Știri
Știri din categoria Bursă
Statul își extrage încă 800 mil. lei din Hidroelectrica printr-un dividend special de 1 mld. lei, potrivit Economedia. Acționarii companiei sunt convocați pe 29 mai să aprobe distribuirea sumei, într-o mișcare care ridică miza asupra capacității Hidroelectrica de a-și finanța investițiile din resurse proprii.
Propunerea vizează repartizarea sub formă de dividende a 1.000.000.000 lei din „rezultat reportat” (dividend special), sumă descrisă în convocator ca surplus realizat din rezerve din reevaluare. Dividendul brut pe acțiune ar urma să fie de 2,223197 lei, conform documentului citat.
Statul român este acționarul majoritar, cu 80% din drepturile de vot, și ar urma să încaseze 800 milioane lei din dividendul special. Diferența, de circa 200 milioane lei, ar reveni investitorilor de la bursă, care dețin împreună aproape 20% din companie, pachet rezultat după listarea din iulie 2023.
Dividendul special propus acum vine peste dividendele de 3,3 miliarde lei distribuite deja din profitul pe anul trecut. Economedia notează că o distribuire „agresivă” de dividende la o companie precum Hidroelectrica înseamnă că o parte mai mare din profit ajunge la acționari, iar companiei îi rămân mai puțini bani pentru investiții.
Recomandate
Bursa de Valori București a deschis joi pe creștere, semn că investitorii nu au reacționat imediat prin vânzări la turbulențele politice, potrivit Economedia . În prima oră de tranzacționare, aproape toți indicii principali erau pe plus, singura excepție fiind segmentul AeRO, în timp ce în aceeași zi este anunțată o ședință de guvern în care miniștrii PSD ar urma să își dea demisia. Indicele BET, care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe Piața Reglementată, urca cu 0,88% în prima oră după deschidere, indicând o evoluție pozitivă a pieței „blue-chip” (companii mari și lichide). Cum au evoluat principalii indici în debutul ședinței BET-BK (reper pentru fondurile de investiții): +0,55% BET-NG (energie și utilități): +1,10% BET-XT (cele mai lichide 25 de titluri): +0,85% BET-FI (SIF-uri): +0,09% BET AeRO (piața AeRO): -0,72% Cine a tras piața în sus La nivel de companii, majoritatea constituenților BET erau în creștere, iar avansul era condus de companiile energetice Transgaz, Hidroelectrica și Romgaz , conform aceleiași surse. Context: piața a rămas pe plus și miercuri Economedia amintește că BVB a avut o sesiune bună și miercuri, în pofida crizei politice, după ce PSD a votat retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan, iar analiștii invocă mai multe motive pentru această evoluție (detaliate într-un material separat al publicației: De ce a crescut bursa românească, miercuri, în ciuda crizei politice? ). Pentru ziua de joi, atenția rămâne pe evoluțiile politice, inclusiv pe ședința de guvern anunțată de Economedia în format live: impactul economic al crizei politice . [...]
Bursa de Valori București a început săptămâna în scădere, pe fondul unei corecții moderate a indicilor, în ciuda unei lichidități ridicate , cu tranzacții de peste 136,99 milioane de lei, potrivit Agerpres . Valoarea schimburilor a depășit 136,99 milioane de lei (26,90 milioane de euro), un nivel care indică activitate consistentă în piață, chiar dacă direcția a fost negativă la nivel de ansamblu. Indicii principali au închis pe roșu Indicele BET , care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe Piața Reglementată, a coborât cu 0,40%, până la 29.172,00 puncte. BET-Plus, care reflectă evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni, a consemnat o scădere similară. Alți indici relevanți au închis, de asemenea, în teritoriu negativ: BET-XT (25 de titluri lichide): -0,42%; BET-FI (SIF-uri): -1,21%; BET-BK (reper pentru fonduri de investiții): -0,34%; BET-NG (energie și utilități): -0,21%; BET AeRO (segmentul AeRO): -0,54% față de ședința de vineri. Unde s-a concentrat lichiditatea Cele mai lichide titluri au fost: Fondul Deschis de Investiții BT Index România: 23,03 milioane de lei; Banca Transilvania: 19,07 milioane de lei; OMV Petrom: 14,55 milioane de lei. Cele mai mari creșteri și scăderi din ședință La capitolul aprecieri, cele mai bune evoluții au fost: Rompetrol Rafinare: +5,17%; Bursa de Valori București: +2,67%; Premier Energy: +2,38%. Pe scădere, cele mai importante corecții au fost: Comcm Constanța: -14,13%; Bermas: -4,96%; Fondul Deschis de Investiții BT Index România: -4,08%. [...]
Decizia lui Warren Buffett de a vinde rapid acțiunile Disney, deși erau subevaluate, arată cât de mult poate cântări riscul de conducere într-o investiție – mai ales când compania depinde de o singură persoană-cheie, potrivit HotNews . Buffett a cumpărat acțiuni Disney în 1966 la aproximativ 43 de dolari pe acțiune și le-a vândut după un an, cu un câștig de 55%. Deși, conform autorului Brett Gardner (în cartea „Investițiile timpurii ale lui Buffett”), acțiunile „valorau mult mai mult decât prețul încasat pe ele”, investitorul a ieșit din poziție într-un moment în care incertitudinea legată de management devenise centrală. Moartea lui Walt Disney a schimbat profilul de risc al companiei Elementul declanșator a fost moartea subită a lui Walt Disney, în decembrie 1966, la 65 de ani. Acțiunile au crescut după deces, însă o parte dintre investitori au speculat că firma ar putea deveni țintă de preluare, pe fondul întrebării esențiale: cum arată Disney fără Walt. În acest context, HotNews notează că „Disney fără Walt era cu totul altceva decât Disney cu Walt”, iar dispariția fondatorului a avut un rol „crucial” în decizia lui Buffett de a vinde. Cifrele arătau îmbunătățiri, dar nu anulau dependența de „omul-cheie” Disney a publicat rezultatele financiare din 1966 la scurt timp după moartea lui Walt. Venitul operațional a crescut de la 22,2 milioane de dolari în 1965 la 23,6 milioane de dolari în 1966, pe fondul succesului „Mary Poppins”, care continua să ruleze la nivel global. Ulterior, performanța Disneyland a accelerat puternic: venitul operațional al segmentului a urcat de la 3,9 milioane de dolari în 1965 la aproape 20 de milioane de dolari în 1968. Cu toate acestea, decizia inițială a lui Buffett a fost luată înainte ca aceste evoluții să devină evidente, într-un moment în care continuitatea conducerii părea mai greu de evaluat. „A vândut prea devreme?” Buffett a recunoscut ulterior costul oportunității După achiziția Capital Cities/ABC de către Disney, Buffett a revenit asupra episodului în scrisoarea anuală din 1995, arătând cât de mare a fost diferența dintre o investiție „bună” și una păstrată suficient de mult. El a scris că Buffett Partnership Ltd. cumpărase acțiuni Disney la un preț ajustat de 0,31 dolari pe acțiune, dar a vândut tot în 1967 la 0,48 dolari, în timp ce, la momentul scrisorii, acțiunea se tranzacționa la 66 de dolari. În același tablou, HotNews indică și saltul de scară al companiei: capitalizarea de piață a Disney a ajuns la 30,9 miliarde de dolari la finalul lui 1995, față de 80 de milioane de dolari când Buffett cumpărase acțiunile. În paralel, Berkshire Hathaway a crescut de la 18,3 milioane de dolari (în perioada achiziției Disney, în 1966) la 38,3 miliarde de dolari la finalul lui 1995. Lecția: o afacere „suficient de bună” trebuie să fie robustă și fără fondator Într-un interviu citat de FED St Louis , Buffett a formulat ideea că o afacere cu poziție de monopol poate funcționa chiar și cu un management slab: „Dacă ai o afacere suficient de bună, dacă ai un ziar în poziție de monopol sau un post de televiziune, până și un nepot idiot o poate conduce“ În lectura HotNews, Walt Disney Productions „cu siguranță nu era în acea situație” la acel moment, iar dependența de fondator a contat mai mult decât faptul că acțiunile păreau ieftine. Articolul menționează și o ironie internă: Walt s-ar fi plâns de fiul lui Roy Disney (numit tot Roy), iar Card Walker, devenit președinte al companiei în 1971, l-a etichetat pe tânărul Roy drept „nepotul idiot”. [...]
Anunțul moțiunii de cenzură a crescut brusc aversiunea la risc pe BVB , iar piața a trecut rapid de la câștiguri la scăderi, cu indicele BET închizând ședința de luni cu minus 0,4%, după ce în timpul zilei ajunsese la un minim de -1,5%, potrivit Ziarul Financiar . Rulajul total a fost de 137 mil. lei, pe fondul unei sesiuni marcate de oscilații între plus și minus. PSD și AUR au anunțat o moțiune de cenzură comună împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, care ar urma să fie depusă marți și dezbătută în plen pe 5 mai. Piața a reacționat imediat, iar recuperarea din a doua parte a zilei nu a fost suficientă pentru a readuce indicii pe verde până la final. Ce arată mișcarea din BET: risc politic, reacție rapidă în prețuri Cu dinamica din prima sesiune a săptămânii, BET a ajuns la 29.172 puncte, rămânând aproape de maximul istoric atins la finalul lunii februarie. Totuși, amplitudinea mișcării intraday (de la -1,5% la o închidere la -0,4%) indică o piață sensibilă la șocuri politice și la schimbări de așteptări privind stabilitatea guvernamentală. Contextul politic rămâne tensionat: PSD și-a retras sprijinul pentru premier, invocând costurile sociale ale programului de austeritate, iar cei șase miniștri social-democrați și-au depus demisiile la finalul săptămânii trecute. Prim-ministrul a refuzat să demisioneze și a numit interimari, în timp ce investitorii urmăresc calendarul moțiunii și scenariile de guvernare care ar putea rezulta. Cine a urcat, cine a coborât În rândul acțiunilor din BET, câștigătorii zilei au fost: Premier Energy: +2,4% Transelectrica: +1,7% Aquila: +1,4% Cele mai mari scăderi menționate au fost: Electrica: -3,3% MedLife: -2,7% Cris-Tim: -2% Lichiditate: ETF-ul pe BET-TR, Banca Transilvania și OMV Petrom în prim-plan Cele mai tranzacționate instrumente au fost: ETF-ul BT INDEX România BET-TR : 23 mil. lei Banca Transilvania: 19 mil. lei OMV Petrom: 15 mil. lei Rulajul total al pieței a atins 137 mil. lei, conform datelor BVB citate de publicație. Context extern: Europa pe minus, atenție la bănci centrale și geopolitică În paralel, bursele europene au început săptămâna în teritoriu negativ, cu indicele Stoxx 600 în scădere cu circa 0,2% la ora publicării știrii. Investitorii urmăresc negocierile dintre Statele Unite și Iran privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, dar și o săptămână încărcată pentru băncile centrale: sunt programate reuniuni ale Rezervei Federale, Băncii Centrale Europene și Băncii Angliei, iar decizia Fed de miercuri ar putea fi ultima prezidată de Jerome Powell. [...]
Bursa de Valori București a început săptămâna pe plus, cu un rulaj de 31,1 milioane lei după prima oră de tranzacționare , într-o deschidere în care aproape toți indicii au urcat, potrivit Economedia . Mișcarea contează mai ales prin combinația dintre avansul indicilor și lichiditatea relativ ridicată încă din debutul ședinței. După o oră de la deschidere, rulajul total era de 31,1 milioane lei (6,1 milioane euro), conform datelor citate. Indicii: creșteri pe linie, cu o excepție la BET-FI Indicele principal BET, care urmărește cele mai lichide 20 de companii, era în creștere cu 0,41%. BET-Plus, care include 43 de acțiuni lichide, urca cu 0,39%. În același interval: BET-XT (25 de titluri lichide) avansa cu 0,37%; BET-BK (reper pentru fondurile de investiții) creștea cu 0,55%; BET-NG (energie și utilități) urca cu 0,52%; BET-FI (SIF-uri) era singurul în scădere, cu -0,38%. Cele mai mari variații la acțiuni Conform datelor BVB, cele mai mari creșteri ale prețurilor erau la: Premier Energy PLC: +5,84%; Bursa de Valori București (BVB): +4,58%; Romgaz : +2,19%. Pe minus se aflau: Vrancart: -3,19%; Sphera Franchise Group: -2,82%; Mecanica Ceahlău: -2,79%. [...]
Săptămâna de raportări a Big Tech devine testul-cheie pentru raliul din S&P 500 , după ce creșterea accelerată a acțiunilor tehnologice a împins indicele american la maxime istorice, în pofida tensiunilor geopolitice și a presiunilor inflaționiste, potrivit Antena 3 . Miza imediată pentru investitori este dacă profiturile și perspectivele pot justifica evaluările și cheltuielile masive pentru inteligență artificială, într-un context în care războiul din Iran a scumpit kerosenul și menține inflația sub presiune. În aceeași săptămână, Alphabet, Microsoft, Amazon, Meta și Apple își publică rezultatele financiare, iar împreună valorează aproape 16 trilioane de dolari (aprox. 72.800 miliarde lei) și reprezintă un sfert din S&P 500. În paralel, investitorii urmăresc dacă ritmul de creștere a profiturilor poate susține planurile de investiții, cu cheltuieli de capital estimate la 649 de miliarde de dolari (aprox. 2.980 miliarde lei) în 2026, aproape integral direcționate spre inteligență artificială, conform Bloomberg, citat de Antena 3. „Va fi o săptămână critică. Rezultatele trebuie să valideze această mișcare recentă.” — Keith Lerner, director de investiții și strateg-șef de piață la Truist Advisory Services De ce contează: piața e tot mai dependentă de câteva nume Raliul recent a fost alimentat de așa-numitele „ Magnificent Seven ” (grup care include și Nvidia și Tesla), iar S&P 500 a urcat cu 13% într-un interval de patru săptămâni. În acest timp, acțiunile Alphabet, Amazon, Nvidia și Meta au crescut cu peste 25% de la minimul atins de S&P 500 pe 30 martie. Această concentrare ridicată în câteva companii amplifică sensibilitatea indicelui la surprizele din sezonul de raportări: rezultate sub așteptări sau ghidaj (estimări ale conducerii pentru trimestrele următoare) mai prudent pot schimba rapid sentimentul de piață. Context: de la corecție la revenire, pe fondul temerilor legate de AI În primele trei luni ale anului, Big Tech a tras în jos S&P 500, pe fondul îngrijorărilor că firmele cheltuie excesiv pe inteligență artificială. Vânzările masive au redus expunerea investitorilor și au comprimat evaluările, pregătind terenul pentru revenirea din ultimele săptămâni. În același timp, riscurile economice generate de războiul din Iran — care a împins prețurile petrolului în sus și amenință să mențină inflația ridicată — fac ca dinamica puternică a profiturilor din tehnologie să pară mai atractivă, potrivit lui Allen Bond, manager de portofoliu la Jensen Investment Management, citat de Bloomberg. Ce urmăresc investitorii: profituri, evaluări și presiunea investițiilor Conform Bloomberg Intelligence, profiturile „Magnificent Seven” sunt estimate să crească cu 19% în primul trimestru, față de 12% pentru restul companiilor din S&P 500. Până acum, începutul sezonului este descris drept promițător: Tesla a depășit estimările Wall Street pentru profitul ajustat din primul trimestru, deși rezultatul a fost umbrit de îngrijorări privind creșterea cheltuielilor de capital. Nvidia urmează să raporteze ultima, pe 20 mai. Pe partea de evaluări, excluzând Tesla, grupul este evaluat la de 25 de ori profiturile estimate pentru următoarele 12 luni, în scădere de la 29 de ori în octombrie, dar încă peste nivelul de 21 de ori al S&P 500, potrivit datelor Bloomberg. Punctul sensibil: cash-flow-ul și costurile AI Cheltuielile de capital cumulate ale Microsoft, Alphabet, Amazon și Meta sunt estimate la 649 de miliarde de dolari (aprox. 2.980 miliarde lei) în 2026, în creștere de la 411 miliarde de dolari (aprox. 1.880 miliarde lei) în 2025, conform Bloomberg. Investitorii vor să vadă dacă aceste investiții se traduc în randamente (ROI – „randamentul investiției”) suficient de puternice. Amploarea investițiilor apasă însă pe fluxurile de numerar: cash-flow-ul liber al Amazon este așteptat să fie negativ cu 13,3 miliarde de dolari (aprox. 61 miliarde lei) în primul trimestru, cel mai mare deficit din 2022; cash-flow-ul liber al Meta este estimat la 4 miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei), cel mai mic din ultimii aproape patru ani. Ca reacție, Meta și Microsoft plănuiesc reduceri de personal pentru a compensa impactul cheltuielilor mai mari pe AI, iar anunțul acestor măsuri a tras în jos acțiunile ambelor companii, potrivit materialului. Unde se vede imediat cererea: cloud-ul și clienții din AI Un alt indicator urmărit atent este evoluția diviziilor de cloud computing, unde cererea din partea startup-urilor de AI precum Anthropic și OpenAI ar genera o creștere rapidă a vânzărilor, peste oferta disponibilă. Estimările citate indică: Amazon Web Services: +26% venituri în T1; Azure (Microsoft): +38%; Google Cloud: +50%. Totuși, materialul notează că, în trimestrul anterior, creșterea veniturilor Azure de 38% nu a fost suficientă pentru investitori, iar acțiunile Microsoft au scăzut cu 10% a doua zi după raportare. Ce urmează Pentru bursă, mesajul central al săptămânii este dacă Big Tech poate susține simultan trei așteptări: creștere de profit peste piață, investiții uriașe în AI și o disciplină financiară care să nu deterioreze prea mult cash-flow-ul. Într-o piață împinsă la maxime istorice de câteva companii, orice abatere de la aceste repere riscă să se vadă rapid în indicii americani. [...]
