Știri
Știri din categoria Politică

Președintele Nicușor Dan a sugerat că instanțele nu „cenzurează” excluderile din partide, o poziționare care readuce în prim-plan limita dintre autonomia internă a formațiunilor politice și controlul judecătoresc, într-un moment în care decizii ale PNL au ajuns rapid în fața Tribunalului Ilfov, potrivit G4Media.
Declarația a fost făcută vineri, la Bruxelles, într-o conferință de presă. Nicușor Dan a vorbit despre excluderea membrilor dintr-un partid ca despre o „voință politică” pe care instanțele nu ar fi cenzurat-o, adăugând expresia „poate din păcate”.
„În 35 de ani de democrație ați văzut vreun partid care să se jeneze să dea oameni afară pentru că există un motiv sau nu există un motiv? Evident e o voință politică care nu a fost niciodată, poate din păcate, cenzurată de instanțele de judecată.”
Afirmația vine în condițiile în care președintele a minimalizat suspendarea „în timp record” de către Tribunalul Ilfov a unor decizii luate de PNL împotriva „grupării Veștea”, conform aceleiași surse.
G4Media amintește că, în legea partidelor politice, a existat un articol potrivit căruia dobândirea sau pierderea calității de membru era supusă „numai jurisdicției interne” a partidului, conform statutului.
Articolul a fost declarat neconstituțional în 2013, însă Curtea Constituțională a nuanțat: instanțele nu analizează „oportunitatea” excluderii (adică dacă decizia e politicește justificată), ci doar dacă excluderea a fost făcută cu respectarea statutului partidului.
În practică, această distincție contează pentru conflictele interne din partide care ajung în instanță: controlul judecătoresc nu intră pe fondul deciziei politice, dar poate verifica respectarea regulilor interne asumate prin statut.
Recomandate

PSD riscă să blocheze rapid învestirea premierului desemnat Siegfried Mureșan , după ce secretarul general al partidului, Claudiu Manda , a anunțat că va vota împotriva susținerii acestuia în ședința conducerii de luni, potrivit HotNews . Miza imediată este aritmetica parlamentară: pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar poziția PSD poate decide dacă noul guvern trece sau nu de vot. Nicușor Dan l-a desemnat joi pe eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, propunerea PNL–USR–UDMR, pentru funcția de prim-ministru. PSD își discută poziția luni, de la ora 11:00, în Biroul Permanent Național. De ce spune Manda că PSD nu ar trebui să îl susțină Manda a declarat duminică seară, la Antena 3, că va vota împotriva susținerii lui Mureșan, argumentând că acesta ar urma să continue politicile fostului premier Ilie Bolojan. „Eu o să votez ca PSD să nu se alăture acestui demers și să voteze un guvern Siegfried Mureșan (...) își propune să continue politicile domnului Bolojan, deci avem de-a face doar cu un alt Bolojan, ceva mai tânăr.” Întrebat despre afirmația lui Mureșan că ar păstra direcția liderului PNL, Manda a răspuns: „Păi, de-aia l-am dat jos pe Bolojan.” În același context, liderul PSD a susținut că partidul își dorește o schimbare de direcție, criticând abordarea pe care o asociază cu „tăieri” și „măriri de taxe”. El a spus că, dacă Mureșan păstrează această direcție, „nici nu cred că ar trebui să ne caute”. Ce scenariu avansează PSD pentru o majoritate alternativă Manda a afirmat că nu crede că PSD va reveni asupra rezoluției potrivit căreia nu votează un guvern din care nu face parte. În același timp, a descris cum ar vedea o majoritate „în jurul PSD”, în condițiile pragului de 233 de voturi pentru învestire: PSD; minoritățile naționale (o parte dintre ele); partide mici și parlamentari neafiliați; posibil UDMR; „posibili parlamentari” care ar putea vota inclusiv din PNL și USR, potrivit lui Manda. Rămâne de văzut dacă poziția exprimată de Manda va fi împărtășită de majoritatea conducerii PSD în ședința de luni și dacă tabăra care îl susține pe Mureșan poate strânge voturile necesare fără social-democrați. [...]

PNL avertizează că refuzul PSD de a susține Guvernul Mureșan prelungește criza politică și poate amplifica riscurile economice , inclusiv printr-o posibilă degradare a ratingului de țară, potrivit Agerpres . Într-un comunicat, PNL susține că PSD a decis „adâncirea” și „prelungirea” crizei politice prin hotărârea de a nu sprijini un guvern condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . Liberalii califică argumentele invocate de social-democrați drept „manipulatoare și, parțial, mincinoase” și afirmă că, timp de peste patru luni, conducerea PSD nu a găsit o soluție la criza pe care ar fi declanșat-o. Miza: bugetul, energia și fondurile europene, pe fondul incertitudinii politice PNL afirmă că PSD ar fi trebuit să decidă asupra învestirii doar după analizarea programului de guvernare, a echipei propuse și a „soluțiilor concrete” pentru problemele curente. În același mesaj, liberalii indică teme care ar necesita un executiv „cu puteri depline”: rectificarea bugetară; proiectul de buget pentru 2027; evoluția prețurilor la energie; continuarea absorbției fondurilor europene; situația de securitate regională. PNL: respingerea guvernului poate pune presiune pe ratingul de țară Potrivit PNL, respingerea unui nou guvern „cu argumente populiste” ar prelungi criza și ar implica „asumarea riscului degradării ratingului de țară”. În acest context, partidul cere ca formațiunile parlamentare să analizeze programul și componența guvernului propus, dar și consecințele prelungirii crizei, înainte de votul de învestitură. PNL mai transmite că susține demersurile premierului desemnat de a prezenta, în termenul constituțional, programul de guvernare și lista miniștrilor. Decizia PSD și pașii următori Biroul Permanent Național al PSD a decis luni să nu susțină guvernul care urmează să fie alcătuit de Siegfried Mureșan. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că recomandarea va fi înaintată Consiliului Politic Național, forul statutar relevant, și că decizia a fost luată în unanimitate. [...]

Lipsa de dialog direct cu PSD complică formarea majorității pentru Guvernul Mureșan , după ce liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că premierul desemnat, Siegfried Mureșan , nu l-a contactat pentru discuții, în timp ce președintele PNL, Ilie Bolojan , i-a cerut o întâlnire, potrivit Agerpres . Grindeanu a declarat, într-o conferință de presă la sediul central al PSD, că se aștepta ca Mureșan să îl caute „din politețe” dacă își dorește voturile PSD, mai ales în contextul în care PSD anunțase că are o ședință luni. „În mod normal, trebuia să mă caute domnia sa, cred, dacă ar fi vrut voturile de la noi. Nu s-a întâmplat lucrul acesta.” Bolojan cere întâlnire, nu Mureșan În schimb, Grindeanu a afirmat că a fost contactat de Ilie Bolojan, care i-a propus o întâlnire în cursul acestei săptămâni. Liderul PSD a spus că nu a fost stabilită data și că nu știe motivul exact al întâlnirii. „M-a sunat, în schimb, și m-a căutat Ilie Bolojan. (...) M-a întrebat dacă săptămâna asta ne putem întâlni.” Mureșan: discuții întâi cu PNL, USR și UDMR; „testul” ar fi la PSD Tot luni, Siegfried Mureșan a declarat într-un interviu că va discuta mai întâi cu grupurile parlamentare ale PNL, USR și UDMR, urmând ca ulterior să prezinte programul de guvernare și grupului minorităților naționale. În același context, Mureșan a susținut că „testul adevărului” îl va da PSD, care ar trebui să decidă dacă vrea un guvern proeuropean sau dacă se află într-un „parteneriat consolidat” cu AUR, de care ar depinde trecerea Guvernului. [...]

UDMR condiționează sprijinul pentru învestirea Guvernului de existența unei majorități de 233 de voturi , iar dacă aceasta nu se conturează, Uniunea ar putea recomanda retragerea mandatului premierului desemnat Siegfried Mureșan , potrivit Adevărul . Mesajul transmis de Kelemen Hunor indică un risc de blocaj instituțional și prelungire a crizei politice, în condițiile în care PSD a ieșit din coaliție. Kelemen Hunor a declarat luni, la Parlament, că „ceea ce a rămas din vechea coaliție nu are o majoritate” și că este „foarte departe” de pragul de 233 de voturi necesare pentru desemnare, conform Agerpres (citată de publicație). Liderul UDMR a spus că au existat discuții cu Siegfried Mureșan și cu reprezentanți ai PNL și USR, iar consultările continuă. Miza pentru UDMR: programul de guvernare și „punctele cardinale” UDMR își leagă decizia de conținutul programului de guvernare și de răspunsurile premierului desemnat la teme concrete, inclusiv: fiscalitate și buget; sprijin pentru persoanele care „au nevoie de ajutor”; program economic; dezvoltare și investiții. Kelemen Hunor a anunțat și o ședință internă „probabil” a doua zi după-amiază, în care formațiunea ar urma să decidă cum continuă. Scenariul retragerii mandatului: evitarea unui vot pierdut în Parlament Liderul UDMR a admis explicit varianta în care Uniunea ar sugera depunerea mandatului lui Siegfried Mureșan dacă devine evident că nu se pot strânge 233 de voturi, pentru a evita un vot în Parlament cu un sprijin mult sub pragul necesar. „Dacă ajungem la concluzia că nu există 233 de voturi în niciun fel (...), atunci trebuie să luăm o decizie (...) sau spunem că e mai bine într-un astfel de situație să nu prelungim conflictul (...) și sugerăm (...) să depună mandatul domnului Mureșan”. Totuși, Hunor a subliniat că decizia finală depinde și de opțiunea premierului desemnat de a merge sau nu până la votul din Parlament. „Mie nu-mi place să vin în Parlament doar ca să pierd, doar ca să avem mai puține voturi decât necesită investirea Guvernului.” În acest moment, potrivit declarațiilor sale, discuțiile nu au avansat, iar următorul pas este evaluarea programului și identificarea unor „puncte cardinale” care ar putea susține o prezentare credibilă în comisiile reunite și în plen. [...]

PNL recunoaște că o campanie online pentru Nicolae Ciucă a fost contraproductivă și a ajuns să-l avantajeze pe Călin Georgescu , potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al partidului, Ionel Bogdan , făcute la Adevărul . Episodul ridică o problemă operațională de control și eficiență a cheltuielilor de campanie: mesajele gândite pentru candidatul PNL nu au livrat rezultatul urmărit și au alimentat, în percepția publică, o asociere cu un alt candidat. Ionel Bogdan a spus, la „Interviurile Adevărul”, că „s-au suprapus două campanii”, ceea ce a creat impresia unei promovări a lui Călin Georgescu de către PNL, „ceea ce nu era deloc adevărat”. În explicația sa, consultanții au construit o campanie pentru Nicolae Ciucă pe teme precum „patriotism” și „țară”, considerate potrivite profilului său militar, însă efectul final a fost invers. „Deci da, asta a fost o țeapă, efectiv (…) am luat-o, pentru că nu a funcționat pentru Ciucă (…) ci a funcționat pentru un alt candidat”, a afirmat Ionel Bogdan. De ce contează: risc de deturnare a mesajelor și eficiență scăzută a campaniilor Recunoașterea publică a PNL indică o vulnerabilitate în execuția campaniilor online: chiar și atunci când mesajele sunt „corecte” ca intenție, ele pot fi preluate, reinterpretate sau pot produce efecte politice în afara controlului inițiatorului. În termeni practici, asta înseamnă că o parte din resursele investite în promovare poate ajunge să genereze beneficii de imagine pentru alt competitor. Întrebări despre finanțarea lui Călin Georgescu În aceeași discuție, Ionel Bogdan a ridicat semne de întrebare privind sursele de finanțare ale activităților lui Călin Georgescu, invocând lipsa unor venituri „justificate la nivel public” în raport cu cheltuieli pe care le descrie drept consistente, inclusiv pentru pază. „O gardă de corp costă niște mii de euro pe lună”, a mai spus purtătorul de cuvânt al PNL. Publicația nu indică, în fragmentul citat, dovezi sau detalii suplimentare despre aceste finanțări, ci doar faptul că oficialul PNL formulează public întrebarea. [...]

PNL readuce în discuție alegerile anticipate după ce PSD a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului condus de Siegfried Mureșan , iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că actualul Parlament nu mai poate produce o majoritate stabilă, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat luni, 21 septembrie, pe Facebook, Gheorghiu (președinte al PNL Sector 4) a acuzat PSD că își schimbă pozițiile „în funcție de evoluția politică” și că prelungește „nejustificat” criza politică. În logica ei, refuzul de a susține guvernul propus ar arăta că social-democrații nu sunt dispuși să sprijine „reforma reală a statului” și „tăierea privilegiilor”. Gheorghiu a trecut în revistă, în mesaj, mai multe etape ale poziționării PSD din ultimele luni, culminând cu respingerea unui guvern condus de Mureșan, descris de PSD drept „un Bolojan 2.0”. Ea a concluzionat că PSD „nu va accepta niciodată un guvern care susține reforma reală a statului și tăierea privilegiilor”. De ce contează: blocajul politic împinge spre scenariul anticipatelor Mesajul PNL mută accentul de la negocieri pentru o majoritate la ideea că soluția ar fi resetarea legislativului prin alegeri anticipate , dacă Parlamentul „nu poate genera o majoritate stabilă pentru guvernare”. În același timp, Gheorghiu susține că România are nevoie de „un Guvern stabil” de cinci luni, „de când PSD și AUR au demis guvernul fără să aibă o soluție de pus în loc”. Ce urmează, potrivit declarațiilor citate După ce PSD a transmis că nu va vota un guvern cu Siegfried Mureșan premier, Oana Gheorghiu afirmă că partidul i-a cerut acestuia să își depună mandatul. În lipsa unei majorități funcționale, ea indică drept opțiune alegerile anticipate și formarea „unui nou Parlament”, fără a detalia pașii concreți sau un calendar. [...]