Știri
Știri din categoria Politică

Soarta Guvernului la moțiunea de cenzură de marți depinde de 5–10 voturi, potrivit prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu, care spune că „se joacă” și că pot apărea „defectări” în ambele tabere, relatează news.ro. Miza imediată este stabilitatea executivului și capacitatea coaliției de a-și ține disciplina de vot într-un test parlamentar strâns.
Ciucu a făcut declarațiile duminică, la Antena 3 CNN, întrebat dacă moțiunea are mai multe șanse să treacă sau să nu treacă. El a indicat că, în evaluarea sa, lipsesc „între cinci și zece voturi” pentru ca moțiunea să nu fie adoptată, adăugând că există posibilitatea unor „defectări” „de ambele părți”.
Întrebat ce le-ar oferi PNL semnatarilor moțiunii pentru a nu o vota, Ciucu a susținut că partidul mizează pe „demnitate” și pe „un vot de conștiință”, respingând ideea de stimulente materiale sau politice.
„Demnitate. (...) Nu le oferim posturi, nu le oferim bani, nu le oferim contracte.”
În același context, el a descris două opțiuni pentru PNL: fie „defetismul” (să nu facă nimic și să lase opoziția să se organizeze), fie „non-defetismul”, adică intensificarea discuțiilor cu parlamentarii pentru a aduna voturi împotriva moțiunii.
Moțiunea de cenzură este programată pentru marți, iar declarațiile lui Ciucu indică un vot la limită, în care mobilizarea și disciplina parlamentară pot înclina rezultatul. Informațiile din sursă nu includ o estimare a numărului total de voturi sau poziționări ale altor partide.
Recomandate

PNL a deschis negocierile pentru fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei și pentru constituirea „Polului Modernizării” , iar europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că noua construcție ar putea trece „imediat după formare” de 30% în preferințele electoratului, potrivit News . Miza, în logica prezentată de Mureșan, este repoziționarea dreptei pentru a concura direct cu AUR până la alegerile parlamentare din 2028. Într-o postare pe Facebook, Mureșan spune că a transmis în Biroul Politic Național al PNL că partidul „are timp să construiască ceva serios” până în 2028 și că poziționarea trebuie să fie „clară de la început” în favoarea unei guvernări de modernizare și reformă, „fără ambiguități, fără dispute”. Pe fondul faptului că „cel mai bine plasat partid în sondaje este AUR”, eurodeputatul argumentează că PNL ar trebui să formeze un pol care să includă „toate partidele care doresc o Românie modernă, fără risipă și fără hoție”. El invocă precedente electorale în care „partidele de dreapta s-au unit” și afirmă că, în acest scenariu, Polul de Modernizare ar depăși 30% și „se va lupta de la egal la egal cu AUR”. Ce spune Mureșan despre PSD și „atragerea aleșilor” Mureșan mai afirmă că PSD „va apărea în sondaje” pe locul trei, „sub 20%”, și susține că, în acel moment, „capacitatea de atracție a PSD-ului va fi ZERO”. În același mesaj, el acuză PSD că „încearcă să folosească acum resursele guvernamentale pentru a atrage aleși de la alte partide” și susține că, dacă partidul nu ar mai avea șanse la viitoarele alegeri, „nimeni nu va mai merge în barca PSD”. Deciziile BPN: fuziune, comisii de specialitate și recuperarea unor sume Potrivit informațiilor prezentate, Biroul Politic Național al PNL a aprobat în unanimitate: deschiderea negocierilor pentru fuziunea prin absorbție a partidului Forța Dreptei și constituirea Polului Modernizării; constituirea unor comisii de specialitate care să elaboreze propuneri liberale în domenii strategice; inițierea procedurilor de recuperare a sumelor aferente facturilor neachitate sau contractelor încheiate fără respectarea prevederilor statutare. Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a precizat, tot pe Facebook, că, în condițiile în care partidul este în opoziție, comisiile de specialitate vor fi revitalizate prin invitarea „inclusiv a unor specialiști din afara PNL”. [...]

Parlamentul declanșează schimbarea conducerii la TVR și Radio România , prin votul din plenul reunit pentru noile Consilii de Administrație, într-o procedură care poate decide rapid și numirile de la vârful celor două instituții publice, odată cu expirarea interimatelor în această săptămână, potrivit Agerpres . Camera Deputaților și Senatul se reunesc marți, de la ora 12:00, în ședință comună pentru desemnarea noilor membri ai Consiliilor de Administrație ale Societății Române de Radiodifuziune (SRR) și Societății Române de Televiziune (SRTV). Pe ordinea de zi este și desemnarea unui consilier de conturi care să exercite atribuțiile de președinte al Curții de Conturi . Înaintea votului din plen, candidații propuși de partidele parlamentare urmează să fie audiați marți, de la ora 9:30, în comisiile pentru cultură ale Camerei Deputaților și Senatului. Birourile permanente reunite au decis săptămâna trecută declanșarea procedurilor pentru aceste desemnări. Miza imediată: expiră interimatele conducerii Interimatele directorilor SRTV și SRR expiră în această săptămână. Conform unor surse politice citate de Agerpres , Sorina Matei ar urma să fie susținută de AUR pentru a rămâne președinte-director general la SRTV, iar Răzvan Dincă ar urma să fie susținut de PSD pentru a rămâne președinte-director general la SRR. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a susținut că pentru numirea membrilor în Consiliile de Administrație ale SRTV și SRR ar exista „o înțelegere între partide”. „Este o înțelegere între partide.” Propunerile AUR pentru CA-urile SRTV și SRR Potrivit senatoarei Cristina Dumitrescu, AUR a înaintat următoarele propuneri: SRTV (titulari): Sorina Matei, Cora Muntean SRTV (supleanți): Titi Dincă, Rafael Udriște SRR (titulari): Maria Țoghină, Sorin Bejan SRR (supleanți): Cristian Curte, Maria Ribana Pătrașcu-Cornaciu [...]

AUR ridică miza politică pe reforma administrativă, amenințând cu moțiune de cenzură dacă Guvernul o adoptă prin angajarea răspunderii , o procedură care scurtează dezbaterea parlamentară, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , care susține că o reorganizare administrativ-teritorială „de o asemenea amploare” trebuie negociată și discutată în Parlament. Peiu a argumentat că reforma nu ar fi una urgentă, în condițiile în care aplicarea modificărilor ar urma să înceapă abia din septembrie 2028. În acest context, AUR spune că nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe subiect și că va încerca să inițieze o moțiune de cenzură dacă Executivul recurge la această soluție, conform declarațiilor citate de Agerpres. De ce contează: angajarea răspunderii poate declanșa o confruntare parlamentară Angajarea răspunderii este o procedură prin care Guvernul poate adopta rapid un pachet legislativ, dar își asumă riscul politic al unei moțiuni de cenzură. În cazul în care moțiunea trece, Guvernul cade. Poziția AUR indică faptul că reforma administrativ-teritorială riscă să devină un test de forță în Parlament, dacă majoritatea guvernamentală încearcă să o treacă accelerat, fără parcurs legislativ obișnuit. Critica AUR: reforma nu ar trebui să vizeze doar localitățile mici Petrișor Peiu a criticat varianta unei reorganizări concentrată în principal pe localitățile cu un număr redus de locuitori, susținând că reforma ar trebui să privească întreaga administrație publică locală, inclusiv Bucureștiul (Primăria Generală și cele șase primării de sector). În opinia sa, nu ar fi echitabil ca reorganizarea să se aplice „sutelor de localități mici”, fără ca structura administrativă a Capitalei să intre în discuție. AUR afirmă că are o propunere proprie de reformă administrativ-teritorială, inclusă în programul de guvernare, dar Peiu a insistat că, în actuala „fărâmițare politică”, este necesar un consens parlamentar. Context: PSD ia în calcul asumarea răspunderii și lucrează la criterii de „sustenabilitate” În același dosar, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a anunțat pe 26 octombrie că îi va propune premierului ca Guvernul să își angajeze răspunderea atât pe reforma administrativ-teritorială, cât și pe reorganizarea instituțiilor de la nivel central. PSD analizează șase criterii pentru stabilirea localităților sustenabile din punct de vedere administrativ. Potrivit europarlamentarului Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului, acestea ar urma să formeze o „matrice a sustenabilității”, pe baza căreia vor fi identificate unitățile administrativ-teritoriale care ar putea fi reorganizate sau comasate. Ce urmează depinde de decizia Guvernului privind procedura aleasă: parcurs legislativ obișnuit în Parlament sau angajarea răspunderii, variantă care, conform poziției anunțate de AUR, ar putea declanșa o moțiune de cenzură. [...]

Un conflict intern în PNL ajunge în instanță și riscă să blocheze decizii politice cu efecte economice , după ce senatoarea Nicoleta Pauliuc îl acuză pe liderul partidului, Ilie Bolojan , că încearcă să impună „amenințări și ultimatumuri” pentru retragerea acțiunilor din justiție, potrivit News . Pauliuc spune că nu se lasă „intimidată” de ultimatumul pe care susține că l-ar fi primit: retragerea acțiunilor din instanță sau excluderea din grupurile parlamentare. În mesajul publicat pe Facebook, ea califică un astfel de gest drept „autoritar” și afirmă că, atunci când nu reușește să convingă, președintele partidului ar încerca să-și impună autoritatea prin presiune. Miza: procesele din justiție și disciplina de partid Senatoarea invocă dreptul de acces la justiție, pe care îl leagă de articolul 21 din Constituție, și susține că „loialitatea față de un partid” nu ar trebui să însemne renunțarea la contestarea în instanță a unor decizii pe care le consideră contrare legii sau Statutului PNL. „Loialitatea faţă de un partid nu poate însemna renunţarea la dreptul de a cere dreptate în instanţă. Dacă eu consider că o decizie încalcă legea sau Statutul PNL, am dreptul să o contest. Judecătorii sunt cei care vor stabili cine are dreptate.” În același mesaj, Pauliuc îl întreabă pe Ilie Bolojan de ce ar insista pentru retragerea plângerilor, dacă este convins că cei care au acționat partidul în judecată greșesc. Legătura cu mediul de afaceri: „presiune uriașă asupra firmelor românești” Pauliuc își justifică poziția și printr-o critică la adresa „deciziilor Guvernului Bolojan”, despre care afirmă că „au pus o presiune uriașă asupra firmelor românești”. În acest context, ea spune că a intrat în politică pentru a apăra, între altele, antreprenorii români și că nu a promis „că voi ridica mâna la comandă”. „Am candidat pentru nişte oameni cărora le-am promis că voi apăra pacienţii, familiile şi antreprenorii români. Nu le-am promis că voi ridica mâna la comandă.” Materialul consultat este trunchiat, astfel că nu reiese din textul disponibil ce decizii guvernamentale concrete are în vedere senatoarea și nici care sunt acțiunile exacte din instanță la care face referire. [...]

Conducerea PNL condiționează apartenența la grupurile parlamentare de renunțarea la procesele interne , după ce Ilie Bolojan le-a transmis liberalilor care au contestat în instanță deciziile Congresului că au „două posibilități”: fie își retrag acțiunile, fie nu vor mai face parte din grupurile PNL din Parlament, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: PNL încearcă să își securizeze disciplina de vot în Camera Deputaților și Senat, pe fondul litigiilor care au pus sub semnul întrebării decizii ale partidului și chiar legitimitatea noii conduceri. Disciplină de vot: „poți vota cum dorești, dar nu din interiorul grupului” Bolojan a spus că în conducerea partidului s-a decis „respectarea deciziilor grupurilor parlamentare” la vot, atât la Cameră, cât și la Senat. Argumentul invocat: coerența politică atunci când partidul adoptă o poziționare într-o „problemă strategică importantă” – de la proiecte de investiții la alegeri. În același timp, liderul PNL a insistat că parlamentarii pot vota cum doresc, însă nu în calitate de membri ai grupului parlamentar dacă se abat de la linia stabilită. Ultimatum pentru contestatari: retrag procesele sau ies din grupuri Întrebat despre liberalii care au contestat în instanță deciziile Congresului, Bolojan a afirmat că aceștia trebuie să aleagă între: retragerea proceselor; excluderea din grupurile parlamentare PNL (prin retragerea „mandatului” de a face parte din aceste grupuri). El a prezentat situația drept o chestiune de „claritate, decență și normalitate”. Context juridic: suspendări în instanță și cereri de despăgubiri În iulie, Tribunalul București a dispus suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie, inclusiv a noii conduceri și a modificărilor statutare. Totodată, „aripa Veștea” din PNL a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare de urgență a deciziilor Biroului Politic Național (BPN) prin care au fost convocate Consiliul Național și Congresul, susținând că scopul ar fi fost modificarea statutului și eliminarea membrilor cu opinii divergente. În plus, contestatarii au introdus o acțiune împotriva PNL și a președintelui partidului, cerând antrenarea răspunderii civile delictuale și plata de daune morale: 250.000 lei pentru fiecare reclamant, respectiv 4.000.000 lei în total. Digi24 mai notează că Tribunalul Ilfov a suspendat și două decizii luate luni de BPN, când partidul și-a stabilit poziția privind Cabinetul Veștea. Acțiunea a fost înregistrată de mai mulți membri PNL, între care Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc și Mihai Veștea. [...]

USR și PNL cer retragerea proiectului de modificare a legii partidelor , susținând că acesta ar muta decizia privind înregistrarea alianțelor din zona instanțelor către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) , ceea ce ar însemna un control administrativ asupra unor decizii cu miză politică, potrivit Digi24 . Deputații Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Muraru (PNL) i-au cerut președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, să retragă proiectul de lege privind partidele politice și „să lase Parlamentul să hotărască” asupra modificărilor legislative în domeniu. Dimitriu a afirmat, la Palatul Parlamentului, că proiectul ar permite ca AEP să decidă dacă USR poate face alianță cu PNL, invocând două tipuri de probleme: una de procedură și una de fond. Miza de reglementare: cine decide asupra alianțelor În argumentația prezentată, Dimitriu a susținut că AEP „nu are voie să inițieze și să întocmească astfel de legi” și că instituția nu ar trebui să se implice în chestiuni precum constituirea alianțelor sau „decesul” unui partid, pe motiv că partidele sunt persoane juridice, iar administrarea lor nu ar intra în atribuțiile AEP. Deputatul USR a mai spus că decizia ar trebui să rămână la instanță. Tot Dimitriu a avertizat că, dacă proiectul nu este retras, USR ar urma să depună „plângere penală pentru delapidare”, acuzând că fondurile AEP ar fi folosite „în scopul de a ajuta PSD”. În declarațiile citate, el a cerut explicit retragerea proiectului și oprirea discuțiilor pe această temă. PNL: proiectul ar muta decizia de la Tribunalul București la AEP Alexandru Muraru (PNL) a susținut că proiectul schimbă un element „esențial”: în prezent, înregistrarea alianțelor dintre partide se face la Tribunalul București, prin decizia unui magistrat, iar proiectul ar crea un „filtru” prin care decizia s-ar muta administrativ la AEP. Muraru a mai afirmat că PNL și USR au decis să nu mai participe la consultări cu conducerea AEP pe acest proiect de act normativ. Ce urmează În forma prezentată public, disputa se mută pe două planuri: competența AEP de a promova un astfel de proiect și efectul practic al modificărilor propuse asupra procedurii de înregistrare a alianțelor. Textul Digi24 indică faptul că solicitarea imediată a USR și PNL este retragerea proiectului, însă nu oferă detalii despre calendarul legislativ sau despre o reacție nouă a AEP în acest material. [...]