărare solide pentru a ne proteja securitatea. Avem nevoie de cele mai bune capacități. Trebuie să incorporăm cele mai noi tehnologii.” De ce contează: industria de apărare devine o temă operațională, nu doar bugetară Din perspectiva NATO, miza nu mai este doar nivelul cheltuielilor, ci capacitatea efectivă de a produce și livra echipamente, inclusiv pentru refacerea stocurilor. Digi24 notează că războiul din Ucraina a dus la o creștere semnificativă a cheltuielilor militare în rândul statelor membre, în timp ce alianța încearcă să își refacă stocurile de armament și să își consolideze flancul estic. În același timp, NATO își ajustează strategia pe termen lung, punând accent pe creșterea capacităților industriale și pe reducerea dependențelor logistice față de lanțuri de aprovizionare vulnerabile. Turcia, exemplu invocat pentru „revoluția” industrială în apărare În timpul vizitei la Aselsan , Rutte a spus că membrii alianței „au multe de învățat” din experiența Turciei, descrisă ca o transformare accelerată a industriei sale de apărare. Potrivit Digi24, discursul a fost relatat de The Guardian. Rutte a enumerat și riscurile pe care le vede în actualul context geopolitic, invocând atât războiul din Ucraina, cât și modernizarea militară și expansiunea nucleară a Chinei, respectiv rolul Iranului în instabilitatea regională. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să facă ravagii, modernizarea militară și expansiunea nucleară a Chinei continuă, iar Iranul răspândește teroarea și haosul.” Ce urmează Tema accelerării producției și a cooperării industriale este așteptată să fie pe agenda summitului NATO de la Ankara din iulie, unde, potrivit Digi24, liderii alianței urmează să discute noi angajamente privind cheltuielile militare și colaborarea în industria de apărare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre ținte sau termene concrete, rămâne de văzut ce măsuri vor fi asumate la nivel politic și cum vor fi transpuse în contracte și capacități de producție. [...]

Serviciile secrete militare olandeze estimează că Rusia ar putea avea nevoie de doar un an după încheierea războiului din Ucraina pentru a-și mobiliza forțele necesare unui conflict regional cu NATO , potrivit Digi24 . Evaluarea apare în raportul pe 2025 al Serviciului de Informații și Securitate Militară al Țărilor de Jos (MIVD) , un document care ridică miza pentru planificarea de apărare și pentru ritmul investițiilor militare în Europa. În analiza MIVD, obiectivul unui eventual atac rusesc nu ar fi înfrângerea militară a Alianței, ci „divizarea politică” prin achiziții teritoriale limitate. Serviciile olandeze nu exclud nici recurgerea la șantaj nuclear pentru atingerea acestui rezultat. Ce se schimbă în evaluarea de risc pentru Europa Raportul descrie războiul din Ucraina, aflat în al cincilea an, ca parte a unui efort pe termen lung al Rusiei de a modifica arhitectura de securitate a Europei și ordinea juridică internațională. În același timp, MIVD notează slăbirea unor mecanisme tradiționale de descurajare, precum controlul armamentelor și canalele de comunicare. O altă concluzie este că estimările privind momentul în care Rusia ar putea fi pregătită să atace NATO s-au comprimat. Digi24 arată că anterior lideri și comandanți militari din peste 10 țări europene, alături de secretarul general al NATO, au indicat anul 2029 ca reper, însă acum „pare din ce în ce mai probabil” un scenariu mai devreme, înainte ca Europa să fie complet pregătită să răspundă, deși își crește investițiile în apărare. Pregătiri militare și „război hibrid” MIVD susține că Rusia desfășoară deja un război hibrid în Europa, prin campanii de dezinformare și recrutarea de agenți pentru acțiuni de sabotaj. În paralel, ar exista pregătiri pentru un conflict armat cu NATO, inclusiv prin modernizarea bazelor militare și a căilor ferate din apropierea țărilor de pe flancul estic al alianței. În acest context, șeful serviciului german de informații externe (BND) a avertizat asupra riscului unor provocări rusești în țările baltice, după modelul scenariului din Crimeea, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Factorul SUA și riscul de escaladare Raportul acordă atenție și dimensiunii tehnologice – inteligență artificială, calcul cuantic și biotehnologii – despre care afirmă că sunt folosite de Rusia pentru a exercita presiune asupra altor state, inclusiv pentru a influența decizii și a crea condiții favorabile acțiunilor militare. MIVD avertizează și asupra unui „risc real de escaladare neintenționată”, greu de controlat, menționând că evoluțiile imprevizibile ale politicii de securitate a SUA pot influența calculul cost–beneficiu al Rusiei. În material este menționat că Europa a început să pregătească un plan de utilizare a structurilor militare NATO pentru apărare autonomă, în eventualitatea unei retrageri americane din alianță – scenariu cu care președintele SUA, Donald Trump , a amenințat în repetate rânduri. Semnal legislativ la Moscova Digi24 mai notează că, pe 14 aprilie, Duma de Stat a aprobat o lege care îi permite președintelui Vladimir Putin să trimită trupe în alte țări pentru a apăra cetățeni ruși arestați sau urmăriți penal acolo, în baza unei hotărâri judecătorești. Raportul face legătura cu precedente legislative similare adoptate înainte de invazia din Georgia (2008), anexarea Crimeei (2014) și declanșarea războiului pe scară largă cu Ucraina (2022). Pentru detalii, raportul MIVD este disponibil aici: Ministerul Apărării din Țările de Jos – raport public 2025 . [...]

Germania își propune să extindă Bundeswehr la cel puțin 460.000 de militari activi și neactivi , într-o strategie care mută accentul spre o „europenizare” a descurajării în NATO, pe fondul unei orientări tot mai puternice a SUA către Indo-Pacific, potrivit Politico . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a prezentat miercuri noua strategie militară, descriind obiectivul de a transforma Bundeswehr în „cea mai puternică armată convențională din Europa”. Documentul pornește de la evaluarea că mediul de securitate se deteriorează, în special din cauza războiului Rusiei în Ucraina și a instabilității globale, și susține că Germania trebuie să fie capabilă să se apere. Strategia subliniază că Statele Unite rămân indispensabile pentru NATO, dar notează că Washingtonul este tot mai concentrat pe Indo-Pacific. În acest context, Germania ar urma să își asume o responsabilitate mai mare în cadrul alianței, atât prin atingerea țintelor de capabilități stabilite de NATO, cât și printr-un rol central în apărarea continentului și sprijinirea operațiunilor aliate. Trei etape de creștere a capabilităților până spre 2039 Planul prevede o dezvoltare în trei faze, întinsă pe următorul deceniu și mai departe: până în 2029 : „maximizarea rapidă” a nivelului de pregătire și a rezistenței (capacitatea de a susține operațiuni), pentru ca armata să poată lupta și menține efortul pe termen scurt; până în 2035 : extindere structurată a capabilităților „în toate domeniile”, aliniată cu obiectivele NATO; spre 2039 : transformarea într-o forță avansată tehnologic, construită în jurul inovării și capabilităților viitoare. Schimbare de doctrină: de la „număr de platforme” la „efecte” Un element central este trecerea de la structuri rigide (definite prin număr de tancuri sau aeronave) la o abordare mai flexibilă, în care planificatorii sunt îndrumați să se concentreze pe „efectele” pe care Bundeswehr trebuie să le livreze — de la lovituri la distanță mare la apărare aeriană și antirachetă. Extinderea personalului și rolul rezerviștilor Strategia cere o creștere majoră a personalului, cu o țintă de cel puțin 460.000 de militari activi și neactivi . În prezent, Bundeswehr are aproximativ 185.000 de militari activi, potrivit articolului. Rezerva este ridicată la rangul de pilon central al apărării naționale, în condițiile în care Germania este văzută ca un nod logistic într-un eventual conflict european. Documentul este prezentat ca rezultatul unei schimbări de politică de apărare începută după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, care a inclus fondul special de 100 miliarde euro (aprox. 500 miliarde lei) pentru Bundeswehr, reforme pentru relaxarea frânei constituționale a datoriei în cazul cheltuielilor de apărare, accelerarea achizițiilor și un sistem reînnoit de serviciu militar pentru creșterea efectivelor și a rezervelor. „Mai european” în NATO, pe fondul incertitudinilor privind SUA Întrebat dacă strategia ia în calcul o posibilă reducere a implicării SUA în Europa sub președintele Donald Trump, Pistorius a evitat detaliile, dar a recunoscut că astfel de scenarii sunt avute în vedere. El a spus că NATO trebuie să devină „mai european” pentru a rămâne transatlantic, printr-o împărțire a poverii între pilonul european și SUA. În esență, strategia repoziționează Germania ca furnizor major de forță convențională și logistică în Europa, cu o planificare pe termen lung a personalului și capabilităților, într-un moment în care Berlinul pornește de la premisa că riscul unui conflict care să implice state NATO crește. [...]

Germania își calibrează reînarmarea pe „amenințarea rusă” printr-o nouă strategie militară națională prezentată de ministrul apărării Boris Pistorius , care fixează organizarea, structura și mărimea Bundeswehr-ului, potrivit Digi24 . Documentul este însoțit de o analiză a capacităților armatei, însă detaliile sunt clasificate. În acest cadru, Pistorius a indicat drept obiectiv „dezvoltarea Bundeswehr până la nivelul de cea mai puternică armată convențională din Europa”, pe fondul unei „amenințări în creștere” din partea Moscovei, conform relatării dpa, preluată de Agerpres. Ce schimbă strategia: priorități operaționale și tehnologice Strategia Berlinului pune accent pe capabilități cu relevanță directă pentru apărarea teritoriului și descurajare, în special: arme de precizie cu rază lungă; sisteme de apărare aeriană; dezvoltarea unor tehnologii precum inteligența artificială, computerele cuantice și robotica. Pistorius a descris direcția pe etape, de la creșterea rapidă a capacităților de apărare și rezistență, la o extindere „semnificativă, cuprinzătoare” și, ulterior, la obținerea unei superiorități tehnologice. De ce contează: Rusia, definită drept „principala amenințare” Ministerul Apărării de la Berlin vede Rusia ca pe principala amenințare pentru Germania. Pistorius a susținut că Moscova „prin reînarmare se pregătește pentru o confruntare militară cu NATO” și că folosește forța militară ca instrument pentru afirmarea intereselor sale. În paralel, NATO urmărește să-și sporească forțele la 460.000 de soldați pentru a contracara agresiunea rusă, mai notează materialul. Context: reînarmare și recrutare Bundeswehr-ul se află într-un program de reînarmare după invazia rusă din Ucraina , iar Germania a reintrodus serviciul militar voluntar în ianuarie, ca măsură pentru creșterea numărului de militari, potrivit aceleiași surse. [...]

Exercițiul NATO de la Cincu testează reacția rapidă și interoperabilitatea într-un scenariu de luptă „ultra-realist”, cu peste 800 de militari din 9 state aliate, potrivit Antena 3 , care citează un anunț al Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Exercițiul, organizat de Grupul de Luptă al NATO în România, se desfășoară timp de șase zile în poligonul Cincu , unde participanții „transformă” zona într-un „teatru de operațiuni realist”, conform comunicării MApN. Ce se întâmplă în teren MApN descrie antrenamente „la intensitate ridicată”, cu manevre complexe care integrează mai multe capabilități, între care: tancuri Leclerc; grupări de drone; infanterie; artilerie; geniu. De ce contează Din perspectiva operațională, exercițiul este prezentat ca un test practic pentru capacitatea de reacție rapidă și pentru interoperabilitate – adică abilitatea forțelor din state diferite de a lucra împreună, cu proceduri și echipamente compatibile – într-un scenariu de luptă „ultra-realist”. MApN leagă explicit acest tip de pregătire de obiectivul de „descurajare prin antrenament dur”. Nu sunt oferite în material detalii despre calendarul exact pe zile, unitățile participante sau costurile exercițiului. [...]

Interceptarea deasupra Mării Baltice arată presiunea operațională constantă pe flancul estic , unde NATO ridică frecvent avioane de luptă pentru identificarea aeronavelor rusești care zboară în apropierea spațiului aerian aliat, potrivit Mediafax . În misiunea de luni au participat și aeronave din România, alături de forțe din mai multe state aliate. Avioane de vânătoare franceze „Rafale” au fost mobilizate din Lituania, de la o bază unde sunt staționate în cadrul misiunii NATO de patrulare aeriană , desfășurată de zeci de ani, relatează Associated Press, citată de Mediafax. Potrivit detașamentului francez, aeronavele s-au alăturat avioanelor din România, Polonia, Suedia și Finlanda pentru a inspecta zborul rusesc. Conform aceleiași surse, misiunea Rusiei a inclus două bombardiere supersonice Tu-22M3 și aproximativ 10 avioane de vânătoare SU-30 și SU-35, care au escortat pe rând bombardierele strategice. De ce contează: proceduri repetate și riscuri în trafic aerian Ministerul Apărării din Rusia a susținut că zborul a fost planificat și s-a desfășurat în spațiul aerian deasupra apelor neutre ale Mării Baltice, cu o durată de „mai mult de patru ore”, potrivit unei postări pe Telegram. Instituția a mai afirmat că, pe anumite segmente, bombardierele au fost însoțite de avioane de vânătoare ale unor state străine. „În anumite etape ale traseului, bombardierele cu rază lungă de acțiune au fost însoțite de avioane de vânătoare ale unor state străine.” NATO mobilizează în mod obișnuit avioane de vânătoare pentru interceptare atunci când aeronave rusești se apropie sau zboară în apropierea spațiului aerian aliat. Alianța arată că aeronavele rusești nu își folosesc adesea transponderele (dispozitive care transmit automat date de identificare și poziție), nu mențin comunicarea cu controlorii de trafic aerian și nu depun plan de zbor, motiv pentru care avioanele NATO sunt ridicate pentru identificare. Ce urmează Associated Press notează că Rusia raportează frecvent astfel de zboruri deasupra Mării Baltice, inclusiv în ianuarie, când avioane NATO au decolat, de asemenea, pentru interceptare, și că anul trecut au fost raportate cel puțin patru zboruri. Potrivit AP, nici Ministerul rus al Apărării, nici Comandamentul Aerian Aliat al NATO nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii transmise marți. [...]