Știri
Știri din categoria Politică

Radu Berceanu anticipează căderea Guvernului și pune ieșirea din criză pe seama negocierilor conduse de Nicușor Dan, pe care îl descrie drept un președinte „calm, liniștit”, în timp ce avertizează că PNL riscă marginalizarea dacă nu își respectă propriile decizii, potrivit News.
Fostul ministru al Transporturilor a declarat, duminică, la Digi24, că „nu vede ce ar putea să se mai întâmple” în actuala criză politică în afară de căderea Guvernului, după care „depinde foarte mult” de șeful statului.
În evaluarea lui Berceanu, Nicușor Dan nu se încadrează în tiparele unor foști președinți: nu ar fi un „președinte-jucător” ca Traian Băsescu, nici un „președinte-călător” ca Klaus Iohannis și nici „învins de sistem” precum Emil Constantinescu. În schimb, spune el, președintele ar urma să caute o soluție „de minimă rezistență”, prin discuții cu toate părțile, într-un proces care „o să dureze”.
„Va căuta o soluţie în care va vorbi şi cu ăia şi cu ăilalţi, le va spune, îi convinge pe bucăţi, pe bucăţele, o să dureze.”
Berceanu susține că etapa următoare ar depinde „de PNL, în primul rând și după aia de USR”. În cazul liberalilor, el avertizează că partidul riscă să ajungă „pe urma PNȚCD” dacă nu își respectă hotărârile, precizând că are „unele îndoieli” că acest lucru se va întâmpla.
„Dacă PNL vrea să nu o ia pe urma PNŢCD (...) îşi va respecta hotărârile, ceea ce am unele îndoieli.”
În același context, Berceanu l-a comparat pe Ilie Bolojan cu Margaret Thatcher, dar a susținut că, spre deosebire de cazul acesteia, în PNL nu ar exista o susținere similară pentru măsuri dure. El a criticat o parte a conducerii și a aleșilor liberali, pe care îi descrie preocupați de menținerea funcțiilor și de câștiguri personale, afirmând că „nu se văd niciodată ca cel mai mare partid din România”.
Recomandate

Cu două zile înainte de votul pe moțiunea de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan , PNL își înăsprește mesajul și încearcă să crească costul politic al unei eventuale căderi a Guvernului , acuzând o colaborare „de culise” între PSD și AUR, potrivit Adevărul . Miza imediată este votul din Parlament, unde partidele își intensifică atât negocierile pentru atragerea de parlamentari, cât și atacurile publice. În acest cadru, liberalii susțin că PSD și AUR ar juca roluri diferite în public, dar ar urmări aceleași obiective atunci când interesele converg, cu efect direct asupra stabilității guvernării. Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, afirmă că cele două formațiuni „sunt două fețe ale aceluiași sistem politic”, deși se prezintă drept adversari. „Se declară adversari, dar acționează ca aliați ori de câte ori interesele o cer. Asta nu mai este o coincidență - este un tipar.” Acuzațiile PNL: „tipar” PSD–AUR și exemple invocate Dan Motreanu leagă această presupusă colaborare de episoade electorale recente. El susține că, la prezidențialele din 2024, în primul tur, George Simion ar fi beneficiat de voturi „din zona PSD”, în urma unor „jocuri din culise”. Tot el critică poziția PSD din turul al doilea al prezidențialelor din 2025, când social-democrații nu și-ar fi exprimat sprijinul pentru Nicușor Dan, interpretând „votul liber” ca un calcul politic ce ar fi favorizat indirect candidatura lui Simion. În mesajul său, Motreanu mai afirmă că PSD și AUR ar acționa împreună când e vorba de „putere reală”, invocând „moțiuni comune” și „voturi comune”, și susține că AUR nu ar fi o alternativă la PSD, ci „o anexă utilă”, în timp ce „PSD joacă rolul «responsabilului», AUR joacă rolul «rebelului»”. Presiune pe PSD înainte de moțiune și linie roșie pentru coaliție Separat, Raluca Turcan transmite că mai sunt „2 zile” în care PSD „poate decide” dacă respectă „direcția de care România are nevoie”, în contextul votului pe moțiune. Ea descrie guvernările comune PNL–PSD ca o succesiune de „compromisuri costisitoare” care ar fi afectat în special relația PNL cu electoratul urban, antreprenorii și „cei activi, care țin economia în picioare”, susținând că partidul a ajuns să fie perceput drept „breloc” al PSD. Turcan amintește și rezoluția Biroului Politic Național al PNL din 21 aprilie: dacă PSD declanșează o criză guvernamentală, PNL nu va mai face parte dintr-o coaliție cu această formațiune. În logica mesajului liberal, aceasta ar fi consecința politică directă a unei eventuale susțineri a moțiunii de către PSD, alături de AUR. [...]

Cu două zile înaintea votului pe moțiunea de cenzură , PNL încearcă să arate sprijin public pentru premierul Ilie Bolojan , printr-o manifestație anunțată la Oradea de primarul Florin Birta, potrivit HotNews . Miza imediată este una de stabilitate politică: pe 5 mai, Parlamentul votează moțiunea depusă de AUR și PSD, iar un eșec la vot ar deschide negocieri pentru o nouă majoritate. Primarul Oradei a făcut apel la locuitorii orașului și ai județului Bihor să participe duminică seară, de la ora 18:00, în Piața Unirii, la statuia Regelui Ferdinand, la o adunare „în sprijinul” premierului. Apelul a fost publicat într-o postare pe Facebook , unde Birta susține că manifestația nu ar fi „pentru politică” și „nu împotriva nimănui”, ci „pentru normalitate”. „Nu pentru politică. Nu împotriva nimănui. Nu pentru dispute. Ci pentru ceva mai important. Pentru NORMALITATE” Birta, primar PNL din 2020, i-a succedat lui Ilie Bolojan la conducerea municipiului, după ce acesta a renunțat să mai candideze pentru un nou mandat și a ales să candideze la președinția Consiliului Județean Bihor. În mesajul său, edilul leagă sprijinul pentru Bolojan de transformările din Oradea din perioada în care acesta a condus administrația locală și afirmă că premierul „poate contribui decisiv și la schimbarea României”. Calendarul moțiunii și scenariul de după vot Moțiunea de cenzură este semnată de 254 de parlamentari și a fost depusă marți, după ce a fost anunțată într-o conferință de presă comună de Marian Neacșu și Petrișor Peiu. Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au stabilit calendarul: moțiunea a fost citită miercuri, la ora 12:30, iar votul este programat marți, 5 mai. Dacă Ilie Bolojan nu trece de votul Parlamentului, el rămâne interimar, urmând să înceapă negocieri pentru formarea unei noi majorități și consultări cu partidele politice la Palatul Cotroceni. Poziționări politice: PSD exclude AUR, dar tensiunile rămân În contextul moțiunii, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat în repetate rânduri că își dorește continuarea guvernării într-o formulă pro-europeană și că exclude o coaliție cu AUR. „În această perioadă, în modul în care sunt așezate lucrurile, PSD a anunțat că nu face majoritate cu AUR. (…) Sunt lucruri care ne despart.” În același timp, HotNews notează că PNL și USR au votat, de mai multe ori, că dacă PSD va genera o criză politică, nu vor mai face o majoritate cu PSD, ceea ce complică perspectiva unei reconfigurări rapide în cazul căderii guvernului. [...]

Votul din 5 mai poate redesena majoritatea parlamentară , pe fondul negocierilor de ultim moment și al scenariilor de „partid-balama” care ar putea ține în viață Guvernul Bolojan, potrivit Euronews . În PSD, miza imediată este disciplina la vot pentru moțiunea de cenzură inițiată împreună cu AUR. Într-o ședință internă, conducerii din teritoriu i s-a cerut mobilizare și prezență maximă, pe fondul temerilor că o parte dintre semnatari ar putea lipsi sau că votul ar putea fi „invalidat” prin manevre procedurale, conform surselor citate. Liderul PSD Sorin Grindeanu și-a pus inclusiv demisia pe masă ca instrument de presiune internă. PSD: „buffer” de 10–12 voturi, ca plasă de siguranță Pentru a reduce riscul unor „defecțiuni” în ziua votului, social-democrații ar fi strâns deja o rezervă de 10–12 voturi de la alți parlamentari, susține jurnalistul Euronews Marius Vulpe, citând surse. În același timp, PSD pornește la vot cu cel puțin un absent anticipat, un parlamentar aflat în spital din cauza unei boli incurabile, potrivit numărătorii interne menționate în material. PNL: negocieri pentru a „sparge” votul și un scenariu de partid-balama De cealaltă parte, liberalii ar urma să negocieze „până în ultimul moment” pentru a împiedica demiterea premierului, inclusiv cu parlamentari din zona suveranistă (în special AUR) și cu aleși din PSD, potrivit unor surse liberale citate. Un element cu potențial de impact operațional în Parlament este scenariul construirii unei formațiuni de tip „partid-balama” , după modelul UNPR, care ar putea susține Guvernul atât la moțiune, cât și ulterior, într-un posibil guvern minoritar. Nucleul ar urma să fie format din parlamentari POT, „aproximativ 10–12”, care ar putea constitui baza unei noi grupări politice, conform aceleiași relatări. Presiune și în PNL: Bolojan mizează pe unitatea partidului Pentru Ilie Bolojan , pe lângă votul din 5 mai, o miză este menținerea unității PNL, în condițiile în care au apărut voci care ar susține continuarea colaborării cu PSD. Bolojan respinge această variantă, avertizând asupra costurilor politice pentru partid. Dacă PNL ar accepta o astfel de situație, ar urma soarta PNTCD. E greu să stai la masă cu cineva care de mai multe ori ți-a arătat că nu te respectă, că n-are niciun pic de respect. Nu văd niciun fel de problemă să fii în opoziție. Materialul notează și o vulnerabilitate internă pentru liberali: în sondaje, Bolojan ar sta „de două ori mai bine” decât scorul partidului, fiind descris de surse din conducere drept principala „locomotivă” electorală a PNL în perspectiva alegerilor din 2028. Ce urmează Soarta Guvernului se decide pe 5 mai , la votul din Parlament. Până atunci, ambele tabere își joacă șansele prin mobilizare, negocieri individuale și posibile repoziționări care pot schimba aritmetica majorității chiar în ziua moțiunii. [...]

Strategia de „neutralitate” a președintelui Nicușor Dan în criza politică de la București poate funcționa ca scut împotriva unei suspendări , dar lasă deschisă întrebarea dacă îi va folosi și electoral pe termen mai lung, potrivit unei analize prezentate de HotNews , care citează declarațiile fostului lider PNL Valeriu Stoica. În contextul în care guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan este vizat de o moțiune de cenzură PSD-AUR , Nicușor Dan a adoptat un rol de mediator. Prima sa reacție după depunerea moțiunii, în 22 aprilie, a fost: „Îmi păstrez echidistanța”. Dezbaterea și votul din Parlament sunt programate marți, 5 mai. De ce spune Valeriu Stoica că președintele „nu putea” face mai mult Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 , Valeriu Stoica a susținut că Nicușor Dan „nu putea” să se implice mai mult în actuala criză din „două motive”: nu are în spate un partid , ceea ce îi limitează capacitatea de a face „jocuri politice”, în condițiile în care, spune Stoica, deși rolul constituțional al președintelui este unul neutru, în practică președinții susținuți de partide au influențat scena politică prin relația cu acele formațiuni; este „un jucător solitar” , profil care, în opinia fostului lider PNL, i-a definit atât câștigarea Primăriei, cât și a funcției prezidențiale. „Hopa-mitică” și miza: supraviețuirea politică Stoica l-a descris pe Nicușor Dan drept „un hopa-mitică în politica românească”, sugerând o capacitate de revenire după episoade de presiune politică, dar a adăugat că rămâne de văzut „dacă acest principiu de supraviețuire îl va salva în continuare și cât îl va salva”. Fostul lider PNL a vorbit despre două „perioade de supraviețuire” pentru actualul președinte, prima fiind până la finalul mandatului. În această etapă, „jocul” de neutralitate — „să nu supere partidele” — ar avea, în lectura sa, un efect practic: reducerea riscului unei suspendări și al unui referendum de demitere. A doua perioadă, a mai spus Stoica, ține de testul electoral de la următoarele alegeri, unde rămâne deschis dacă electoratul va valida în continuare un președinte perceput ca „pe deasupra” partidelor și cu rol de moderator. [...]

România trebuie să-și recalibreze așteptările față de Washington , în condițiile în care SUA își mută centrul de greutate strategic spre zona indo-pacifică, iar Europa – implicit și România – nu mai sunt considerate „vitale”, deși rămân „relevante”, potrivit declarațiilor consilierului prezidențial Marius Lazurca , citate de HotNews . Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională și politică externă, a explicat într-un interviu pentru TVR Internațional că repoziționarea americană ține de „elemente obiective” – dinamica PIB-ului pe regiuni, ritmul înarmării, evoluțiile demografice și avansul industriilor – și că nu este o decizie „discreționară”. În acest context, el a afirmat că România „nu e vitală” pentru SUA, la fel cum nici Europa nu mai este. Contextul militar: ajustări de efective în Europa, mișcări și pe flancul estic Declarațiile vin pe fondul unor decizii recente ale Pentagonului. Potrivit materialului, SUA au anunțat că retrag 5.000 de trupe din Germania și le redesfășoară în Statele Unite sau în alte zone din străinătate, informație relatată de The New York Times. Într-o decizie separată, menționată ca precedent, SUA au hotărât în octombrie 2025 să își reducă prezența de trupe în România, după ce un batalion din brigada rotațională alocată flancului sud-estic al NATO urma să nu mai fie trimis la baza Mihail Kogălniceanu . În același timp, după izbucnirea războiului din Iran, Statele Unite au cerut și au primit permisiunea să trimită în România circa 400–500 de militari, împreună cu echipamente de observație, drone și avioane de realimentare în aer, potrivit informațiilor din articol. „Relevanță”, nu „vitalitate”: argumentele invocate de consilierul prezidențial Lazurca susține că România rămâne „relevantă” pentru SUA, indicând drept exemple: găzduirea scutului antirachetă de la Deveselu; prezența unui contingent important de trupe americane; solicitarea adresată României de a contribui la efortul de război al SUA împotriva Iranului, contribuție pe care Bucureștiul ar fi oferit-o. Consilierul prezidențial a mai spus că România ar putea „fi mai ambițioasă” și ar putea deveni mai importantă pentru SUA decât este în prezent, menționând că președintele Nicușor Dan își propune acest obiectiv. Ce urmează: accent pe industria de apărare și cooperare tehnologică În același registru, HotNews amintește că președintele Nicușor Dan a discutat la începutul săptămânii cu secretarul forțelor terestre americane, Dan Driscoll, despre consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA. Potrivit președintelui, părțile au convenit asupra necesității intensificării cooperării în industria de apărare, inclusiv pe zona de inovare, cercetare și start-up-uri. În termeni practici, mesajul care se conturează este că, pe măsură ce SUA își prioritizează alte teatre strategice, România încearcă să-și mențină relevanța prin rolul militar deja existent și prin extinderea cooperării în zona industrială și tehnologică de apărare. [...]

Soarta Guvernului la moțiunea de cenzură de marți depinde de 5–10 voturi , potrivit prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu , care spune că „se joacă” și că pot apărea „defectări” în ambele tabere, relatează news.ro . Miza imediată este stabilitatea executivului și capacitatea coaliției de a-și ține disciplina de vot într-un test parlamentar strâns. Ciucu a făcut declarațiile duminică, la Antena 3 CNN, întrebat dacă moțiunea are mai multe șanse să treacă sau să nu treacă. El a indicat că, în evaluarea sa, lipsesc „între cinci și zece voturi” pentru ca moțiunea să nu fie adoptată, adăugând că există posibilitatea unor „defectări” „de ambele părți”. Strategia PNL: discuții în Parlament, nu „negocieri” pe funcții Întrebat ce le-ar oferi PNL semnatarilor moțiunii pentru a nu o vota, Ciucu a susținut că partidul mizează pe „demnitate” și pe „un vot de conștiință”, respingând ideea de stimulente materiale sau politice. „Demnitate. (...) Nu le oferim posturi, nu le oferim bani, nu le oferim contracte.” În același context, el a descris două opțiuni pentru PNL: fie „defetismul” (să nu facă nimic și să lase opoziția să se organizeze), fie „non-defetismul”, adică intensificarea discuțiilor cu parlamentarii pentru a aduna voturi împotriva moțiunii. Ce urmează Moțiunea de cenzură este programată pentru marți, iar declarațiile lui Ciucu indică un vot la limită, în care mobilizarea și disciplina parlamentară pot înclina rezultatul. Informațiile din sursă nu includ o estimare a numărului total de voturi sau poziționări ale altor partide. [...]