Știri
Știri din categoria Bursă
Statul își extrage încă 800 mil. lei din Hidroelectrica printr-un dividend special de 1 mld. lei, potrivit Economedia. Acționarii companiei sunt convocați pe 29 mai să aprobe distribuirea sumei, într-o mișcare care ridică miza asupra capacității Hidroelectrica de a-și finanța investițiile din resurse proprii.
Propunerea vizează repartizarea sub formă de dividende a 1.000.000.000 lei din „rezultat reportat” (dividend special), sumă descrisă în convocator ca surplus realizat din rezerve din reevaluare. Dividendul brut pe acțiune ar urma să fie de 2,223197 lei, conform documentului citat.
Statul român este acționarul majoritar, cu 80% din drepturile de vot, și ar urma să încaseze 800 milioane lei din dividendul special. Diferența, de circa 200 milioane lei, ar reveni investitorilor de la bursă, care dețin împreună aproape 20% din companie, pachet rezultat după listarea din iulie 2023.
Dividendul special propus acum vine peste dividendele de 3,3 miliarde lei distribuite deja din profitul pe anul trecut. Economedia notează că o distribuire „agresivă” de dividende la o companie precum Hidroelectrica înseamnă că o parte mai mare din profit ajunge la acționari, iar companiei îi rămân mai puțini bani pentru investiții.
Recomandate
Fondurile de pensii cer vot cumulativ la Hidroelectrica, un pas care poate schimba echilibrul de putere în Consiliul de Supraveghere și care testează, în premieră, capacitatea administratorilor de Pilon II și III de a acționa coordonat într-o companie de stat listată, potrivit Ziarul Financiar . Hidroelectrica (H2O) a transmis Bursei de Valori București că a primit pe 6 noiembrie o notificare privind intenția unor acționari minoritari de a solicita aplicarea metodei votului cumulativ. Cererea se bazează pe art. 29 alin. (2²) din OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, prevedere introdusă prin Legea 158/2025, care permite acționarilor ce dețin împreună cel puțin 5% din capital să ceară acest mecanism. Cine sunt fondurile și ce urmăresc În notificare apar șapte fonduri de pensii din grupurile NN, Allianz-Țiriac, BCR și Vital: Pilon II (obligatoriu): NN, AZT Viitorul Tău, BCR și Vital Pilon III (facultativ): AZT Moderato, AZT Vivace și BCR Plus La finalul lunii septembrie, cele patru fonduri de Pilon II menționate administrau active de 169,5 mld. lei (31,7 mld. euro) , adică 71,6% din Pilonul II (care totaliza 236,8 mld. lei (44,3 mld. euro) ), conform datelor ASF citate de publicație. Metropolitan Life, Aripi și Pensia Noastră nu apar în notificare. Miza este influențarea componenței Consiliului de Supraveghere, în contextul în care AGOA din 23 octombrie a aprobat declanșarea procedurii de selecție pentru cinci membri ai Consiliului, conform OUG 109/2011. De ce contează votul cumulativ în cazul Hidroelectrica Votul cumulativ schimbă „aritmetica” din adunarea generală: fiecare acționar își înmulțește voturile cu numărul de locuri scoase la vot (în acest caz, cinci) și le poate concentra pe un singur candidat. Un candidat își asigură mandatul dacă strânge peste o șesime din voturile exprimate. Totuși, potrivit calculelor prezentate, toate fondurile de pensii la un loc ar fi sub acest prag , ceea ce înseamnă că, pentru a-și impune un reprezentant, au nevoie de sprijinul altor minoritari. În același timp, statul, cu o participație de circa 80%, și-ar putea împărți voturile pe cinci candidați și ar putea ocupa toate locurile. Structura acționariatului indicată în articol arată că statul român, prin Ministerul Energiei, deținea 80,06% din Hidroelectrica (la 31 decembrie 2025), persoanele juridice 16,8% , iar persoanele fizice 3,1% . Context: guvernanța companiei și ponderea fondurilor în acționariat Hidroelectrica este administrată în sistem dualist: Consiliul de Supraveghere are șapte membri și numește/revocă Directoratul (conducerea executivă), condus în prezent de Iulius-Dan Plăveti. Mandatele actuale expiră în martie 2027, iar în Consiliu există deja un reprezentant venit din zona minoritarilor: Ana-Barbara Bobircă a intrat în decembrie 2023 ca membru provizoriu și a fost confirmată în ianuarie 2024, candidatura fiind propusă de fondurile de pensii administrate de Allianz-Țiriac. Hidroelectrica este și cea mai mare investiție în acțiuni a Pilonului II. La 30 iunie, fondurile de Pilon II aveau acțiuni Hidroelectrica de circa 10,8 mld. lei (2 mld. euro) , iar cele de Pilon III încă 0,4 mld. lei (67 mil. euro) . Raportat la capitalizarea de la acel moment, pachetul cumulat era de aproximativ 13% din companie, față de 9,7% în 2023. La IPO, fondurile au subscris 46,85% din ofertă, adică acțiuni de 4,4 mld. lei (822 mil. euro) . Ce urmează și ce semnal dă piaței Demersul este prezentat ca primul „front comun” al administratorilor de pensii într-o adunare generală , într-un moment în care se pregătește selecția pentru cinci poziții în Consiliul de Supraveghere. Pentru piață, testul real nu este doar activarea mecanismului, ci dacă fondurile reușesc să coaguleze și alți acționari minoritari (care, cumulat, au aproape 20%) pentru a obține efectiv un loc în board. Pe bursă, acțiunile Hidroelectrica se apreciau cu 0,3% , la 187,6 lei , pentru o capitalizare de 84,1 mld. lei (15,7 mld. euro) , iar compania urmează să publice rezultatele pe trimestrul III pe 16 noiembrie , conform articolului. [...]
Bursa de Valori București a pierdut 8,9 miliarde de lei din capitalizare în săptămâna 14–18 septembrie 2026, până la 680,98 miliarde de lei, de la 689,87 miliarde de lei în intervalul 7–11 septembrie, potrivit Economica . Scăderea vine într-o săptămână în care lichiditatea a crescut puternic: rulajul cu acțiuni a urcat la 734,05 milioane de lei, față de 380,02 milioane de lei în săptămâna anterioară. Indicele principal BET a închis săptămâna la 32.757,81 puncte. Cea mai bună zi de tranzacționare a fost vineri, 18 septembrie, cu schimburi de 321,40 milioane de lei, iar cea mai slabă a fost luni, 14 septembrie, cu 66,84 milioane de lei. Lichiditate mai mare, dar capitalizare în scădere Cele mai tranzacționate acțiuni pe segmentul principal al BVB au fost: Banca Transilvania : 166,20 milioane de lei, cotație în creștere cu 3,44% OMV Petrom : 92,05 milioane de lei, cotație în scădere cu 3,11% Hidroelectrica : 84,02 milioane de lei, cotație în creștere cu 4,17% Cele mai mari mișcări de preț din săptămână La capitolul creșteri, cele mai importante avansuri au fost consemnate de: Sinteza : +31,82% Rompetrol Rafinare : +16,35% Green Tech International : +13,56% Cele mai mari scăderi au fost înregistrate de: Sphera Franchise Group : -12,63% One United Properties : -10,03% Farmaceutica Remedia : -9,88% [...]
Investitorii au direcționat masiv subscrierile Fidelis către euro , iar după patru zile emisiunea din noiembrie se apropie de pragul de 1 mld. lei, semn că economisirea în valută rămâne preferată în fața tranșelor în lei, potrivit Ziarul Financiar . În primele patru zile, persoanele fizice au subscris echivalentul a 918 mil. lei (172 mil. euro), iar peste trei sferturi din sumă a mers în titluri denominate în euro. Emisiunea se încheie vineri, 13 noiembrie, conform datelor actualizate miercuri după-amiază. Unde s-au dus banii: euro, cu accent pe scadența de 10 ani Cea mai mare parte a subscrierilor în euro a fost atrasă de tranșa cu scadență la 10 ani, care oferă o dobândă de 6,6% pe an: investitorii au plasat aici 83 mil. euro. Tranșa în euro pe trei ani, cu dobândă de 4,5%, a atras 44 mil. euro. Tranșa destinată donatorilor de sânge, cu dobândă de 5,5%, a strâns 8 mil. euro. Per total, subscrierile în euro au ajuns la 134 mil. euro. Tranșele în lei: 201 mil. lei, cu interes mai mare pe 2 ani În lei, investitorii au subscris 201 mil. lei (38 mil. euro). Cea mai mare sumă a fost atrasă de titlurile pe doi ani, cu dobândă de 6,6%, unde s-au strâns 90 mil. lei (17 mil. euro). Pe următoarele locuri, ca volum, se află: tranșa pentru donatorii de sânge, cu dobândă de 7,6%: 41 mil. lei (8 mil. euro); titlurile pe patru ani, cu dobândă de 7,15%: 39 mil. lei (7 mil. euro); titlurile pe 10 ani, cu dobândă de 7,75%: 31 mil. lei (6 mil. euro). Ce urmează: listarea la BVB și regimul fiscal Veniturile din titlurile Fidelis nu se impozitează, iar dobânda se plătește o dată pe an. Titlurile urmează să intre la tranzacționare pe Bursa de Valori București din 19 noiembrie. [...]
O acțiune colectivă a investitorilor împotriva Nvidia și a CEO-ului Jensen Huang ridică riscuri de guvernanță și conformitate, după un scandal care a șters circa 190 mld. dolari din capitalizarea bursieră , potrivit WinFuture . Procesul a fost depus la un tribunal federal din San José, California, iar acționarii acuză conducerea că ar fi indus piața în eroare prin omisiuni legate de o relație personală cu potențiale implicații de securitate națională. Ce reclamă investitorii și de ce contează pentru piață Plângerea, depusă de Rosen Law Firm în numele investitorilor, susține că Nvidia ar fi ascuns relația lui Jensen Huang cu „Alice H.”, fost manager la operatorul de centre de date Megaspeed (cu sediul în Singapore). Autoritățile americane o suspectează pe aceasta de implicare într-o operațiune de spionaj în favoarea Chinei. Potrivit reclamanților, nedezvăluirea acestor circumstanțe ar fi: „umflat artificial” prețul acțiunilor; mascat îngrijorări de securitate națională care ar putea afecta reputația și perspectivele de business ale companiei. Reacția bursei: scădere de 4,27% și pierdere masivă de capitalizare Publicația notează, citând Politico , că acțiunile Nvidia au scăzut luni cu 4,27%, până la 178,67 dolari (aprox. 821 lei). În urma declinului, compania ar fi pierdut aproximativ 190 miliarde dolari (aprox. 874 miliarde lei) din valoarea de piață. Acțiunea în instanță a fost depusă la cinci minute după închiderea bursei și ar putea viza „sute sau mii” de acționari, conform articolului. Presiune suplimentară: anchetă privind exporturile și trasabilitatea cipurilor Dincolo de componenta de guvernanță, cazul capătă și o dimensiune operațională și de reglementare: Megaspeed, partener comercial aflat în relație cu Nvidia, este investigat pentru posibile încălcări ale restricțiilor SUA la exportul de cipuri avansate pentru inteligență artificială. În acest context, acțiunea colectivă pune sub semnul întrebării cât de riguros monitorizează Nvidia destinația procesoarelor sale și avertizează asupra riscului de ocolire a legislației americane privind exporturile. FBI investighează; Nvidia anunță o anchetă internă Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat că FBI investighează cazul. După o discuție cu Huang, Trump a spus că acesta i-ar fi transmis că nu știa că femeia ar fi fost spioană. Jensen Huang a afirmat, într-o scrisoare deschisă, că sprijină pe deplin investigațiile și că este angajat în protejarea securității naționale a SUA. Compania a anunțat și o investigație internă independentă. Guvernul chinez a respins acuzațiile, calificându-le drept o „campanie de calomnie” nefondată, potrivit materialului. [...]
Riscul de volatilitate pe Nvidia crește dacă CEO-ul Jensen Huang ar fi forțat să plece , pe fondul unor acuzații și investigații care, potrivit Bild , includ o presupusă relație cu o posibilă spioană chineză, anchete ale FBI și o acțiune în justiție inițiată de investitori. Publicația susține că presiunea asupra lui Jensen Huang (63 de ani) s-a intensificat, iar întrebarea centrală pentru piață este ce s-ar întâmpla dacă unul dintre cei mai influenți lideri ai boomului inteligenței artificiale și-ar pierde funcția. Miza, în această logică, nu este doar reputațională: o schimbare bruscă la vârf poate declanșa reevaluări rapide ale companiei, cu efecte în lanț asupra sectorului. Un element relevant pentru investitorii de retail este avertismentul că impactul nu s-ar limita la cei care dețin direct acțiuni Nvidia. Bild afirmă că inclusiv economisitorii din Germania ar putea fi afectați, chiar dacă „nu au cumpărat niciodată conștient” acțiuni Nvidia, sugerând expuneri indirecte prin produse de economisire sau investiții diversificate (de tip fonduri/indici), fără a detalia instrumentele exacte în fragmentul disponibil. Materialul integral, care ar urma să explice consecințele pentru portofolii și amploarea riscului, este disponibil în format BILDplus, astfel că informațiile publice din articol rămân limitate la cadrul general al acuzațiilor și la scenariul de piață asociat unei eventuale plecări a CEO-ului. [...]
Simtel Team a semnat un contract EPC de 17 mil. euro (aprox. 91 mil. lei), echivalent cu circa 30% din capitalizarea sa bursieră , un ordin de mărime care poate conta direct în vizibilitatea veniturilor companiei listate la BVB, potrivit Ziarul Financiar . Simtel Team (simbol SMTL) a semnat prin Simtel Italia un contract de tip EPC (inginerie, achiziții și construcție) în valoare de 17 mil. euro, fără TVA, pentru construirea unei centrale fotovoltaice în provincia Foggia, regiunea Apulia (Italia). Beneficiarul este Reden Santino Srl, iar lucrările ar urma să dureze aproximativ 12 luni, conform graficului de execuție convenit de părți. Dimensiunea contractului este relevantă și prin raportare la evaluarea de piață: valoarea lui reprezintă circa 30% din capitalizarea bursieră a Simtel, de 301 mil. lei (56 mil. euro) la închiderea ședinței de luni, notează publicația. Raportul a fost publicat după închiderea pieței. Acțiunile SMTL au încheiat ședința nemodificate, la 37 lei, după ce în cursul zilei coborâseră până la 36,4 lei. Prețul este cu aproape 40% sub maximul ultimelor 52 de săptămâni (61,4 lei) și la circa 5% peste minimul perioadei. Contractul din Italia este al doilea anunț din zona fotovoltaică în mai puțin de o lună, după ce pe 15 octombrie compania a raportat semnarea unui contract pentru dezvoltarea unei centrale fotovoltaice. În acționariat, fondatorii Iulian Nedea, Sergiu-Eugen Bazarciuc și Radu-Laurențiu Vilău dețin împreună aproape 60% din acțiuni. Simtel urmează să publice rezultatele pe trimestrul al treilea pe 18 noiembrie, iar teleconferința cu investitorii este programată a doua zi. [...]
