Știri
Știri din categoria Politică
AUR propune introducerea unor obligații și sancțiuni pentru instituții, printr-un „Ghișeu Unic” destinat românilor din diaspora – o inițiativă care, dacă ar fi adoptată, ar schimba operațional modul în care statul ar trebui să furnizeze informații și consiliere pentru revenirea în țară, potrivit Economica.
Proiectul este justificat de inițiatori prin plecarea „câtorva milioane” de români în străinătate și prin lipsa unor mecanisme concrete de sprijin pentru întoarcere. AUR indică drept obstacole principale birocrația, lipsa informațiilor și dificultatea interacțiunii cu instituțiile statului.
Conform AUR, inițiativa ar stabili „obligații clare” pentru autoritățile publice centrale de a furniza și actualiza informațiile într-o platformă, ar introduce un serviciu de consiliere integrată cu personal de specialitate și ar prevedea sancțiuni pentru instituțiile care nu respectă aceste obligații. Totodată, proiectul ar crea un mecanism de coordonare între instituții, sub responsabilitatea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, cu scopul de a reduce fragmentarea actuală a serviciilor.
Inițiatorul proiectului, deputatul AUR Ramona Lovin, susține că „ghișeul unic” ar oferi, într-un singur loc, îndrumare și consiliere pentru:
În plus, potrivit deputatei, proiectul ar include sprijin pentru recunoașterea diplomelor și echivalarea studiilor făcute în străinătate, integrarea copiilor în școli, precum și pentru recunoașterea perioadelor lucrate în afara țării și cumularea pensiei.
Lovin leagă inițiativa de „această perioadă dificilă pentru economia României” și susține că întoarcerea românilor ar avea un impact inclusiv economic, prin experiența profesională acumulată în economii mai puternice și, „de multe ori”, prin capitalul cu care ar reveni.
AUR afirmă că proiectul ar crea un cadru care simplifică relația românilor din diaspora cu statul și ar face revenirea „predictibilă și accesibilă”. În materialul citat nu sunt prezentate termene de implementare sau detalii despre forma finală a platformei și nivelul sancțiunilor.
Recomandate
Cu două zile înainte de votul pe moțiunea de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan , PNL își înăsprește mesajul și încearcă să crească costul politic al unei eventuale căderi a Guvernului , acuzând o colaborare „de culise” între PSD și AUR, potrivit Adevărul . Miza imediată este votul din Parlament, unde partidele își intensifică atât negocierile pentru atragerea de parlamentari, cât și atacurile publice. În acest cadru, liberalii susțin că PSD și AUR ar juca roluri diferite în public, dar ar urmări aceleași obiective atunci când interesele converg, cu efect direct asupra stabilității guvernării. Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, afirmă că cele două formațiuni „sunt două fețe ale aceluiași sistem politic”, deși se prezintă drept adversari. „Se declară adversari, dar acționează ca aliați ori de câte ori interesele o cer. Asta nu mai este o coincidență - este un tipar.” Acuzațiile PNL: „tipar” PSD–AUR și exemple invocate Dan Motreanu leagă această presupusă colaborare de episoade electorale recente. El susține că, la prezidențialele din 2024, în primul tur, George Simion ar fi beneficiat de voturi „din zona PSD”, în urma unor „jocuri din culise”. Tot el critică poziția PSD din turul al doilea al prezidențialelor din 2025, când social-democrații nu și-ar fi exprimat sprijinul pentru Nicușor Dan, interpretând „votul liber” ca un calcul politic ce ar fi favorizat indirect candidatura lui Simion. În mesajul său, Motreanu mai afirmă că PSD și AUR ar acționa împreună când e vorba de „putere reală”, invocând „moțiuni comune” și „voturi comune”, și susține că AUR nu ar fi o alternativă la PSD, ci „o anexă utilă”, în timp ce „PSD joacă rolul «responsabilului», AUR joacă rolul «rebelului»”. Presiune pe PSD înainte de moțiune și linie roșie pentru coaliție Separat, Raluca Turcan transmite că mai sunt „2 zile” în care PSD „poate decide” dacă respectă „direcția de care România are nevoie”, în contextul votului pe moțiune. Ea descrie guvernările comune PNL–PSD ca o succesiune de „compromisuri costisitoare” care ar fi afectat în special relația PNL cu electoratul urban, antreprenorii și „cei activi, care țin economia în picioare”, susținând că partidul a ajuns să fie perceput drept „breloc” al PSD. Turcan amintește și rezoluția Biroului Politic Național al PNL din 21 aprilie: dacă PSD declanșează o criză guvernamentală, PNL nu va mai face parte dintr-o coaliție cu această formațiune. În logica mesajului liberal, aceasta ar fi consecința politică directă a unei eventuale susțineri a moțiunii de către PSD, alături de AUR. [...]
AUR cere condiționarea împrumuturilor din Programul SAFE de producția locală, pe fondul unui conflict politic privind contractele de înarmare , potrivit News . Liderul AUR, George Simion, acuză coaliția de guvernare – inclusiv PSD, partid alături de care AUR a depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan – de un „jaf de proporții gigantice” în legătură cu contractele din Programul SAFE. Simion susține, într-un mesaj video postat pe Facebook, că România ar fi contractat „mai bine de 10 miliarde de euro” pentru înarmare, bani care, în opinia sa, nu ar ajunge în industria românească de apărare, ci „în principal, către Germania și Franța”. El indică drept beneficiar majoritar o companie germană, Rheinmetall , și afirmă că AUR a cerut în Parlament să vadă „contractul sau contractele cu Rheinmetall”, unde ar exista „principalele suspiciuni”. „Din 15 contracte, toate miros a corupție. Nu vor să ne prezinte contractele, la fel cum au făcut și în cazul Pfeizer.” Propunerea AUR: prag de 80% pentru industria românească În același mesaj, Simion spune că „soluția AUR” ar fi ca împrumuturile aferente acestor contracte să nu fie acceptate dacă „minim 80% din sume” nu sunt direcționate către industria de armament din România, argumentând cu potențialul de a crea „locuri de muncă bine plătite”. Dispută la vârful Guvernului: cine a stabilit schema de gestionare a SAFE Programul SAFE și modul de implementare au devenit subiect de dispută între premierul Ilie Bolojan și fostul premier Marcel Ciolacu. Întrebat vineri, la Suceava, cine a decis ca „cinci miliarde de euro” din proiectele SAFE să meargă către o firmă din Germania și „doar 800 de milioane” către o firmă din România, Bolojan a spus că întrebarea este „tendențioasă” și „eronată” și a precizat că schema de gestionare a programului a fost stabilită și votată în mandatul lui Ciolacu. El a mai afirmat că achizițiile nu sunt decise de o singură persoană, invocând planuri de înzestrare aprobate în urmă cu mai mulți ani și trecute prin CSAT, și a adăugat că una dintre bazele negocierii ar fi fost ca „cel puțin jumătate” din achiziții să fie produse în România. Ulterior, Marcel Ciolacu a susținut contrariul: că schema de gestionare ar fi fost făcută de Cabinetul Bolojan și că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al Programului SAFE s-ar fi realizat prin OUG 62/2025, adoptată la 20 noiembrie 2025, „sub Guvernul Bolojan, NU sub Guvernul Ciolacu”. De ce contează Miza politică se suprapune peste una economică și industrială: direcția în care sunt orientate fondurile împrumutate pentru înzestrare – către furnizori externi sau către capacități de producție din România – și gradul de transparență al contractelor invocate. În acest moment, acuzațiile și contraacuzațiile se poartă inclusiv pe tema responsabilității instituționale pentru arhitectura de gestionare a Programului SAFE și pentru deciziile de achiziție. [...]
Valeriu Stoica susține că miza PSD este blocarea schimbării modului de guvernare , nu atacul direct la adresa premierului Ilie Bolojan, într-o analiză făcută la Digi24 . Fostul lider PNL leagă ofensiva social-democraților de o posibilă coordonare minimă cu AUR, în contextul moțiunii de cenzură. Stoica afirmă că „tunurile” sunt „numai la suprafață” îndreptate spre Bolojan, iar ținta reală ar fi ideea unei schimbări de „curs politic” și a modului de a face politică la nivel național, pe care premierul ar fi încercat să o promoveze, după modelul schimbărilor posibile la nivel local. Moțiunea de cenzură și ipoteza unei coordonări PSD–AUR În intervenția sa, Stoica spune că PSD nu ar fi ieșit la atac fără „o minimă coordonare” cu AUR, chiar dacă o astfel de înțelegere ar fi negată public. El invocă diferența dintre mesajele publice ale celor două partide și faptul că, în pofida acestor diferențe, acționează împreună prin moțiunea de cenzură. Ce ar urma dacă moțiunea trece, în lectura lui Stoica Fostul președinte PNL susține că, dacă moțiunea de cenzură ar fi adoptată, refacerea actualei formule de guvernare nu ar mai fi realistă sau, în orice caz, nu ar mai fi „bine” să fie refăcută. În scenariul pe care îl descrie, „varianta normală” ar fi: un guvern PSD–AUR; PNL și USR în opoziție; UDMR, cel mai probabil, tot în opoziție, deși Stoica notează că „niciodată nu se știe”. Unghiul economic: „rentele” din economie ca motiv de fond Stoica mai afirmă că obiectivul PSD ar fi menținerea la guvernare pentru a continua să extragă „rente” din economia românească, iar dacă actuala coaliție nu mai poate funcționa, partidul ar urmări o nouă formulă care să permită același lucru. Presiune internă pe PNL: „separarea apelor” În același context, Stoica avertizează că PNL riscă să-și diminueze și mai mult ponderea politică dacă ar continua coabitarea cu PSD după această criză. El vorbește despre necesitatea ca liberalii să-și „recâștige identitatea politică” și anticipează o bătălie internă în PNL privind strategia de urmat în perioada următoare. [...]
Criza din coaliție se vede direct în așteptările de schimbare la vârful Guvernului , cu 58% dintre respondenți spunând că premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, potrivit unui sondaj CURS citat de HotNews . Datele au fost culese după ieșirea PSD din coaliția de guvernare și depunerea unei moțiuni de cenzură împreună cu AUR. Sondajul a fost realizat în perioada 28 aprilie – 1 mai 2026, pe un eșantion național de 1.098 respondenți, prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Presiune pe premier: majoritate pentru demisie, informare ridicată despre criză Potrivit cercetării, 81% dintre respondenți spun că au auzit despre tensiunile din coaliția de guvernare, 10% declară că au auzit doar parțial, iar 6% nu sunt la curent (3% nu au răspuns). La întrebarea privind demisia premierului Ilie Bolojan: 58% spun că ar trebui să demisioneze; 40% se opun; 2% nu au o opinie. Intenția de vot: AUR rămâne pe primul loc, PSD al doilea, PNL al treilea Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, CURS indică următoarele procente: AUR: 34% PSD: 23% PNL: 18% USR: 10% UDMR: 5% Sub pragul electoral, sondajul plasează: SOS România: 3% PNRR (partid fondat de Cristian Popescu Piedone): 3% Partidul Oamenilor Tineri: 2% Context: comparație cu sondaje recente din martie și aprilie În material sunt menționate și rezultate din alte măsurători recente, care arată variații în special la AUR și PSD: Un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP), publicat pe 17 aprilie, indica AUR la 35,8% și PSD la 17,2%, cu PNL la 14,2% și USR la 11,2% (detalii în HotNews ). Un sondaj INSCOP publicat pe 15 martie plasa AUR la 37%, PSD la 20,1%, PNL la 15,5% și USR la 12,7% (detalii în HotNews ). Ultimul sondaj CURS anterior, publicat pe 29 martie, indica AUR la 33%, PSD la 24%, PNL la 16% și USR la 9% (detalii în HotNews ). Sondajul CURS publicat acum a fost realizat după ruptura din coaliție și după depunerea moțiunii de cenzură PSD–AUR, ceea ce îl plasează într-un moment de tensiune politică în care, pe lângă intenția de vot, se conturează și o majoritate care indică schimbarea premierului ca opțiune preferată. [...]
Valeriu Stoica avertizează că o moțiune reușită ar putea împinge România spre un guvern PSD–AUR , scenariu care ar schimba raporturile de putere din coaliția actuală și ar deschide o perioadă de incertitudine politică, inclusiv în relația cu partenerii externi, potrivit Adevărul . Fostul președinte al PNL a susținut, într-o intervenție la Digi 24 , că „ofensiva PSD” nu îl vizează în mod real pe premierul Ilie Bolojan, ci „ideea de a se schimba cursul politic din România”, printr-o altă manieră de guvernare. În această logică, Stoica spune că o continuare a coabitării PNL cu PSD, și după criza politică în curs, ar însemna perpetuarea „modului de politică făcut până acum” și ar alimenta percepția că PNL devine „un fel de anexă” a PSD. Miza moțiunii: refacerea coaliției sau o majoritate PSD–AUR Stoica a vorbit despre o posibilă înțelegere informală PSD–AUR în spatele moțiunii de cenzură , în condițiile în care, în discursul public, cele două partide ar transmite obiective diferite: PSD ar invoca refacerea unei alianțe mai largi, iar AUR ar cere alegeri anticipate. În spatele acestor poziționări, el spune că există „speculații” pe care le consideră „justificate” privind o coordonare minimă între PSD și AUR. În scenariul în care moțiunea trece, Stoica afirmă că refacerea actualei formule de guvernare nu ar mai fi posibilă, iar „varianta normală” ar fi un guvern PSD–AUR, cu PNL și USR în opoziție. El adaugă că „rămâne de văzut” ce va face UDMR, partid care ar putea, la rândul său, să treacă în opoziție. Reacții externe: Comisia Europeană , mai dură; SUA, posibil mai relaxate Pe plan internațional, Stoica anticipează că prima reacție la o eventuală alianță PSD–AUR „nu va fi foarte bună”, iar Comisia Europeană ar putea avea „cele mai aspre” poziții. În schimb, în ceea ce privește Statele Unite, el spune că nu se așteaptă la o reacție dură din partea actualei administrații prezidențiale și avansează ideea că aceasta „ar putea chiar să salute” formarea unui guvern PSD–AUR. Presiune pe PNL: delimitare de PSD și o dispută internă În evaluarea lui Stoica, PNL ar trebui să se delimiteze de PSD pentru a-și recâștiga identitatea și relevanța, avertizând că în partid va urma o luptă internă privind direcția strategică. Totodată, el a apreciat că Ilie Bolojan „nu putea face mult mai mult” în condițiile actuale, invocând atât stilul său ferm, cât și limitele date de forța partidului și de expertiza tehnică din guvern. Context politic: Nicușor Dan, descris ca „Hopa-Mitică” În aceeași intervenție, Stoica l-a caracterizat pe președintele Nicușor Dan drept „Hopa-Mitică în politica românească”, argumentând că acesta nu poate face „jocuri politice” în sens clasic pentru că nu are în spate un partid și ar fi un politician „solitar”. El a spus că nu mai face o predicție privind evoluția lui, după ce estimările sale anterioare i-au fost „infirmate”. [...]
România trebuie să-și recalibreze așteptările față de Washington , în condițiile în care SUA își mută centrul de greutate strategic spre zona indo-pacifică, iar Europa – implicit și România – nu mai sunt considerate „vitale”, deși rămân „relevante”, potrivit declarațiilor consilierului prezidențial Marius Lazurca , citate de HotNews . Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională și politică externă, a explicat într-un interviu pentru TVR Internațional că repoziționarea americană ține de „elemente obiective” – dinamica PIB-ului pe regiuni, ritmul înarmării, evoluțiile demografice și avansul industriilor – și că nu este o decizie „discreționară”. În acest context, el a afirmat că România „nu e vitală” pentru SUA, la fel cum nici Europa nu mai este. Contextul militar: ajustări de efective în Europa, mișcări și pe flancul estic Declarațiile vin pe fondul unor decizii recente ale Pentagonului. Potrivit materialului, SUA au anunțat că retrag 5.000 de trupe din Germania și le redesfășoară în Statele Unite sau în alte zone din străinătate, informație relatată de The New York Times. Într-o decizie separată, menționată ca precedent, SUA au hotărât în octombrie 2025 să își reducă prezența de trupe în România, după ce un batalion din brigada rotațională alocată flancului sud-estic al NATO urma să nu mai fie trimis la baza Mihail Kogălniceanu . În același timp, după izbucnirea războiului din Iran, Statele Unite au cerut și au primit permisiunea să trimită în România circa 400–500 de militari, împreună cu echipamente de observație, drone și avioane de realimentare în aer, potrivit informațiilor din articol. „Relevanță”, nu „vitalitate”: argumentele invocate de consilierul prezidențial Lazurca susține că România rămâne „relevantă” pentru SUA, indicând drept exemple: găzduirea scutului antirachetă de la Deveselu; prezența unui contingent important de trupe americane; solicitarea adresată României de a contribui la efortul de război al SUA împotriva Iranului, contribuție pe care Bucureștiul ar fi oferit-o. Consilierul prezidențial a mai spus că România ar putea „fi mai ambițioasă” și ar putea deveni mai importantă pentru SUA decât este în prezent, menționând că președintele Nicușor Dan își propune acest obiectiv. Ce urmează: accent pe industria de apărare și cooperare tehnologică În același registru, HotNews amintește că președintele Nicușor Dan a discutat la începutul săptămânii cu secretarul forțelor terestre americane, Dan Driscoll, despre consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA. Potrivit președintelui, părțile au convenit asupra necesității intensificării cooperării în industria de apărare, inclusiv pe zona de inovare, cercetare și start-up-uri. În termeni practici, mesajul care se conturează este că, pe măsură ce SUA își prioritizează alte teatre strategice, România încearcă să-și mențină relevanța prin rolul militar deja existent și prin extinderea cooperării în zona industrială și tehnologică de apărare. [...]
