Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a sugerat că instanțele nu „cenzurează” excluderile din partide, o poziționare care readuce în prim-plan limita dintre autonomia internă a formațiunilor politice și controlul judecătoresc, într-un moment în care decizii ale PNL au ajuns rapid în fața Tribunalului Ilfov, potrivit G4Media.
Declarația a fost făcută vineri, la Bruxelles, într-o conferință de presă. Nicușor Dan a vorbit despre excluderea membrilor dintr-un partid ca despre o „voință politică” pe care instanțele nu ar fi cenzurat-o, adăugând expresia „poate din păcate”.
„În 35 de ani de democrație ați văzut vreun partid care să se jeneze să dea oameni afară pentru că există un motiv sau nu există un motiv? Evident e o voință politică care nu a fost niciodată, poate din păcate, cenzurată de instanțele de judecată.”
Afirmația vine în condițiile în care președintele a minimalizat suspendarea „în timp record” de către Tribunalul Ilfov a unor decizii luate de PNL împotriva „grupării Veștea”, conform aceleiași surse.
G4Media amintește că, în legea partidelor politice, a existat un articol potrivit căruia dobândirea sau pierderea calității de membru era supusă „numai jurisdicției interne” a partidului, conform statutului.
Articolul a fost declarat neconstituțional în 2013, însă Curtea Constituțională a nuanțat: instanțele nu analizează „oportunitatea” excluderii (adică dacă decizia e politicește justificată), ci doar dacă excluderea a fost făcută cu respectarea statutului partidului.
În practică, această distincție contează pentru conflictele interne din partide care ajung în instanță: controlul judecătoresc nu intră pe fondul deciziei politice, dar poate verifica respectarea regulilor interne asumate prin statut.
Recomandate
PNL grăbește resetarea conducerii și a regulilor interne printr-un Congres extraordinar duminică , după ce Consiliul Național Extraordinar a votat convocarea reuniunii și un pachet de modificări de statut, potrivit Agerpres . Congresul este programat duminică, de la ora 12:00, la Romexpo. Decizia de convocare a Congresului Extraordinar a fost adoptată cu 566 de voturi „pentru”, 97 „împotrivă” și 18 abțineri, a anunțat deputatul PNL Ionel Bogdan, după ședință. Consiliul Național Extraordinar s-a desfășurat online. Ce schimbă PNL în statut și de ce contează operațional În aceeași ședință, Consiliul Național Extraordinar a aprobat modificarea Statutului PNL cu 551 de voturi „pentru”, 128 „împotrivă” și 3 abțineri. Conform unui comunicat al partidului, principalele modificări vizează: crearea Biroului Permanent Național (BPN) ca structură centrală de conducere; desființarea BEx, descris ca „structură dovedită nefuncțională”, cu integrarea atribuțiilor sale în BPN; revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni; reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unu. Alte schimbări prevăd înființarea Comisiei Naționale pentru Litigii, care ar urma să judece litigiile rezultate din sancțiunile aplicate membrilor, precum și „clarificarea procedurilor de sancționare”. Miza Congresului: delegați, moțiuni și calendar strâns Consiliul a stabilit norma de reprezentare pentru Congresul Extraordinar din 21 iunie la 2.500 de delegați. Totodată, a fost deschisă depunerea de moțiuni pentru Congres, cu termen-limită sâmbătă, ora 17:00. În contextul pregătirilor, premierul desemnat Adrian Veștea , prim-vicepreședinte al partidului, care și-a anunțat intenția de a candida la funcția de președinte, solicitase amânarea Congresului pentru săptămâna viitoare. Componenta juridică: acțiune la Tribunalul Ilfov Agerpres mai relatează că 16 parlamentari liberali din gruparea lui Veștea au deschis vineri o acțiune la Tribunalul Ilfov, cerând suspendarea deciziilor luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care a fost convocat Consiliul Național Extraordinar și Congresul Extraordinar pe 21 iunie. Instanța a stabilit termen de judecată pentru 3 iulie. [...]
Adrian Veștea avertizează că PNL riscă să blocheze învestirea guvernului după ce partidul a decis să țină congresul extraordinar înaintea unui posibil vot în Parlament, potrivit G4Media . Prim-vicepreședintele PNL, desemnat premier de președintele Nicușor Dan fără consultarea partidului, spune că decizia Consiliului Național – luată cu 85% – mută miza dinspre formarea guvernului spre o confruntare internă cu efecte directe asupra stabilității politice. Veștea afirmă că organizarea congresului duminică, 21 iunie, „pe repede înainte”, în locul unei date ulterioare (28 iunie), reduce spațiul de dezbatere internă și poate produce o criză de conducere exact înaintea unui vot parlamentar pentru guvernul pe care încearcă să-l formeze. În paralel, el susține că negociază cu AUR pentru a strânge voturile necesare învestirii. Miza: votul din Parlament și stabilitatea politică Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Veștea leagă calendarul congresului de riscul de a împiedica învestirea executivului și invocă, ca argument, proiecte și angajamente care ar fi fost deja afectate de blocaje politice. „Încercarea de a bloca învestirea Guvernului pe care Președintele Nicușor Dan m-a însărcinat să-l formez.” El susține că actuala formulă politică a dus „deja la blocaje” în demersuri „esențiale” pentru PNRR, SAFE și OCDE și adaugă că agențiile de rating urmăresc îndeaproape instabilitatea politică din România. Acuzații interne: „concentrarea puterii” și schimbarea statutului Veștea îl acuză pe Ilie Bolojan că urmărește să concentreze puterea în partid și afirmă că se dorește modificarea statutului „pentru două persoane”: pentru Bolojan – „o concentrare de putere”, iar pentru el – „o excludere” pe motiv că a acceptat să fie parte dintr-o soluție de ieșire din criză. „Văd două obiective ale acestui demers, pe care îl consider profund neliberal.” În materialul citat, Veștea nu spune explicit dacă va candida la congresul extraordinar de duminică. „Parteneriat” cu președintele Nicușor Dan Un alt punct al mesajului său este propunerea unui „parteneriat politic onest și corect” între PNL și președintele Nicușor Dan, pe care îl prezintă ca direcție strategică pentru partid. În același timp, el afirmă că, în viziunea sa, PNL nu ar trebui „folosit ca instrument împotriva” șefului statului. În lipsa unor detalii suplimentare în textul sursă, nu este clar ce formă ar urma să ia acest „parteneriat” și dacă există o poziție oficială a conducerii PNL pe această propunere. [...]
Raluca Turcan avertizează că învestirea Guvernului Veștea ar depinde de voturi AUR , un scenariu care ar muta centrul de greutate al majorității parlamentare și ar amplifica instabilitatea politică, potrivit G4Media . Deputata PNL susține că, în actuala „aritmetică parlamentară”, Guvernul Veștea „ar putea trece doar cu voturile AUR” și afirmă că „din interes național” o parte dintre parlamentarii AUR ar fi tentați să voteze această „construcție politică”. În același mesaj, Turcan spune că are „puternica senzație” că AUR ar putea deveni „partidul rupt” „mâine”, printr-un mecanism similar celui pe care îl invocă în cazul PNL. Miza: o majoritate fragilă și un potențial pivot parlamentar În lectura Ralucăi Turcan, dependența de voturile AUR pentru învestire ar arăta că negocierile nu se poartă în jurul unui program de guvernare, ci în jurul „funcțiilor, controlului și resurselor”. Ea descrie situația drept una de „stat capturat”, cu efecte asupra legitimității procedurilor politice și a încrederii publice. Acuzații privind procedura și presiuni asupra PNL Turcan își structurează mesajul în trei puncte principale: Încălcarea Constituției „de la vârf” în procedura de desemnare a premierului, prin „forțări de procedură” și consultări pe care le consideră insuficiente în context de criză politică. „Ruperea” PNL „abuziv din exterior” , prin acțiuni atribuite unor „forțe politice competitoare” și „instituții ale statului” care ar viza membri ai partidului pentru a influența decizia internă. Instituții „ocupate” și folosite politic , cu referire la un episod din justiție pe care îl numește „o zi neagră pentru statul de drept”. În acest context, Turcan invocă un caz judecat de Tribunalul Ilfov , despre care afirmă că ar fi fost soluționat „fără competență și fără transparență”, pe o speță legată de o decizie politică internă a PNL. Referire la DNA și la calculele de vot din Parlament În același mesaj, deputata PNL afirmă că Ciprian Ciucu, pe care îl numește „mâna dreaptă a președintelui PNL”, a fost chemat la DNA „exact” în ziua în care premierul desemnat, Veștea, „constată că mai are nevoie de aproximativ 18 voturi pentru a obține majoritatea”. Turcan mai susține că există și tensiuni în PSD, vorbind despre „un președinte PSD deja în opoziție cu propriul premier, susținut oficial”. Ce urmează Textul nu oferă un calendar al votului de învestitură și nici o confirmare independentă a numărului de voturi invocat, însă poziționarea publică a unui parlamentar PNL indică o dispută internă și o posibilă repoziționare a voturilor în jurul Guvernului Veștea, cu AUR în rol de actor-cheie în scenariul descris. [...]
Trei decizii ale justiției, venite în aceeași zi, au alimentat suspiciuni de „sincronizare” cu efect politic direct asupra planului de instalare a „guvernului Veștea” , într-un context în care sunt vizați Ilie Bolojan și doi aliați ai săi, Dominic Fritz și Ciprian Ciucu , potrivit HotNews . Miza nu este doar soarta a doi primari, ci credibilitatea funcționării instituțiilor atunci când hotărâri și acte procedurale cu impact politic se succed „la câteva ore distanță”. Ce s-a întâmplat în 18 iunie și de ce contează politic În aceeași zi, au fost consemnate trei evoluții distincte, prezentate ca favorabile planului președintelui Nicușor Dan de a instala un guvern sprijinit de o parte din PNL: Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv în procesul dintre Dominic Fritz și ANI , iar Fritz a pierdut; textul notează că nu este clar dacă va mai putea rămâne primar al Timișoarei . DNA , prin procurorul de caz, l-a informat pe Ciprian Ciucu că este cercetat penal pentru luare de mită sub forma unor servicii de publicitate ; materialul insistă pe impactul de imagine , chiar înainte de o eventuală judecată pe fond. Tribunalul Ilfov a suspendat, printr-o hotărâre descrisă ca fiind de o „rapiditate fără precedent”, decizii ale conducerii PNL atribuite „taberei Bolojan”: excluderea parlamentarilor care ar vota guvernul Veștea și neacordarea votului pentru același guvern . Hotărârea este prezentată ca executorie , dar nu pe fondul cauzei . În logica articolului, această succesiune reduce costul politic al susținerii „guvernului Veștea” și poate crește presiunea asupra parlamentarilor indeciși. În același timp, tocmai „alinierea” evenimentelor este descrisă ca factor care a iritat și mobilizat o parte din public. „ Ordonanța președințială ” și întrebarea despre tratament preferențial Punctul operațional cu impact imediat este decizia Tribunalului Ilfov, obținută printr-o ordonanță președințială (procedură rapidă, executorie, care nu tranșează fondul, ci „aparența de drept”). Textul o numește „justiție cu girofar” și susține că instrumentul ar trebui folosit pentru situații urgente, cu risc de pierderi irecuperabile de drepturi, nu pentru conflicte interne de partid. Materialul invocă o statistică publicată de jurnalista Simona Voicu: din 41 de cereri de ordonanțe președințiale primite de Tribunalul Ilfov în 2026, instanța nu ar fi judecat niciodată atât de repede , iar media pronunțării ar fi de două săptămâni , nu de „câteva ore”, cum s-a întâmplat în dosarul contestatarilor din PNL. Contextul mai larg: control instituțional și „securitatea extinsă” a președintelui Articolul reia și un episod din 4 iunie 2025, când HotNews l-a întrebat pe Nicușor Dan dacă îl va menține la conducerea SPP pe generalul Lucian Pahonțu, descris ca „pensionar special” reangajat. Răspunsul redat în text este: „O să am o evaluare. Evident că l-am cunoscut, că este omul care are atribuții în privința securității mele personale”. De aici, autorul dezvoltă ideea că „securitatea personală” a președintelui ar fi una „extinsă”, care „merge în Parlament și în partide”, iar ziua de 18 iunie ar fi oferit publicului o „imagine de ansamblu” asupra felului în care se poate proiecta puterea. Ce urmează și care e limita faptelor certe Pe fapte, cele trei evoluții sunt în stadii diferite: cazul Fritz are o decizie definitivă, cazul Ciucu este în faza de cercetare penală, iar la Tribunalul Ilfov este vorba despre o soluție executorie, dar provizorie (nu pe fond). Interpretarea „sincronizării” rămâne, în text, o concluzie politică și de percepție publică, nu o demonstrație probatorie despre coordonare instituțională. [...]
PNL își pregătește duminică un Congres extraordinar cu miză de control intern, pe fondul unei dispute juridice care a suspendat decizii-cheie ale conducerii , iar Consiliul Național se reunește vineri după-amiază pentru a stabili agenda și detaliile organizatorice, potrivit HotNews . Ședința extraordinară este programată să înceapă la ora 17:00 și se va desfășura online, cu participarea a 800 de delegați liberali. Reuniunea fusese convocată inițial pentru a formaliza Congresul extraordinar din 21 iunie, propus de Ilie Bolojan pentru a „clarifica” direcția partidului, însă agenda ar putea fi ajustată după evoluțiile rapide de joi. Decizia Tribunalului Ilfov complică agenda conducerii PNL Este prima întâlnire a șefilor PNL după hotărârea Tribunalului Ilfov, care a intervenit în conflictul intern. Potrivit informațiilor prezentate, 16 parlamentari PNL – contestatari ai lui Ilie Bolojan – au atacat la Tribunalul Ilfov două decizii luate luni seară de Biroul Politic Național: decizia de a nu vota Guvernul Veștea și decizia de excludere din partid a membrilor care ar fi făcut acest lucru. Instanța le-a dat câștig de cauză și a decis suspendarea acestor decizii, iar PNL a anunțat că va ataca hotărârea. Contextul adaugă presiune asupra conducerii înaintea Congresului, pentru că pune sub semnul întrebării instrumentele disciplinare și linia politică stabilită de centru. Pentru detalii despre decizia instanței și ritmul în care a fost luată, HotNews a relatat anterior aici: HotNews . Congres cu 2.500 de delegați și alegeri pentru întreaga conducere Congresul extraordinar este programat duminică, la ora 12:00, la Romexpo . Vor fi invitați 2.500 de delegați din toată țara, dintre care 500 sunt delegați de drept, iar 2.000 sunt delegați aleși de organizațiile din teritoriu. Miza este una de alegeri, inclusiv pentru funcția de președinte al PNL, în condițiile în care Adrian Veștea a fost desemnat premier de către Nicușor Dan și a refuzat să se retragă, deși conducerea PNL i-a cerut acest lucru. Conform surselor citate, Veștea ar urma să candideze la șefia partidului împotriva lui Ilie Bolojan. Veștea a confirmat joi intenția de a candida și a cerut mutarea Congresului pe 28 iunie, pentru a putea pregăti „o moțiune pentru candidatură”, potrivit HotNews . Schimbare de statut: un singur prim-vicepreședinte, în loc de patru Tot duminică ar urma să fie discutată și o modificare a statutului PNL: reducerea numărului de prim-vicepreședinți la unul singur, față de patru în prezent, conform surselor din partid citate. În același context intern, HotNews notează că trei dintre cei patru actuali prim-vicepreședinți – Adrian Veștea, Cătălin Predoiu (care a demisionat din această funcție) și Nicoleta Pauliuc – fac parte din gruparea anti-Bolojan. Separat, în partid se adaugă și un element de vulnerabilitate politică: Ciprian Ciucu, descris ca unicul prim-vicepreședinte PNL care îl sprijină pe Ilie Bolojan, este cercetat penal de DNA pentru luare de mită, potrivit HotNews . [...]
Învestirea Guvernului Veștea depinde acum de voturile AUR , după ce calculele din Parlament nu îi asigură premierului desemnat pragul de 233 de voturi, potrivit HotNews . În acest context, atât președintele Nicușor Dan, cât și liderul PSD Sorin Grindeanu au evitat să excludă explicit scenariul unei învestiri cu sprijin AUR, deși în ultimele două luni declaraseră că nu vor susține o guvernare „cu AUR” sau „susținută de AUR”. Votul de învestitură a fost amânat pentru săptămâna viitoare, după ce premierul desemnat nu a reușit să strângă majoritatea necesară. Discuțiile pentru coagularea unei majorități au continuat la Vila Lac, unde lideri PNL și PSD au petrecut, marți și miercuri, ore întregi alături de Adrian Veștea, însă „nu le-au ieșit calculele”, notează publicația. Matematica parlamentară: maximum 215 voturi, minus 18 până la prag În forma actuală, Veștea ar avea, potrivit calculelor prezentate, cel mult 215 voturi, în condițiile în care: PSD ar aduce 128 de voturi, pentru care Sorin Grindeanu spune că garantează; aproximativ 20 de parlamentari PNL îl susțin pe Veștea; PACE are 11 senatori; UPR are 19 aleși. Pe voturile minorităților naționale (17 deputați) și pe o parte dintre parlamentarii neafiliați, Veștea „nu se poate baza în totalitate”, pentru că nu sunt „100% garantate”. Astfel, până la pragul de 233 ar lipsi 18 voturi, care „în acest moment pot veni doar de la AUR”, în lipsa sprijinului altor formațiuni. Alternativ, deficitul ar putea fi acoperit dacă numărul parlamentarilor PNL care trec în tabăra Veștea crește până la vot. Schimbarea de ton la vârf: Nicușor Dan pasează decizia către premier Întrebat la Bruxelles dacă acceptă ca Guvernul Veștea să fie învestit cu voturi de la AUR, Nicușor Dan a evitat un răspuns direct și a indicat că misiunea de a găsi majoritatea revine premierului desemnat. „Când l-am desemnat, l-am desemnat ca să facă o majoritate. Mai departe, o să discutăm. Nu trebuie să iau eu în calcul (n.red – voturile AUR), ci este o discuție care îl vizează pe prim-ministru. Așa cum am spus de fiecare dată, va fi un guvern pro-occidental”. HotNews amintește că, în aprilie, președintele respingea categoric scenariul AUR, catalogând partidul drept „anti-occidental” și afirmând că nu ar fi de acord cu un guvern minoritar susținut de AUR. PSD: „Eu răspund de voturile PSD”, nu de majoritatea lui Veștea Și Sorin Grindeanu a evitat să excludă explicit varianta unui guvern sprijinit de AUR, insistând că responsabilitatea construirii majorității aparține premierului desemnat. „Eu răspund de cele 128 de voturi ale PSD. Nu este Sorin Grindeanu desemnat premier, este Adrian Veștea. Dânsul trebuie să prezinte o majoritate în Parlament. Dacă PSD va hotărî să intre în această echipă, eu, ca președinte al PSD, răspund de voturile PSD”. Întrebat dacă există parlamentari PSD care negociază cu AUR, Grindeanu a spus: „Eu nu negociez, eu sunt președintele partidului” și a declarat că nu s-a întâlnit cu George Simion . În același timp, Petrișor Peiu (AUR) a afirmat la Antena 3 CNN că ar fi fost contactat de „un domn din PSD” pentru a participa la programul de guvernare, susținând că i-a transmis că „trebuie reluat procesul de la zero”. Ce urmează Învestirea a fost mutată pe săptămâna viitoare, iar ecuația rămâne una de aritmetică parlamentară: fără o creștere a sprijinului din PNL sau fără voturi de la AUR, Guvernul Veștea nu atinge pragul minim. În paralel, poziționările publice ale președintelui și ale liderului PSD sugerează o flexibilizare față de promisiunile recente de a exclude orice scenariu de guvernare „cu” sau „susținută de” AUR. [...]
