Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD și AUR că folosesc moțiunea de cenzură pentru a distorsiona reforma companiilor de stat, prezentând analize și opțiuni de piață ca „decizii deja luate” și alimentând temeri legate de privatizări și pierderea controlului statului, potrivit News.
Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu susține că moțiunea PSD–AUR încearcă să transforme „o discuție echilibrată” despre reforma companiilor de stat într-o campanie de „isterizare publică”, bazată pe „manipulare și știri false”. Ea afirmă că, „contrar aberațiilor din textul moțiunii”, reforma nu ar însemna „lichidarea patrimoniului public”, „cedarea controlului” sau „vânzare pe ascuns”.
Vicepremierul spune că autorii moțiunii amestecă deliberat companii „foarte diferite”, aflate în stadii diferite (de la companii deja listate la companii analizate exploratoriu, companii strategice sau din industria de apărare), pentru a crea impresia unei operațiuni „generale și netransparente” împotriva interesului public.
În același registru, Gheorghiu acuză că o „analiză exploratorie” sau o „opțiune teoretică” este prezentată ca și cum ar fi o decizie adoptată și pusă în aplicare, ceea ce ar echivala, în opinia ei, cu o dezinformare intenționată.
Gheorghiu indică drept exemplu modul în care este descris mecanismul „accelerated bookbuilding” (ABB) – o procedură folosită pe piețele de capital pentru vânzarea rapidă de acțiuni către investitori – despre care afirmă că este prezentat „propagandistic” ca „ocolirea Bursei”, „piață neagră” sau „cadou” pentru „cercuri obscure”.
Ea mai spune că sunt folosite nume cu „încărcătură publică și emoțională” – precum CEC Bank, Hidroelectrica, Romgaz sau SALROM – pentru a construi panică, nu pentru o dezbatere despre politica de proprietate a statului și rolul pieței de capital.
În mesajul său, vicepremierul atacă și credibilitatea PSD pe tema privatizărilor, enumerând exemple de privatizări și listări realizate în perioade în care partidul s-a aflat la guvernare (Sidex Galați, Petrom, Distrigaz Sud și Distrigaz Nord, Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica, Hidroelectrica). În același context, îl menționează pe Petrișor Peiu, asociat AUR, în legătură cu roluri avute în perioade legate de privatizări (Romtelecom, Sidex Galați, Electroputere Craiova).
Gheorghiu califică moțiunea drept „un atac asupra României” și afirmă că este „cu atât mai grav” cu cât confuzia ar fi întreținută de un partid care „a fost la guvernare până alaltăieri” și „știe foarte bine adevărul”. Ea cere ca dezbaterea publică să se bazeze pe „fapte” și „documente”, nu pe „isterie” și „panică”, și face un apel către semnatarii moțiunii să pună „interesul României” înaintea intereselor de partid.
Recomandate
Europarlamentarul PSD Dragoș Benea spune că o coaliție PSD–AUR nu ar fi „atât de dramatică” , într-o poziționare care contrazice linia oficială a partidului și care poate influența aritmetica formării unei majorități guvernamentale, potrivit News . Benea, europarlamentar și vicepreședinte PSD, afirmă că AUR „nu mai poate fi considerat un partid pur extremist” și cere renunțarea la ceea ce numește „logica păguboasă a cordonului sanitar” (izolarea politică a unui partid prin refuzul cooperării). Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Cotidianul. Recalibrarea discursului despre AUR și consecințele politice În argumentația sa, Benea susține că abordarea față de AUR ar trebui nuanțată și invocă inclusiv schimbări de atitudine la nivel european, dar și contradicții în politica internă, indicând că PNL ar fi acuzat AUR de extremism în contextul moțiunii de cenzură care a dus la căderea guvernului Bolojan, pentru ca ulterior să apară discuții „pe sub masă” despre diverse formule politice. „Deci nu cred că mai putem vorbi de AUR ca de un partid pur extremist. Și atunci ar trebui să ieșim puțin din această logică păguboasă a cordonului sanitar.” Întrebat direct de ce PSD nu ar forma un guvern cu AUR, Benea spune că, dincolo de faptul că poziția lui diferă de cea a conducerii PSD, problema ar ține de încredere și de calcule politice. „N-ar fi ceva atât de tragic, de dramatic (un guvern PSD-AUR - n.red.), dar aici sigur există probabil o lipsă de încredere sau există un calcul cinic.” Anticipatele, scenariu respins: „Ar fi un dezastru” Europarlamentarul PSD afirmă că nu crede în scenariul alegerilor anticipate în România și avertizează că, dacă totuși s-ar ajunge acolo, efectele ar fi greu de gestionat, inclusiv din cauza calendarului: în opinia sa, anticipate „mai devreme de șase luni” nu se pot face. „Eu nu cred că în România se vor face anticipate, iar dacă se vor face, va fi un dezastru.” Context: rolul AUR în menținerea premierului interimar Benea mai spune că Ilie Bolojan este premier interimar „în principal datorită poziționării AUR”, argumentând că partidul condus de George Simion nu ar fi fost consecvent în demersul de a-l îndepărta din funcție, deși a votat moțiunea de cenzură. În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale conducerii PSD sau ale AUR la aceste declarații și nici pași concreți care să indice negocieri oficiale pentru o formulă PSD–AUR. [...]
Escaladarea protestului fermierilor în violențe pune presiune pe autorități să gestioneze ordinea publică , în timp ce scena politică încearcă să capitalizeze momentul: europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD și AUR că „instrumentalizează politic” manifestația din Piața Victoriei și vorbește despre consolidarea unei „alianțe antieuropene” între cele două partide, potrivit Adevărul . Mureșan susține, într-un mesaj publicat pe Facebook, că PSD și AUR ar folosi protestul „în mod populist” și că acest lucru ar arăta o apropiere politică între cele două formațiuni. El leagă acuzația de episoade anterioare în care, spune el, cele două partide ar fi acționat împreună: „Mai întâi au dărâmat guvernul împreună. Apoi au votat legi în Parlament împreună”. „Modul în care AUR și PSD instrumentalizează politic protestul din Piața Victoriei este un nou exemplu că alianța antieuropeană PSD–AUR se consolidează.” Ce s-a întâmplat în Piața Victoriei Protestul fermierilor din Piața Victoriei a degenerat după ce mai mulți manifestanți au aruncat cu pietre și alte obiecte în jandarmi și au încercat să forțeze cordonul de protecție din zona Guvernului. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea grupurilor agresive, iar incidentele s-au extins ulterior și în zone apropiate, inclusiv spre Calea Victoriei. Bilanțul intervenției: audieri și persoane rănite Potrivit Jandarmeriei Capitalei, 26 de participanți agresivi au fost scoși din mulțime și duși la sediile de poliție pentru identificare și stabilirea măsurilor legale. În urma incidentelor, 24 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv opt jandarmi. Patru persoane au fost transportate la spital, între acestea fiind și un jandarm. De ce contează Dincolo de revendicările inițiale ale protestului, escaladarea în violențe mută miza în zona de ordine publică și responsabilitate instituțională: intervenția jandarmeriei, anchetele și eventualele sancțiuni pot influența atât modul în care vor fi gestionate protestele viitoare, cât și felul în care actorii politici încearcă să își asume sau să exploateze public aceste episoade. Pentru moment, informațiile disponibile se rezumă la bilanțul comunicat de Jandarmeria Capitalei și la reacția politică a europarlamentarului PNL. [...]
Riscul alegerilor anticipate revine în calcul, iar Nicușor Dan avertizează că prelungirea crizei politice poate aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică , în condițiile în care formarea unei majorități de 233 de voturi pentru un nou guvern rămâne incertă, potrivit Adevărul . Președintele spune că vrea să evite „cu orice preț” anticipatele, dar admite că instabilitatea politică face ca scenariul să nu mai poată fi exclus. Într-un interviu pentru Euronews , el a invocat lipsa de „disponibilitate la dialog” la începutul sesiunii parlamentare și a indicat că, dacă nu se conturează rapid o majoritate funcțională, „va urma o desemnare”. De ce contează: calendarul electoral ar prelungi blocajul și ar afecta economia Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar produce rapid un guvern, ci ar împinge procesul într-un calendar care „probabil că se duce sau puțin înainte sau puțin după anul nou”. În plus, a avertizat că o campanie prelungită ar însemna intensificarea conflictului politic și efecte economice negative. „Alegeri anticipate înseamnă (…) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” În aceeași logică, președintele a legat miza desemnării de credibilitatea fiscală și de relația cu finanțatorii statului, subliniind că România „trăiește în parte pe… datorie”, ceea ce obligă la prudență în raport cu cei care împrumută bani statului. Ce condiții pune pentru desemnarea premierului Șeful statului afirmă că viitorul premier trebuie să aibă în spate o majoritate capabilă să strângă 233 de voturi în Parlament și că desemnarea va merge către varianta „cu cele mai mari șanse” să treacă de vot. Între elementele punctate de președinte: desemnarea ar urma să aibă loc în această săptămână, după consultări cu partidele și grupările parlamentare; o colaborare cu AUR sau SOS România este exclusă „cel puțin pe cifre”; este analizată inclusiv o formulă în care PSD ar avea cei mai mulți miniștri, cu un premier care „să nu provină neapărat din partid”. Numele vehiculate și ce spune despre Alexandru Nazare Întrebat despre posibilitatea desemnării lui Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor), Nicușor Dan a evitat să confirme o decizie, dar l-a caracterizat drept „profesionist”, cu experiență relevantă pe buget și în relația cu mediul financiar. A insistat însă că discuția decisivă rămâne una politică: obținerea unei majorități de 233 de voturi. Președintele a mai spus că variantele Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan „rămân în discuție” și vor fi parte din consultările pe care intenționează să le organizeze înaintea nominalizării. [...]
PNL deschide ușa unor negocieri punctuale cu AUR, fără a-și asuma o coaliție , într-un semnal care poate influența aritmetica parlamentară în momente de blocaj la voturi, potrivit Antena 3 . Prim-vicepreședintele PNL și primarul Capitalei, Ciprian Ciucu , spune că AUR este „un jucător foarte important” în Parlament, prin numărul de parlamentari. Într-un podcast, Ciucu a afirmat că PNL „nu este incompatibil cu AUR” în sensul unor discuții și voturi „conjuncturale”, folosite pentru obținerea unor rezultate sau pentru deblocarea unor situații politice, fără ca asta să însemne automat o colaborare pe termen lung. „Sunt anumite voturi conjuncturale care se duc la anumite rezultate, să deblocheze situații. În acea situație, pe situații punctuale, poți avea discuții. Și e normal să ai discuții.” Linia roșie: program comun de guvernare În același timp, Ciucu a delimitat explicit scenariul unei coaliții PNL–AUR, pe care îl consideră „foarte puțin probabil” „în acest moment”, atunci când discuția ajunge la asumarea unui program comun de guvernare. „Dar în ceea ce presupune asumarea unui program comun de guvernare, în acest moment, o coaliție de guvernare este foarte puțin probabil.” Întrebat dacă, într-o situație de criză, PNL ar putea accepta voturile AUR pentru învestirea unui Guvern, Ciucu a răspuns: „Uite că nu m-am gândit la asta”. De ce contează: presiunea pe grupul parlamentar al PNL Ciucu a legat discuția despre mișcările parlamentare și de situația PNL în Legislativ, explicând că venirea unor foști parlamentari POT și SOS la PNL a avut la bază „un calcul politic” și nevoia de a menține relevanța grupului parlamentar, inclusiv pentru poziții și conducerea unor comisii. El a spus că PNL a obținut „undeva la 14%” la alegeri și că exista riscul pierderii unor poziții în Parlament, în contextul în care „o parte dintre parlamentarii PNL s-au îndreptat către PSD”, ceea ce a forțat partidul să-și consolideze grupul. Acuzații la adresa PSD În final, Ciucu a acuzat PSD că a contribuit la situația politică actuală prin apropierea de AUR și prin moțiunea de cenzură din mai . „PSD s-a aliat cu AUR, au dat jos guvernul, PSD cu AUR trebuia să-și asume un guvern.” [...]
Traian Băsescu pune presiune pe Cotroceni să aleagă o majoritate „matematică”, chiar cu risc de imagine. Potrivit Mediafax , fostul președinte susține că desemnarea lui Sorin Grindeanu ar fi „cea mai sigură soluție” pentru formarea Guvernului înaintea consultărilor de joi de la Palatul Cotroceni , dar avertizează că președintele Nicușor Dan ar plăti un cost politic pentru această opțiune. Băsescu a declarat miercuri, la B1 TV, că șeful statului ar avea în față două candidaturi „de la partide”, după ce PSD și PNL și-au anunțat propunerile: Sorin Grindeanu, respectiv Siegfried Mureșan. De ce ar fi Grindeanu „varianta mai sigură” În argumentația sa, Băsescu spune că nominalizarea lui Grindeanu ar avea cele mai mari șanse să ducă la formarea unui Executiv, invocând poziția PSD ca partid cu „cel mai mare număr de voturi” și capacitatea de a „mai strânge câte ceva în jurul lui”. „Președintele nu are soluție mai sigură pentru el, în primul rând, decât să-l desemneze pe Grindeanu.” Riscul politic pentru Nicușor Dan Fostul președinte indică drept principal obstacol percepția publică, în cazul în care Nicușor Dan ar merge pe varianta PSD. „Dificultatea este că, dacă merge pe Grindeanu [...] se vor consolida afirmațiile că președintele a trădat propriul electorat s-a dus la PSD.” Context: consultările de joi și numele vehiculate Declarațiile vin înaintea consultărilor convocate de președinte pentru joi, la Palatul Cotroceni, cu liderii și reprezentanții partidelor parlamentare, în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru. Mediafax notează că, în spațiul public, au circulat și variante din afara partidelor. În septembrie au fost vehiculate nume precum Alexandru Nazare, Iulian Stanciu, Luca Niculescu și Eugen Tomac, în timp ce propunerile asumate anterior de partide au fost Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL, USR și UDMR). [...]
AUR condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de participarea la putere și împinge scenariul anticipatelor , înaintea consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu spune că formațiunea merge la discuții pentru a cere „calea alegerilor anticipate”, pe care o consideră singura soluție de „relegitimare politică” a României. Anticipatele, prezentate ca soluție de „relegitimare” Dungaciu afirmă că poziția AUR nu s-a schimbat față de consultările anterioare și că partidul va insista din nou pe varianta anticipatelor. În intervenția la B1TV, el a susținut că România ar avea nevoie „nu doar de un Guvern”, ci de o „relegitimare politică”. „S-a accentuat ideea că România are nevoie, nu doar de un Guvern, ci de o relegitimare politică și, din punctul acesta de vedere, vom accentua și de data asta ideea de alegeri anticipată, singură, care pot să relegitimeze politic România.” Linia roșie la votul din Parlament: fără AUR în Executiv Pe componenta de formare a guvernului, Dungaciu a precizat că AUR nu va vota un Executiv din care partidul nu face parte. El a adăugat că, dacă i s-ar oferi un mandat, ar urma o negociere „formală, deschisă”, în condițiile în care ar fi acceptată ideea că AUR este „ca oricare alt partid” din spațiul politic românesc. Argumentul tensiunilor sociale și al neîncrederii în instituții Liderul AUR a invocat nemulțumirea din societate, făcând trimitere la violențele de la protestul fermierilor de marți . În același context, el a vorbit despre o „tensiune acumulată” și despre „lipsa de încredere” în instituțiile statului, menționând și afirmația că „peste 90% dintre români” ar crede că România merge într-o direcție greșită. Context: consultări la Cotroceni pentru desemnarea premierului Declarațiile vin înaintea consultărilor convocate de președintele Nicușor Dan, care i-a invitat joi, la Palatul Cotroceni, pe președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament, în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru. [...]
