Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
OMV Petrom își crește bugetul de investiții la 9 miliarde de lei în 2026, cu 23% peste 2025, mizând în principal pe proiecte din Explorare și Producție, inclusiv dezvoltarea Neptun Deep, potrivit Economica. În paralel, acționarii au aprobat distribuirea de dividende totale de 3,6 miliarde de lei pentru anul 2025, ceea ce indică o strategie de echilibru între remunerarea acționarilor și finanțarea proiectelor majore.
Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor (AGOA) a aprobat bugetul OMV Petrom pentru 2026, care alocă aproximativ 9 miliarde de lei pentru investiții, în creștere cu 23% față de 2025. Din acest buget, circa 60% este dedicat segmentului de Explorare și Producție, unde compania arată că lucrările la Neptun Deep continuă, în linie cu calendarul care prevede primele livrări de gaze în 2027.
În același pachet de investiții, compania menționează avansul proiectului de combustibili sustenabili de la Petrobrazi și intrarea în faza de implementare a investițiilor în energie regenerabilă.
„În 2026, investim 9 miliarde de lei pentru a avansa proiectele noastre majore: Neptun Deep progresează către primele gaze naturale în 2027, proiectul de combustibili sustenabili de la Petrobrazi avansează, iar investițiile în energie regenerabilă intră în faza de implementare.”
AGOA a aprobat distribuirea unui dividend brut total de 0,0578 lei/acțiune, format din:
Compania indică un randament al dividendului de 5,8%. Plata dividendelor urmează să înceapă la 8 iunie 2026, pentru acționarii înregistrați la Depozitarul Central S.A. la data de 15 mai 2026.
Valoarea totală a dividendelor aferente anului 2025 este de 3,6 miliarde lei, reprezentând 40% din fluxul de numerar operațional al Grupului OMV Petrom pentru 2025. Potrivit politicii companiei, dividendul de bază ar urma să crească anual cu 5–10%, iar raportul de plată este între 40% și 70% din fluxul de numerar operațional.
Acționarii au aprobat raportul anual, care include Declarația privind Durabilitatea, elaborată conform Standardelor Europene de Raportare privind Durabilitatea (ESRS). Printre elementele raportate pentru 2025 se numără reducerea cu 19% a emisiilor absolute de gaze cu efect de seră Scope 1-2 față de 2019 și scăderea cu 77% a intensității metanului în operațiunile de explorare și producție față de 2019.
Tot în aceeași zi, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA) a aprobat completarea obiectului secundar de activitate al societății, modificarea Actului Constitutiv și actualizarea regulilor interne ale Consiliului de Supraveghere.
Recomandate
Premier Energy își crește veniturile și profitul în T1 2026, pe fondul extinderii producției regenerabile , după achiziția unui portofoliu eolian în Ungaria și pe fondul unei profitabilități mai bune în furnizare, potrivit Economica . Grupul raportează venituri de 519 milioane euro (aprox. 2,6 miliarde lei), în creștere cu 7% față de anul anterior, EBITDA ajustată de 35 milioane euro (aprox. 176 milioane lei) și profit net de 13 milioane euro (aprox. 65 milioane lei). Motorul principal al îmbunătățirii rezultatelor a fost creșterea producției de energie regenerabilă, susținută de achiziția portofoliului eolian operațional din Ungaria (158 MW), finalizată în ianuarie 2026, plus active noi puse în funcțiune în România și Republica Moldova. În paralel, compania indică o piață „volatilă” și „tot mai competitivă”, mai ales pe segmentul de furnizare, unde modelul integrat (producție–furnizare–infrastructură reglementată) a ajutat la amortizarea presiunilor. Producția regenerabilă: +57% și salt pe segmentul de generare Producția de energie electrică regenerabilă deținută a urcat cu 57% față de T1 2025, la 169 GWh. La nivel comparabil, creșterea a fost de 2%. Centrala de cogenerare pentru echilibrare a generat 24 GWh în trimestru. Pe segmentul de producție de energie electrică, veniturile au ajuns la 28 milioane euro (aprox. 140 milioane lei), în creștere cu 58%, iar EBITDA a urcat la 17 milioane euro (aprox. 85 milioane lei), plus 76%, pe fondul contribuției activelor achiziționate și dezvoltate. Distribuție: venituri în creștere, EBITDA afectată de WACC mai mic în Republica Moldova Activitățile de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale au avut o contribuție descrisă ca stabilă în cadrul operațiunilor grupului. Segmentul a generat venituri normalizate de 45 milioane euro (aprox. 226 milioane lei), în creștere cu 19%, însă EBITDA a scăzut cu 19%, la 21 milioane euro (aprox. 106 milioane lei). Scăderea este pusă în principal pe seama implementării unui WACC (cost mediu ponderat al capitalului) reglementat mai redus în Republica Moldova, odată cu noua perioadă de reglementare introdusă în iunie 2025. Conducerea estimează baza de active reglementate pentru distribuția de energie electrică la aproximativ 216 milioane dolari în 2026 (aprox. 1,0 miliarde lei). Baza totală de active reglementate pentru distribuția de energie electrică și gaze naturale este indicată la aproximativ 300 milioane euro (aprox. 1,5 miliarde lei). Furnizare: venituri normalizate de 464 milioane euro și EBITDA dublată În furnizare, volumele de energie electrică au rămas în mare parte stabile, la 1,9 TWh, iar compania își menține poziția de al patrulea cel mai mare furnizor de energie electrică din România și lider în Republica Moldova. La gaze naturale, volumele au crescut cu 3%, la 3,2 TWh, iar baza de clienți de gaze naturale a fost de aproximativ 152.000. Segmentul de furnizare a raportat venituri normalizate de 464 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei), în creștere cu 9%, și EBITDA normalizată de 17 milioane euro (aprox. 85 milioane lei), dublă față de T1 2025. Compania atribuie evoluția îmbunătățirii profitabilității și unui impact mai redus decât cel anticipat al volatilității prețurilor intrazilnice la energie electrică. Investiții și bilanț: proiecte aproape de punerea în funcțiune și datorie netă de 260 milioane euro În T1 2026, grupul a investit 5 milioane euro (aprox. 25 milioane lei) în proiecte regenerabile, cu datorii asociate proiectelor de 24 milioane euro (aprox. 121 milioane lei). Premier Energy a finalizat lucrările de construcție pentru parcuri solare de 137 MW DC, împreună cu 46 MWh capacitate de stocare în baterii în aceeași locație; proiectele sunt în etapa finală de punere în funcțiune și testare a conformității, cu începerea operării estimată în iunie 2026. Compania a început și construcția unui sistem de stocare în baterii de 200 MW / 400 MWh, lângă Iași, proiect despre care afirmă că ar urma să fie una dintre cele mai mari facilități de acest tip din estul României. În plus, grupul a obținut finanțare verde de până la 100 milioane euro (aprox. 503 milioane lei) de la ČSOB, pentru proiecte de stocare și energie regenerabilă. La finalul trimestrului, Premier Energy avea o datorie netă de 260 milioane euro (aprox. 1,3 miliarde lei) și o datorie netă ajustată cu capitalul de lucru de 33 milioane euro (aprox. 166 milioane lei). Activele totale la 31 martie 2026 erau de 1,3 miliarde euro (aprox. 6,5 miliarde lei), pe fondul investițiilor în regenerabile, stocare și infrastructură reglementată, precum și al achiziției portofoliului eolian din Ungaria. „Primul trimestru al anului 2026 reflectă beneficiile extinderii dimensiunii și diversificării pe care le-am construit în ultimii ani.” — José Garza, CEO Premier Energy Group „Rezultatele din acest trimestru evidențiază calitatea și reziliența tot mai ridicate ale profilului de profitabilitate al Premier Energy.” — Peter Stohr, CFO Premier Energy Group Premier Energy PLC este listată la Bursa de Valori București sub simbolul „PE” și este deținută majoritar de EMMA Capital . În aprilie, compania a anunțat achiziția „transformațională” a Distribuție Energie Oltenia, iar managementul indică faptul că investițiile aflate acum în implementare ar urma să înceapă să contribuie la venituri și profit în trimestrele următoare. [...]
Comanda Google de peste 3 milioane de cipuri TPU la Intel pentru 2028 ar putea redesena lanțul de aprovizionare pentru AI și ar întări ambițiile Intel de a deveni o alternativă la TSMC, potrivit HotNews . Informația vine în contextul în care Alphabet raportează rezultate financiare solide: pentru anul fiscal 2025, compania a avut o marjă de profit de 37,92% și un profit net de 132,17 miliarde de dolari (aprox. 608 miliarde lei). În plus, analiștii citați de Yahoo Finance anticipează o creștere de 16,70% a acțiunilor. De ce contează comanda către Intel Pe 8 iunie 2026, Reuters a relatat, citând publicația The Information, că Google (parte a Alphabet) a plasat o comandă către Intel pentru fabricarea a peste 3.000.000 de unități de procesare tensor în 2028. Dacă se materializează, comanda ar consolida activitatea Intel de producție de cipuri „la comandă” (foundry), într-un moment în care compania încearcă să concureze cu TSMC, iar limitările de capacitate ale producătorului taiwanez îi împing pe unii proiectanți de cipuri pentru inteligență artificială să caute alternative. Analistul Gil Luria (D.A. Davidson) a comentat că Google și Nvidia ar fi motivate să susțină Intel, pe fondul eforturilor administrației de la Washington de a promova producția în SUA. Legătura cu creșterea Google Cloud și investițiile în AI Alphabet a raportat la finalul lunii aprilie venituri totale de 109,9 miliarde de dolari (aprox. 505 miliarde lei), în creștere cu 22% față de anul precedent. Segmentul Google Cloud a urcat cu 63%, până la 20 miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei), iar veniturile operaționale din cloud s-au triplat la 6,6 miliarde de dolari (aprox. 30 miliarde lei). În același timp, portofoliul de comenzi al unității aproape s-a dublat trimestru la trimestru, ajungând la 460 miliarde de dolari (aprox. 2.116 miliarde lei), un indicator al cererii viitoare, potrivit datelor prezentate în material. Ce sunt procesoarele Tensor (TPU) și unde sunt folosite Unitățile de Procesare Tensor (TPU) sunt cipuri specializate pentru accelerarea calculelor din inteligența artificială și învățarea automată, folosite în centrele de date pentru antrenarea modelelor lingvistice mari. HotNews notează că procesoarele Tensor sunt utilizate și în smartphone-urile Google Pixel. Reacția analiștilor După articolul Reuters, pe 9 iunie 2026, analistul John Blackledge (TD Cowen) a ridicat ținta de preț pentru Alphabet de la 450 la 475 de dolari (aprox. 2.070 lei), menținând recomandarea „Cumpără”. TD Cowen și-a majorat estimările pe termen lung pentru Google Cloud, pe baza unei analize privind capacitatea și veniturile din AI în cloud, și se așteaptă ca întreaga capacitate a centrelor de date Google să crească de peste zece ori între 2022 și 2031, cu marje din cloud în creștere constantă. Sursa secundară menționată în material: Yahoo Finance . [...]
Comtim a revenit pe profit record, în pofida pestei porcine și a volatilității prețurilor , după ce a raportat pentru anul trecut afaceri nete de 1,5 miliarde de lei și un câștig net de 260,2 milioane de lei, potrivit unei analize Economica pe baza datelor financiare ale companiei. Comtim România , parte a grupului chinez WH și cel mai mare producător de carne de porc din România, operează cu aproximativ trei milioane de capete în mai multe ferme. Rezultatele raportate sunt cele mai bune din ultimii 20 de ani, conform analizei. Pe partea de venituri, compania a ajuns la afaceri nete de 1,5 miliarde de lei, în creștere cu 6,5% față de anul anterior. Profitul net a urcat la 260,2 milioane de lei, de 2,3 ori mai mare decât cu un an în urmă. Pesta porcină și despăgubirile: impact operațional, dar fără a opri creșterea În același an, Comtim a continuat să fie afectată de pesta porcină africană (PPA) și de prețuri volatile. În piață, prețurile au variat între aproximativ 200 de euro pentru o carcasă de 100 de kilograme la producător și puțin peste 150 de euro, niveluri descrise ca fiind „oarecum în media ultimilor cinci ani”. Compania s-a confruntat cu PPA în două ferme, la Periam și Pădureni, ceea ce a dus la sacrificarea a aproximativ 51.500 de animale. Pentru acestea, Comtim a primit despăgubiri de 34,9 milioane de lei, reprezentând 49% din valoarea totală a despăgubirilor acordate de ANSVSA în 2025, potrivit aceluiași material. Contextul despăgubirilor este detaliat într-un articol anterior din Economica . Context: redresare după pierderile din 2020–2022 Analiza mai arată că, între 2020 și 2022, producătorul a traversat o perioadă dificilă, cu pierderi nete consecutive, care au ajuns până la 72,2 milioane de lei în 2020. Compania s-a redresat în 2024, când a raportat un profit net de 110,3 milioane de lei, înainte de saltul la nivelul record consemnat anul trecut. [...]
Wizz Air își păstrează poziția dominantă în România, dar marja de profit s-a prăbușit , după ce operatorul low-cost a încheiat anul financiar la final de martie 2026 cu venituri record, însă cu un profit net aproape de zero, pe fondul creșterii costurilor și al presiunilor pe prețul combustibilului, potrivit Economica . Compania a raportat venituri de 5,69 miliarde de euro (aprox. 28,5 miliarde lei), în creștere cu 8% față de anul financiar anterior. EBITDA a urcat ușor, la un nivel record de 1,318 miliarde de euro (aprox. 6,6 miliarde lei), însă profitul net a fost de doar 1,3 milioane de euro (aprox. 6,5 milioane lei), de la 213,9 milioane de euro în exercițiul precedent. Costurile au „mâncat” profitul, iar tarifele sunt sub presiune Scăderea profitului net este pusă pe seama creșterii costurilor operaționale și a presiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la kerosen. Profitul operațional a coborât la 139,7 milioane de euro (aprox. 698 milioane lei), de la 167,5 milioane de euro. Un semnal relevant pentru piața low-cost este evoluția veniturilor per ASK (RASK – venit pe loc-kilometru oferit, un indicator al randamentului comercial): acestea s-au stabilizat la 4,31 eurocenți, ușor sub nivelul din anul financiar anterior (4,33 eurocenți), ceea ce indică presiune pe tarife într-un context de cerere volatilă. În declarația citată de publicație, CEO-ul Wizz Air, József Váradi , leagă deteriorarea din a doua jumătate a anului fiscal de sezonalitate și de reorganizarea capacității, menționând și impactul costurilor cu combustibilul din martie, după izbucnirea conflictului „din regiunea Golfului”. „Am reușit să obținem o performanță pozitivă a profitului net pentru anul respectiv, în ciuda presiunilor anticipate asupra veniturilor și costurilor combustibililor din martie, cauzate de izbucnirea conflictului din regiunea Golfului.” România rămâne cea mai mare piață, cu aproape jumătate din cota totală Pentru piața locală, miza este dependența ridicată de operator: România este „cea mai mare piață” pentru Wizz Air, cu 207 rute operate la 31 martie 2026. Compania are o cotă de piață de 49% în România (față de 50% în anul financiar anterior) și 71% pe segmentul low-cost (față de 75% anterior). La nivel de trafic și utilizare a flotei, Wizz Air a raportat: 69,7 pasageri transportați, în creștere cu 10%; grad de ocupare al aeronavelor de 90,7%; creștere anuală a capacității estimată la 10–12%. Presiuni operaționale: avioane la sol și costuri în urcare Pe partea de costuri, compania indică majorări consistente în mai multe linii: costul cu echipajele: +16%, la 656 milioane de euro (aprox. 3,3 miliarde lei); întreținere, materiale și reparații: +40,1%, la 462,8 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei); cheltuieli operaționale totale: +8,9%, la 5,55 miliarde de euro (aprox. 27,8 miliarde lei); taxe de aeroport, handling și rute: +13%, la 1,52 miliarde de euro (aprox. 7,6 miliarde lei). Compania a plătit compensații către pasageri de 136,7 milioane de euro (aprox. 684 milioane lei), în scădere cu 17%. În plus, Wizz Air avea „peste 260 de aeronave”, iar aproape 75% din flotă era compusă din avioane „neo”. Totodată, 30 de avioane erau la sol din cauza problemelor la motoarele GTF (Geared Turbofan – tip de motor), același nivel ca la 30 iunie 2025. Până la final de martie 2027, compania estimează că va ajunge la 15–20 de avioane la sol. În acest context, rezultatele arată o combinație incomodă pentru o piață precum România, unde Wizz Air are o pondere foarte mare: compania crește și domină, dar profitabilitatea este vulnerabilă la costuri, combustibil și constrângeri operaționale. [...]
Promateris și-a majorat de peste patru ori profitul net în T1 2026 , pe fondul creșterii vânzărilor și al unei structuri de costuri mai favorabile, într-un moment în care exporturile – în special către vestul Europei – au ajuns să conteze decisiv în modelul de business, potrivit Profit . Compania (simbol bursier PPL) a raportat în primul trimestru venituri din vânzări de 32,93 milioane lei, în creștere cu 28,29% față de 28,29 milioane lei în perioada similară din 2025. În același interval, rezultatul net a urcat la 1,54 milioane lei, de peste patru ori mai mare decât cel de aproape 354.000 lei din T1 2025. Pe întreg anul 2025, profitul net a fost de 1,79 milioane lei. Ce a împins rezultatul: vânzări mai mari, presiune mai mică pe costurile cu personalul Pe partea de cheltuieli, Promateris a consemnat o creștere a costurilor cu materiile prime de 10,02%, la 16,14 milioane lei (de la 14,67 milioane lei), în timp ce cheltuielile cu personalul s-au redus cu 4,50%, la 4,24 milioane lei (de la 4,44 milioane lei). Combinația dintre avansul vânzărilor și dinamica acestor costuri a susținut saltul profitabilității în trimestru. În raportarea trimestrială, compania indică și extinderea portofoliului de clienți, atât în România, cât și în Europa, în contextul poziționării pe piața ambalajelor sustenabile. Exporturile au trecut de 60% din vânzări, după finalizarea investițiilor din 2025 Un element central pentru 2026 este ponderea exporturilor, care „reprezintă în prezent peste 60% din vânzări”, cu accent pe piețele din vestul Europei. Emitentul leagă această evoluție de finalizarea, în T4 2025, a investițiilor aferente etapei curente de dezvoltare și afirmă că acestea „susțin premisele unei evoluții favorabile pe parcursul anului 2026, în linie cu bugetul aprobat de acționari”. Directorul general Tudor Georgescu descrie direcția strategică astfel: „Avem planul de a transforma Promateris din lider regional în lider european.” Bilanț: active ușor în scădere, datorii în coborâre La 31 martie, activele totale erau de 199,90 milioane lei, în scădere cu 0,21% față de 200,32 milioane lei la finalul anului trecut. Datoriile totale au coborât cu 1,08%, la 99,60 milioane lei, de la 100,69 milioane lei. Context de acționariat și tranzacționare la BVB Promateris (fosta Prodplast) este controlată de persoane și vehicule financiare ale familiei Florin Pogonaru, însă cu o „diluare semnificativă” după intrarea în acționariat a Pavăl Holding – vehiculul de investiții al fondatorilor Dedeman, Dragoș și Adrian Pavăl – care a cumpărat în 2022 un pachet de 24,03% din capital. Pachetul a permis noului acționar să o aducă în board pe Karina Pavăl, fiica lui Dragoș Pavăl. La Bursa de Valori București , acțiunile companiei se tranzacționează pe volume foarte mici, iar la ultimul preț de închidere menționat, de 7,5000 lei/acțiune, capitalizarea bursieră este de 215,23 milioane lei (40,98 milioane euro). [...]
UiPath România a revenit pe pierdere în 2025, deși veniturile au continuat să crească ușor, potrivit Ziarul Financiar . Entitatea locală a raportat o pierdere netă de 139 mil. lei (27,6 mil. euro), după un profit de 30,6 mil. lei în 2024, în timp ce cifra de afaceri a urcat cu 3,9%, la 3,4 mld. lei (676,1 mil. euro), conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice . Schimbarea de semn a rezultatului este cu atât mai relevantă cu cât ritmul de creștere al afacerilor s-a temperat constant după 2022. Dacă până atunci compania a avut avansuri de ordinul zecilor și chiar sutelor de procente, în 2023 creșterea a fost de 26%, în 2024 de 15%, iar în 2025 de 3,9%, arată datele citate. Datorii în scădere, personal în creștere Pe partea de bilanț, datoriile entității locale s-au înjumătățit, coborând cu 50,4% la 915,9 mil. lei (181,7 mil. euro), de la 1,85 mld. lei. În același timp, numărul mediu de angajați a crescut la 1.200 în 2025, de la 1.155 în 2024. De ce nu se suprapun cifrele locale cu cele ale grupului Publicația notează că entitatea din România funcționează ca unul dintre centrele de dezvoltare ale grupului, iar rezultatele contabile locale pot diferi de evoluția UiPath la nivel global. La nivel de grup, UiPath (listată la New York sub simbolul PATH) a raportat în primul trimestru al anului fiscal 2027, încheiat la 30 aprilie 2026, primul profit operațional într-un astfel de trimestru din istoria sa, cu venituri în creștere cu 17%, la 418 mil. dolari (aprox. 1,9 mld. lei), și o valoare anualizată a contractelor de abonament (ARR) de 1,9 mld. dolari (aprox. 8,7 mld. lei). Context: de la expansiune accelerată la creștere moderată În România, afacerile UiPath au crescut puternic pe termen lung, de la 264 mil. lei în 2018 la 3,4 mld. lei în 2025, însă cu o decelerare vizibilă în ultimii ani. Compania a avut pierderi mari în perioada de expansiune dinaintea listării (inclusiv 780 mil. lei în 2019 și 360 mil. lei în 2021), a trecut pe profit în 2023 și 2024, iar în 2025 a revenit pe minus. UiPath a fost fondată în 2005 la București (inițial sub numele DeskOver) de Daniel Dines și Marius Tîrcă, a fost redenumită UiPath în 2015 și s-a listat în 2021 la bursa din New York. Ziarul Financiar mai arată că, deși este considerată cea mai valoroasă companie de tehnologie pornită din România, acțiunile sunt cotate cu circa 75% sub prețul de la listarea din 2021, când compania era evaluată la 36 mld. dolari, capitalizarea actuală fiind de circa 6 mld. dolari. [...]
