Știri
Știri din categoria Politică
AUR propune introducerea unor obligații și sancțiuni pentru instituții, printr-un „Ghișeu Unic” destinat românilor din diaspora – o inițiativă care, dacă ar fi adoptată, ar schimba operațional modul în care statul ar trebui să furnizeze informații și consiliere pentru revenirea în țară, potrivit Economica.
Proiectul este justificat de inițiatori prin plecarea „câtorva milioane” de români în străinătate și prin lipsa unor mecanisme concrete de sprijin pentru întoarcere. AUR indică drept obstacole principale birocrația, lipsa informațiilor și dificultatea interacțiunii cu instituțiile statului.
Conform AUR, inițiativa ar stabili „obligații clare” pentru autoritățile publice centrale de a furniza și actualiza informațiile într-o platformă, ar introduce un serviciu de consiliere integrată cu personal de specialitate și ar prevedea sancțiuni pentru instituțiile care nu respectă aceste obligații. Totodată, proiectul ar crea un mecanism de coordonare între instituții, sub responsabilitatea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, cu scopul de a reduce fragmentarea actuală a serviciilor.
Inițiatorul proiectului, deputatul AUR Ramona Lovin, susține că „ghișeul unic” ar oferi, într-un singur loc, îndrumare și consiliere pentru:
În plus, potrivit deputatei, proiectul ar include sprijin pentru recunoașterea diplomelor și echivalarea studiilor făcute în străinătate, integrarea copiilor în școli, precum și pentru recunoașterea perioadelor lucrate în afara țării și cumularea pensiei.
Lovin leagă inițiativa de „această perioadă dificilă pentru economia României” și susține că întoarcerea românilor ar avea un impact inclusiv economic, prin experiența profesională acumulată în economii mai puternice și, „de multe ori”, prin capitalul cu care ar reveni.
AUR afirmă că proiectul ar crea un cadru care simplifică relația românilor din diaspora cu statul și ar face revenirea „predictibilă și accesibilă”. În materialul citat nu sunt prezentate termene de implementare sau detalii despre forma finală a platformei și nivelul sancțiunilor.
Recomandate
AUR și PSD își testează o colaborare pe economie în Parlament , după ce deputatul AUR Mohammad Murad a cerut înființarea unei „celule de criză” pentru economie, iar PSD ar urma să îl trimită în acest format pe fostul ministru Radu Oprea , potrivit G4Media . Murad, prezentat ca patron influent în turism și HoReCa, a anunțat că vrea o colaborare formală cu PSD „pe teme economice” și a invocat probleme din mediul de afaceri, inclusiv „valul de falimente” și „dispariția zilnică a aproximativ 180 de locuri de muncă”, cifre pe care spune că le preia din analiza PSD exprimată de Sorin Grindeanu. În declarația citată de publicație, Murad îi adresează public o întrebare lui Grindeanu privind disponibilitatea PSD de a interveni „împreună” pentru „salvarea economiei românești”, sugerând că o astfel de cooperare ar fi justificată de faptul că PSD și AUR sunt „primele două partide” rezultate din votul alegătorilor. Miza: semnal de cooperare pe agenda economică Dincolo de formula de „celulă de criză”, demersul indică o încercare de a construi un canal de lucru PSD–AUR pe subiecte economice, într-un moment în care, potrivit aceleiași surse, cele două partide au colaborat „constant” în ultimele luni, inclusiv în contextul moțiunii de cenzură care a dus la demiterea guvernului Bolojan. Context politic: episodul „guvernului Veștea” G4Media reamintește că Murad își anunțase anterior intenția de a vota guvernul Adrian Veștea, descris ca fiind „controlat de PSD și președintele Nicușor Dan”, dar a renunțat după ce liderul AUR, George Simion, i-a numit „trădători” pe parlamentarii care ar valida executivul. Publicația notează că liderii PSD îl vor trimite pe Radu Oprea în „celula de criză” propusă de Murad, însă articolul nu oferă detalii despre mandatul, componența sau calendarul acestui format, nici despre eventuale inițiative legislative concrete care ar urma să rezulte. [...]
Decizia CCR obligă Parlamentul să reia Legea Integrității, iar întârzierea poate pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR , susține deputata PNL Raluca Turcan, care acuză PSD și AUR că au transformat legea într-o „răfuială politică”, potrivit Mediafax . Turcan afirmă că, după decizia Curții Constituționale privind Legea Integrității, actul normativ trebuie pus din nou în acord cu hotărârea CCR, ceea ce înseamnă reluarea intervenției legislative, deși legea ar fi trebuit să fie deja adoptată și să bifeze un jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . Amendamentul privind declarațiile de avere, miza constituțională În postarea sa, deputata PNL indică drept „vinovat” un amendament referitor la declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață, despre care spune că a fost introdus de AUR și votat și de PSD. Turcan susține că CCR a declarat neconstituțional acest amendament și îl descrie ca fiind o măsură cu motivație politică. „CCR a declarat neconstituțional amendamentul privind declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață. O prevedere introdusă de AUR, votată și de PSD, pentru o răfuială politică care nu este doar neconstituțională, ci și profund iresponsabilă.” Ce urmează: reluarea traseului legislativ și termenul de final de august Conform informațiilor din articol, Legea Integrității „își reia acum de la 0 traseul prin legislativ”. Turcan avertizează că există riscul ca România să piardă 770 de milioane de euro dacă legea nu va fi adoptată până la finalul lunii august. În același context, ea acuză PSD că ar fi folosit și un alt amendament – numit în text „amendamentul Fritz” – ca instrument politic, însă Curtea Constituțională ar fi considerat această prevedere conformă cu Constituția. Turcan susține că miza ar fi fost pierderea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, în urma unei condamnări definitive pentru conflict de interese. [...]
Decizia CCR pe legea integrității deschide un nou front politic pe controlul mandatelor aleșilor , iar PNL acuză că PSD și AUR folosesc hotărârea Curții pentru a provoca o ruptură între liberali și USR, potrivit Mediafax . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că, în zilele de după decizia Curții Constituționale, PSD și AUR ar împinge un „narativ” conform căruia PNL ar fi făcut „înțelegeri pe la CCR” pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Muraru susține și că mesajele ar fi preluate inclusiv de „unii membri” ai PNL. „Toate eforturile din aceste zile din partea acestei alianțe toxice certate cu democrația, munca și bunul simț sunt dirijate către încercarea de rupere a relațiilor dintre PNL și USR. Este înghesuială printre postacii pesediști să arate cum PNL ar fi făcut înțelegeri pe la CCR pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Inclusiv trădători din PNL duc mai departe, disciplinat, narativul userizării Partidului Național Liberal, având în buzunar punctajul dat de PSD.” Muraru afirmă că PSD ar fi urmărit „execuția politică a unui singur om” și că amendamentul care a generat controversa ar fi fost „cu dedicație”. În același context, el susține că PSD „a fost dispus să sacrifice 770 de milioane de euro” pentru atingerea acestui obiectiv. Avertismentul PNL: efecte asupra mandatelor aleșilor locali În postarea sa, Muraru leagă decizia CCR de un risc mai larg pentru stabilitatea mandatelor, invocând rolul Agenției Naționale de Integritate (ANI). „De astăzi, niciun mandat de ales nu mai este în siguranță. ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru. Primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale, oricine poate fi următoarea țintă. Dacă nu iese omul care trebuie, intervine PSD.” El susține, totodată, că PNL și USR „vor ieși întărite” și că vor merge „împreună” la următoarele alegeri. Ce a decis CCR pe „legea integrității” Curtea Constituțională a decis, în dosarele conexate privind Legea integrității, că mai multe prevederi sunt neconstituționale: cu unanimitate, a fost declarată neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”; tot cu unanimitate, a fost declarată neconstituțională publicarea informațiilor privind interesele financiare ale soțului/soției persoanelor vizate de lege; publicarea intereselor financiare ale funcționarilor și demnitarilor vizați de lege a fost declarată neconstituțională cu majoritate de voturi. În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. [...]
Decizia CCR pe Legea integrității deschide calea încetării rapide a unor mandate , inclusiv al primarului Timișoarei, dacă actul normativ este promulgat, potrivit relatării Agerpres . Președintele USR, Dominic Fritz, susține că hotărârea Curții validează o sancțiune cu efect retroactiv și anunță că își va continua demersul la CEDO. Fritz afirmă că, în scenariul promulgării „Legii ANI”, mandatul său de primar „va înceta în 30 zile”, ca urmare a unei sancțiuni aplicate pentru fapte anterioare intrării în vigoare a legii. Într-o postare pe Facebook, el acuză că prin această interpretare este încălcat principiul constituțional potrivit căruia „legea dispune numai pentru viitor” și avertizează că precedentul ar putea fi folosit politic. Ce a decis CCR și care este efectul practic Curtea Constituțională a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. Cu majoritate de voturi, CCR a declarat constituțională prevederea care stipulează încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza invocată de Fritz: impact extern și încredere investițională Dominic Fritz leagă subiectul de relația cu instituțiile europene și de percepția investitorilor. El afirmă că „în fața Comisiei Europene” PSD ar urma să explice cum „o lege-jalon de 770 de milioane de euro” a fost transformată „într-o armă împotriva unui primar ales de două ori”. Totodată, susține că „în fața investitorilor” va fi dificil de justificat crearea de locuri de muncă într-un stat „la cheremul unui singur partid”. Contextul cazului și pasul anunțat Fritz reamintește că situația care a stat la baza acuzațiilor ar fi fost semnarea „unei dubluri a unui referat deja semnat de fostul primar”, în 2020, pentru un PUZ elaborat integral înainte de preluarea mandatului. El susține că, potrivit noii legi, actele normative precum PUZ-urile nu mai pot fi încadrate la conflict de interese, dar că ar apărea o sancțiune pentru trecut. În final, președintele USR spune că „drumul” său „continuă la CEDO”, unde intenționează să conteste efectele deciziei. [...]
Decizia CCR pe Legea integrității reaprinde disputa despre încetarea mandatelor , după ce AUR i-a cerut lui Dominic Fritz să demisioneze din funcția de primar al Timișoarei, invocând hotărârea Curții care menține în vigoare prevederea privind încetarea mandatului în cazul aleșilor cu incompatibilitate sau conflict de interese stabilite definitiv, potrivit G4Media . AUR susține că decizia Curții îl vizează direct pe liderul USR, pe fondul unei hotărâri definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție în litigiul cu Agenția Națională de Integritate (ANI) privind un conflict de interese. „Dominic Fritz trebuie să demisioneze din funcția de primar al Timișoarei. Nu trebuie să aștepte expirarea unui termen legal pentru a face ceea ce propriul partid a pretins ani la rând de la adversarii săi”, transmite AUR într-un comunicat. Formațiunea invocă și sloganul USR „Fără penali în funcții publice”, argumentând că standardele de integritate ar trebui aplicate și în cazul propriului președinte. Ce a decis CCR și de ce contează politic În aceeași zi, CCR a luat două decizii distincte pe tema integrității și transparenței, cu efecte politice diferite: a declarat constituțională prevederea privind încetarea mandatelor în cazul persoanelor pentru care o incompatibilitate sau un conflict de interese a fost stabilit definitiv; a declarat neconstituțională prevederea prin care obligațiile de transparență erau extinse asupra persoanelor aflate în relații similare celor dintre soți cu demnitarii, după o contestare depusă de Nicușor Dan, căruia Curtea i-a dat câștig de cauză. AUR critică a doua decizie și susține că, dacă formularea legislativă era neclară, Parlamentul ar fi trebuit să o clarifice, nu să renunțe la principiul transparenței. Acuzații de „dublă măsură” și întrebări despre independența CCR În comunicat, AUR vorbește despre o „contradicție politică” în discursul privind integritatea, afirmând că standardele ridicate de transparență au fost susținute public, dar contestate atunci când ar fi ajuns să vizeze „cercul apropiat” al președintelui. Totodată, formațiunea menționează întâlnirea dintre Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, despre care afirmă că a avut loc înaintea unor decizii ale Curții cu miză politică, susținând că acest fapt ridică întrebări privind independența instituției. AUR își încheie poziția cu ideea că „integritatea nu ar trebui să aibă culoare politică”, acuzând o posibilă „dublă măsură” în aplicarea regulilor pentru funcțiile publice. [...]
România are la dispoziție doar 10 zile ca să închidă noua lege a salarizării în parametrii PNRR , iar miza imediată este să nu împingă cheltuielile peste ceea ce Comisia Europeană consideră sustenabil , potrivit Newsweek . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , merge la Cotroceni cu o variantă modificată după discuții cu sindicatele și cu Bruxelles-ul, în condițiile în care termenul pentru jalonul din PNRR este 31 august. Proiectul trebuie să obțină rapid un acord politic și să găsească un echilibru între revendicările din sectorul bugetar și limitele bugetare ale statului. Pîslaru a explicat că varianta inițială, publicată de Ministerul Muncii la 17 iulie, a generat nemulțumiri mai ales în Sănătate și Educație, motiv pentru care au fost cerute discuții suplimentare cu sindicatele. Ce a cerut Comisia Europeană: sustenabilitate, nu „salturi” de cheltuieli Ministrul spune că nu a existat o respingere formală a proiectului de către Comisia Europeană, dar că executivul european a atras atenția asupra riscului ca ipotezele de creștere să fie „debalansate” sau să treacă peste anumite praguri, cu efecte posibile asupra ratingului de țară și asupra validării jalonului din PNRR. „Comisia Europeană nu a respins vreun proiect pentru că n-avea ce să respingă, însă ne-a atras atenția că asumpțiile de creștere (...) ne pot afecta ratingul de țară și (...) să nu fie considerat jalonul din PNRR.” Întrebat ce impact bugetar a fost prezentat Comisiei, Pîslaru a refuzat să avanseze o cifră înainte de prezentarea noii variante către liderii politici, spunând că „vehicularea de alternative” nu ajută în acest moment. Plafonul invocat: „12 miliarde este o limită maximă” Pîslaru a indicat un plafon financiar pentru reformă, descris ca limită maximă a angajamentelor României: 12 miliarde. El a adăugat că problema practică rămâne identificarea surselor de finanțare și că încercările de a suplimenta anvelopa pentru Sănătate și Educație „s-au demonstrat” în discuțiile cu Comisia Europeană ca fiind imposibile. „12 miliarde este o limită maximă pe angajamentele României. (...) avem de spus de unde aducem acești bani.” Mesajul către bugetari: fără scăderi, creșteri pentru majoritate Ministrul insistă că noua lege nu va reduce veniturile actuale din sectorul public și că „peste două treimi” dintre salariile din zona publică ar urma să aibă ajustări pozitive, însă „nu extraordinare”. „Niciun salariu nu va scădea. (...) peste două treimi din salariile din zona publică vor avea ajustări pozitive, deci creșteri (...) și nimeni nu va avea pierdere de venit salarial.” În același timp, Pîslaru susține că depășirea variantei propuse ar intra în coliziune cu obiectivele de sustenabilitate fiscal-bugetară, iar o variantă mai restrictivă ar risca „acceptabilitatea socială minimală”. Ajustări punctuale: salarizarea conducerii din Justiție Pîslaru a mai spus că au fost deja modificate prevederi privind salarizarea conducerii sistemului judiciar (CSM, Parchet, Înalta Curte), în urma consultărilor cu Ministerul Justiției, pentru a respecta „principiul egalității puterilor în stat”. Potrivit ministrului, această problemă este rezolvată în proiectul aflat acum în discuție. În esență, varianta prezentată la Cotroceni trebuie să împace simultan trei condiții: solicitările angajaților din sectorul public, limitele bugetare și cerințele europene, astfel încât reforma să fie considerată îndeplinită în PNRR până la 31 august. [...]
