Știri
Știri din categoria Bursă
Statul își extrage încă 800 mil. lei din Hidroelectrica printr-un dividend special de 1 mld. lei, potrivit Economedia. Acționarii companiei sunt convocați pe 29 mai să aprobe distribuirea sumei, într-o mișcare care ridică miza asupra capacității Hidroelectrica de a-și finanța investițiile din resurse proprii.
Propunerea vizează repartizarea sub formă de dividende a 1.000.000.000 lei din „rezultat reportat” (dividend special), sumă descrisă în convocator ca surplus realizat din rezerve din reevaluare. Dividendul brut pe acțiune ar urma să fie de 2,223197 lei, conform documentului citat.
Statul român este acționarul majoritar, cu 80% din drepturile de vot, și ar urma să încaseze 800 milioane lei din dividendul special. Diferența, de circa 200 milioane lei, ar reveni investitorilor de la bursă, care dețin împreună aproape 20% din companie, pachet rezultat după listarea din iulie 2023.
Dividendul special propus acum vine peste dividendele de 3,3 miliarde lei distribuite deja din profitul pe anul trecut. Economedia notează că o distribuire „agresivă” de dividende la o companie precum Hidroelectrica înseamnă că o parte mai mare din profit ajunge la acționari, iar companiei îi rămân mai puțini bani pentru investiții.
Recomandate
Bursa de Valori București a pierdut 8,9 miliarde de lei din capitalizare în săptămâna 14–18 septembrie 2026, până la 680,98 miliarde de lei, de la 689,87 miliarde de lei în intervalul 7–11 septembrie, potrivit Economica . Scăderea vine într-o săptămână în care lichiditatea a crescut puternic: rulajul cu acțiuni a urcat la 734,05 milioane de lei, față de 380,02 milioane de lei în săptămâna anterioară. Indicele principal BET a închis săptămâna la 32.757,81 puncte. Cea mai bună zi de tranzacționare a fost vineri, 18 septembrie, cu schimburi de 321,40 milioane de lei, iar cea mai slabă a fost luni, 14 septembrie, cu 66,84 milioane de lei. Lichiditate mai mare, dar capitalizare în scădere Cele mai tranzacționate acțiuni pe segmentul principal al BVB au fost: Banca Transilvania : 166,20 milioane de lei, cotație în creștere cu 3,44% OMV Petrom : 92,05 milioane de lei, cotație în scădere cu 3,11% Hidroelectrica : 84,02 milioane de lei, cotație în creștere cu 4,17% Cele mai mari mișcări de preț din săptămână La capitolul creșteri, cele mai importante avansuri au fost consemnate de: Sinteza : +31,82% Rompetrol Rafinare : +16,35% Green Tech International : +13,56% Cele mai mari scăderi au fost înregistrate de: Sphera Franchise Group : -12,63% One United Properties : -10,03% Farmaceutica Remedia : -9,88% [...]
Bursa de Valori București a închis pe roșu, în ciuda unui rulaj de peste 135 milioane lei , semn că vânzările au venit pe fondul unei activități ridicate, potrivit Economica . Indicele BET, care urmărește cele mai lichide 20 de companii, a scăzut cu 0,56%, până la 35.499,79 puncte. Mișcarea a fost în linie cu restul indicilor principali: BET-Plus a coborât cu 0,54%, BET-XT cu 0,48%, iar BET-BK cu 0,40%. Lichiditatea s-a concentrat pe câteva simboluri mari Pe Piața Reglementată, cele mai tranzacționate au fost: Hidroelectrica : 13,02 milioane lei Fondul Deschis de Investiții ETF BET Patria Tradeville: 12,55 milioane lei Banca Transilvania: 10,9 milioane lei Diferențe între sectoare: SIF-urile au urcat, energia a tras în jos Indicele BET-FI (societăți de investiții financiare) a avansat cu 0,83%, în timp ce BET-NG (energie și utilități) a închis în scădere cu 0,74%. Pe piața AeRO, indicele BETAeRO a pierdut 0,08%. Cele mai mari variații la închidere Cele mai bune evoluții au fost consemnate de: Bittnet Systems: +14,68% Aeta: +13,59% Electroaparataj: +9,33% Cele mai mari scăderi au fost: Rompetrol Well Services: -3,74% Societatea Energetică Electrica: -3,63% Hidroelectrica: -2,91% [...]
Ministerul Energiei își întărește controlul asupra direcției de investiții a Hidroelectrica pentru 2027–2030 , după ce acționarii companiei au aprobat în AGA un document care fixează ținte și priorități ce urmează să fie integrate în viitoarea „Scrisoare de așteptări”, potrivit Ziarul Financiar . Adunarea generală ordinară a avut loc pe 30 iulie, iar documentul aprobat este intitulat „Perspectiva Ministerului Energiei asupra elementelor principale ce ar trebui incluse în strategia de investiţii a Hidroelectrica S.A., ale cărei elemente se impun a fi integrate în viitoarea Scrisoare de aşteptări”, conform informațiilor publicate de BVB. Ce cere statul, ca acționar majoritar Demersul vine în contextul în care Ministerul Energiei deține 80% din acțiunile Hidroelectrica și solicitase anterior un „angajament ferm” privind extinderea investițiilor. Direcțiile strategice vizate pentru perioada 2027–2030 includ: dezvoltarea de capacități de stocare în baterii; proiecte în surse regenerabile, precum eolian și solar; retehnologizări; revizuirea indicatorilor de performanță ai conducerii. Context bursier și financiar Hidroelectrica (simbol H2O) este cel mai mare producător de energie din România și este evaluată la circa 90 de miliarde de lei, după o creștere de aproape 60% a acțiunilor în ultimul an, conform aceleiași surse. În T1/2026, compania și-a majorat profitul net cu 122%, la 1,3 mld. lei, pe fondul unui debit al Dunării mai mare și al extinderii portofoliului de clienți. Veniturile au ajuns la 3,1 mld. lei, în creștere cu 67%. De ce contează pentru investitori Aprobarea documentului în AGA formalizează așteptările acționarului majoritar privind alocarea capitalului și criteriile de performanță ale managementului, într-o companie cu pondere mare în piața de capital locală. În practică, țintele privind stocarea, regenerabilele și retehnologizările pot influența ritmul investițiilor și prioritățile operaționale în intervalul 2027–2030, urmând să fie reflectate în „Scrisoarea de așteptări” menționată în document. [...]
Kremlinul ridică riscul de escaladare, după ce a transmis că Ucraina „va trebui să plătească” pentru atacurile cu drone desfășurate în ultimele luni în profunzimea Rusiei, inclusiv în timpul alegerilor legislative, potrivit Wall Street . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre o posibilă reluare a negocierilor de pace, pe care Moscova sugerează că le-ar putea amâna sau condiționa. Potrivit materialului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat la conferința de presă zilnică faptul că „Ucraina va trebui să plătească un preț pentru acțiunile care au avut loc în ultimele luni”, adăugând că forțele ruse „continuă operațiunea militară specială”. Atacurile cu drone și țintele vizate În context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone „în adâncimea teritoriului rus”, care ar viza în special: centre logistice; rafinării. În același timp, Vladimir Putin a recunoscut luna trecută că loviturile provoacă pagube, dar a susținut că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse, conform informațiilor citate în articol. Efectul asupra negocierilor: Moscova sugerează o reevaluare Declarațiile lui Peskov sunt plasate după o poziție exprimată vineri de Putin, care a spus că Rusia este pregătită pentru negocieri de pace, dar că atacurile ucrainene cu drone din timpul alegerilor legislative au redus și mai mult șansele reluării discuțiilor. Putin a afirmat că în noaptea de 19 spre 20 septembrie, „în ziua principală a alegerilor”, s-ar fi încercat un atac aerian masiv asupra Moscovei, susținând că „peste 1.600 de drone” au intrat practic în zona Moscovei. Liderul rus a acuzat, de asemenea, Ucraina de atacuri asupra unor secții de votare. În acest context, Putin a indicat că Rusia „va reflecta bine” dacă mai este dispusă să revină la masa negocierilor și că eventualele decizii vor fi luate „pe baza propriilor interese”. Context separat: controlul armamentelor SUA–Rusia Separat de dosarul ucrainean, Kremlinul a apreciat că discuțiile dintre SUA și Rusia privind controlul armamentelor ar fi trebuit reluate „de mult timp” și că, odată repornite, vor necesita negocieri „îndelungate și minuțioase” la nivel de experți. Întrebat despre îndemnul președintelui american Donald Trump pentru negocieri trilaterale SUA–Rusia–China pe controlul armamentelor, Peskov a spus că Beijingul și-a reiterat decizia de a nu participa, iar din informațiile Moscovei poziția Chinei nu s-a schimbat, invocând și argumentul Chinei că arsenalul său nuclear este mult mai mic decât cel al Rusiei și SUA. [...]
Bursa Internațională a Moldovei (BIMx își propune să înceapă tranzacționarea în câteva luni , după admiterea brokerilor și a emitenților, potrivit Economedia . Platforma, dezvoltată în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) , a fost lansată oficial luni, la Chișinău. Evenimentul a avut loc în prezența premierului Vasile Tofan și a ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, informație transmisă de Agerpres și preluată de publicație. Miza operațională imediată este trecerea de la lansarea formală la funcționarea efectivă a pieței, prin finalizarea procedurilor de admitere pentru intermediari și companii. Ce urmează: admiterea participanților și startul tranzacționării Directorul general al BIMx, Veronica Arpintin , a spus că procesul de admitere a brokerilor și emitenților începe „astăzi”, iar după încheierea acestor proceduri „în câteva luni” ar urma să înceapă tranzacționarea. „Astăzi, începem procesul de admitere a brokerilor şi emitenţilor. Odată finalizate aceste proceduri, în câteva luni, vom începe tranzacţionarea.” În același mesaj, Arpintin a indicat drept obiective creșterea capitalizării pieței bursiere, cu accent pe lichiditate și pe dezvoltarea pieței secundare (segmentul în care se tranzacționează titluri deja emise). Capitalul BIMx și planul de majorare până la final de 2026 Potrivit declarațiilor citate, BIMx are în prezent un capital social de 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei), care ar putea fi majorat până la finalul anului 2026 la 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei). Arpintin a precizat că există scrisori de intenție pentru 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), iar 0,5 milioane de euro (aprox. 2,5 milioane lei) ar rămâne disponibili, în contextul căutării de investitori instituționali și parteneri strategici. De ce contează pentru companii și stat Conform conducerii BIMx, noua bursă este prezentată ca infrastructură de finanțare: pentru companii, acces la capital și la bune practici; pentru stat, un sistem financiar „mai puternic, mai sănătos și mai rezilient”; pentru investitori, acces la companiile și economia Republicii Moldova. [...]
China înăsprește filtrul pentru IPO-urile din robotica umanoidă , după ce volatilitatea de pe bursă și calitatea discutabilă a unor venituri au ridicat semne de întrebare asupra evaluărilor, potrivit Mediafax . Mesajul transmis informal către bănci și investitori este că listările din sector vor fi analizate mai strict, într-o încercare de a tempera entuziasmul fără a abandona o tehnologie considerată strategică. Schimbarea de ton vine după debutul agitat al Unitree Robotics la Shanghai, relatat de Reuters: acțiunile au urcat de peste cinci ori în prima zi, dar ulterior au ajuns să fie cu 55% sub maximul atins după listare. Episodul a reaprins întrebarea centrală pentru piață: cât din „povestea” roboților umanoizi este susținută de vânzări comerciale și cât de capital speculativ. Reglementatorul ridică ștacheta, fără o interdicție oficială Surse citate de Reuters spun că unele listări au fost, practic, înghețate temporar, însă nu există o interdicție formală pentru întregul sector. Măsura este descrisă ca o încetinire țintită, pe fondul unei priorități strategice mai largi: China promovează „inteligența întrupată”, adică sisteme de inteligență artificială capabile să perceapă și să acționeze în lumea fizică, iar roboții umanoizi sunt în centrul acestei direcții. În acest context, cel puțin șase companii chineze din domeniu se pregătesc pentru listare, inclusiv Deep Robotics, X Square Robot și AGIBOT, potrivit aceleiași surse. Miza pentru bursă: veniturile „de proiect” versus cererea reală Una dintre preocupările principale ale autorităților vizează calitatea veniturilor raportate de unele companii. În material sunt menționate venituri generate de centre de colectare a datelor pentru roboți și proiecte realizate împreună cu administrații locale, care pot umfla rapid cifra de afaceri. În unele cazuri, guvernele locale ar fi contribuit cu 80%-90% din investiția inițială în proiecte comune. Aceste contracte pot sprijini evaluările și îndeplinirea condițiilor pentru listare, dar întrebarea este dacă reflectă o cerere comercială independentă. O persoană apropiată investitorilor din domeniu estimează că evaluările unor companii ar putea scădea cu 60%-70% dacă veniturile asociate centrelor de colectare a datelor ar fi eliminate din calcule. Separat, Shao Tianlan, director general la Mech-Mind Robotics , a scris pe WeChat că unele companii foarte bine evaluate din zona „inteligenței întrupate” ar obține venituri prin centre de colectare a datelor, tranzacții cu părți afiliate și alte mecanisme considerate nesustenabile. Acțiunile Mech-Mind au scăzut cu aproape 20% față de maximul din prima zi de tranzacționare, pe 1 septembrie, potrivit Reuters. Ce urmează: accent pe comenzi, nu pe demonstrații Semnalul pentru investitori și companii este că „standardul” se mută de la demonstrații spectaculoase la implementare efectivă: câți roboți ajung să lucreze în fabrici, câți clienți plătesc și dacă veniturile sunt recurente. În paralel, finanțarea pentru tehnologie rămâne disponibilă: companiile de pe continent au atras 148,9 miliarde de dolari (aprox. 670 miliarde lei) în 2026 până acum prin vânzări de acțiuni și obligațiuni convertibile, cu 59% peste aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor LSEG citate de Reuters. [...]
