Știri
Știri din categoria Politică
Summitul Consiliului European pune pe masă bugetul UE 2028–2034 și agenda de competitivitate, iar România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan, care pleacă la Bruxelles pentru reuniunea din 18–19 iunie, potrivit G4Media. Miza este una cu impact direct asupra economiei: direcțiile de finanțare și regulile bugetare ale Uniunii pentru următorul ciclu, alături de măsuri legate de costurile energiei și de piața unică.
Președintele va participa la summit în contextul unei crize politice majore la București; de la nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier desemnat, șeful statului nu a mai avut ieșiri sau poziții publice pe acest subiect, menționează publicația, precizând că au existat doar consultări informale cu liderii de partide.
Un punct central al reuniunii este Cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2028–2034, adică bugetul pe termen lung al UE. Liderii vor continua discuțiile pornind de la un „cadru de negociere” prezentat de președinția cipriotă la 11 iunie 2026 și vor aborda elementele principale ale bugetului, inclusiv progresele privind „noile resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE).
Obiectivul menționat este crearea condițiilor pentru obținerea unui acord până la sfârșitul anului.
Pe agenda Consiliului se află și competitivitatea, cu o trecere în revistă a progreselor pe agenda „O Europă, o piață”, care include măsuri și calendare pentru inițiative legislative și de politică în cinci domenii-cheie:
Liderii vor discuta și despre dezechilibrele macroeconomice la nivel mondial și impactul lor asupra competitivității și prosperității Europei, cu scopul de a contura o înțelegere comună a provocărilor și de a orienta lucrările viitoare ale Comisiei.
Summitul are loc pe fondul încheierii reuniunii G7 din Franța, unde au participat liderii europeni alături de președintele SUA, Donald Trump, notează G4Media.
În privința Ucrainei, liderii îl vor asculta pe președintele Volodimir Zelenski despre evoluțiile recente. La capitolul extindere, se discută deschiderea primului grup tematic de capitole în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.
Pe apărare și securitate europeană, liderii vor discuta punerea în aplicare a agendei UE privind „pregătirea pentru apărare”. În acest context, sunt menționate recente incursiuni ale unor drone în spațiul aerian al UE, inclusiv prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozivi în România, ca argument pentru necesitatea de a continua acțiunea, inclusiv prin consolidarea flancului estic al UE.
Pe listă mai sunt migrația (cu o evaluare a progreselor privind punerea în aplicare a concluziilor anterioare ale Consiliului) și combaterea drogurilor ilicite, prin discutarea implementării Strategiei UE în materie de droguri.
Liderii UE vor discuta și evoluțiile din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul din Iran și impactul asupra prețurilor energiei, situația din Gaza și Cisiordania, precum și evoluțiile din Liban, cu referire la sprijinul UE pentru încetarea focului și pentru statul și poporul libanez.
Recomandate
Schimbarea de premier desemnat mută accentul pe „majoritate solidă” în Parlament , după ce Eugen Tomac spune că a renunțat când a devenit evident că nu poate strânge voturile necesare, deși susține că sâmbătă avea „peste 200 de voturi”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: desemnarea unui candidat care poate transforma negocierile politice într-un vot de învestitură, într-un context în care blocajul se prelungește. Tomac afirmă că, deși a prezentat programul de guvernare cu o zi înainte ca președintele Nicușor Dan să anunțe desemnarea lui Adrian Veștea , lua în calcul inclusiv varianta de a nu trece de votul parlamentarilor. În relatarea sa, punctul de ruptură a fost lipsa de flexibilitate a PNL și USR față de „oferta ultimă” pe care ar fi făcut-o: discutarea fiecărui membru propus pentru lista de miniștri. De ce s-a blocat formula Tomac, în versiunea lui Fostul premier desemnat spune că a mers pe varianta unui cabinet cu membri „apolitici” (fără afiliere politică), pe care o prezintă ca parte a înțelegerii inițiale, și că nu a acceptat „compromisuri” de ultim moment, inclusiv schimbarea componenței cu miniștri politici. În același timp, indică presiunea UDMR, care ar fi insistat că nu poate susține un cabinet din care nu face parte. În acest cadru, Tomac susține că a evaluat două scenarii: să meargă în Parlament cu toate partidele împotrivă sau să depună mandatul dacă șansele devin prea mici. El afirmă că, atunci când a decis că trebuie să meargă în Parlament, „îi lipseau doar câteva voturi”, iar „în cursul zilei de sâmbătă” ar fi avut „peste 200 de voturi”. Discuția cu președintele și criteriul „majorității solide” Tomac spune că a avut o discuție cu președintele Nicușor Dan, care i-ar fi explicat „reținerile” legate de traseul asumat și că o soluție „mai bună” ar fi un lider politic ce poate forma o majoritate solidă, reflectată și în Parlament. „Am înțeles rațiunea pentru care consideră că un lider politic care are capacitatea de a forma o majoritate solidă, care să reflecte acest suport și în Parlament, poate fi o soluție mai bună.” Întrebat cine i-a cerut să se retragă, Tomac afirmă că a luat decizia după ce a constatat că perspectiva de a trece cabinetul propus „își pierde șansele”, adăugând că spera ca PNL să permită un vot „cum consideră” fiecărui parlamentar, pentru a ieși din blocaj. Când a aflat că va fi înlocuit și cum a decis retragerea Tomac susține că a aflat despre opțiunea Adrian Veștea „sâmbătă seara”. El mai spune că președintele nu i-ar fi cerut explicit „să facă un pas în spate”, ci că a fost o „evaluare” a perspectivelor, iar când a concluzionat că numărul de voturi nu îi mai dă „nicio șansă”, a decis să depună mandatul și l-a informat pe șeful statului. Totodată, afirmă că nu i-a informat pe liderii partidelor cu care negociase despre decizia de a renunța, motivând că a fost decizia sa și că a considerat „cea mai potrivită soluție” să nu mai meargă spre Parlament. [...]
Miza învestirii Guvernului Veștea se mută pe aritmetica parlamentară și pe „cordonul sanitar” față de AUR , după ce Eugen Tomac a explicat cum s-a ajuns la estimarea de „în jur de 240 de voturi” invocată de premierul desemnat, într-un context în care a apărut și tema unor eventuale voturi din partea AUR, potrivit Digi24 . Tomac a spus, miercuri, la Digi24, că președintele Nicușor Dan a transmis „cât se poate de clar” că își dorește un guvern care să păstreze direcția pro-occidentală, să poată atrage fonduri europene și să mențină România „pe direcția corectă”. Întrebat dacă șeful statului ar accepta voturi de la AUR pentru a trece Guvernul, Tomac a răspuns că nu a discutat în aceste zile cu președintele, dar că direcția rămâne aceeași. De unde vine cifra de 240 de voturi Explicația lui Tomac pornește de la discuțiile pe care le-a avut înainte de schimbarea premierului desemnat. El afirmă că i-a spus lui Adrian Veștea, „imediat după desemnare”, cu ce grupuri de parlamentari a discutat și că baza de susținere depășea „peste 200” de voturi. În logica prezentată de Tomac, pragul de „minim 240” ar fi rezultat dacă Veștea reușea să convingă PNL să îl voteze, în condițiile în care ar fi existat „aproape 30 de parlamentari din PNL” care ar fi susținut această variantă. Tomac a insistat că a fost o discuție „onestă” și că „nu s-a întâmplat nimic neobișnuit”. Disputa despre voturile AUR și poziția lui Nicușor Dan Subiectul a fost amplificat de faptul că Adrian Veștea a susținut că se bazează și pe voturi de la AUR pentru învestire, informație respinsă de Petrișor Peiu , conform articolului Digi24. În intervenția sa, Tomac a revenit la ideea că președintele își dorește un guvern cu orientare pro-occidentală și capabil să atragă fonduri europene. Totodată, Tomac a afirmat că i-a explicat lui Veștea „care sunt limitele” pe care le-a putut atinge prin „discuții și negocieri directe”, pe care le-a descris drept „absolut transparente”. Context: ce a spus Veștea despre majoritate Digi24 amintește că Adrian Veștea a declarat luni, la „Studio Politic”, că nu el a strâns cele „peste 240” de voturi, dar că a fost asigurat de Eugen Tomac și de președintele Nicușor Dan că există o majoritate care include „o mare parte din forțele pro-europene, pro-occidentale”. Veștea a spus că Tomac „m-a asigurat că avem această bază de voturi”. [...]
Ludovic Orban contestă desemnarea lui Adrian Veștea ca premier și avertizează că Nicușor Dan își erodează rapid sprijinul public , potrivit Stirile Pro TV . Într-un interviu realizat de jurnalistul Constantin Toma, Orban spune că președintele a ales o soluție politică în contradicție cu mesajul și valorile campaniei sale și susține că șeful statului este „în cădere liberă” pe rețelele sociale. Critica pe fond: „soluții serioase”, nu nume „departe de standard” Întrebat cum ar caracteriza „triunghiul” Nicușor Dan – Sorin Grindeanu – Adrian Veștea, Orban a răspuns inițial în registru ironic, apoi a trecut la o critică mai amplă despre modul în care este gestionată criza politică. „E o situație serioasă în care se găsește România și trebuie abordate serios, cu soluții serioase. Deci, președintele trebuie să vină cu propuneri serioase (...) nu cu propuneri gen Tomac sau Adrian Veștea.” În viziunea lui Orban, atât Eugen Tomac, cât și Adrian Veștea – nume vehiculate de Nicușor Dan pentru funcția de premier – nu ar răspunde „standardului” cerut de contextul politic. Efectul politic: risc de ruptură cu electoratul și „măcel” în online Orban afirmă că se numără printre votanții nemulțumiți de Nicușor Dan, dar spune că privește situația cu îngrijorare, invocând reacțiile din mediul online. „Oricum, votanții săi sunt pe pereți, inclusiv eu (...) Este măcel pe toate rețelele de socializare.” Fostul lider PNL susține că România ar avea nevoie „mai mult ca oricând” de un președinte „credibil și eficient”, capabil să identifice și să pună în practică „soluții serioase” și „oneste”, în linie cu promisiunile din campanie. „Guvern al trădării” și căutarea de voturi în Parlament Orban atacă și direcția politică a unei eventuale majorități pentru învestirea guvernului, invocând o contradicție între sloganul de campanie „În România onestă” și alianțele necesare pentru voturi. „Cum poate președintele României (...) care a făcut campanie sub slogan «În România onestă», să ne cadorisească cu un guvern al trădării?” El afirmă că, pentru a strânge sprijin, candidatul desemnat premier ar fi mers să caute voturi inclusiv la „șoșocari” și „georgiști”, menționând partidele S.O.S. și POT, pe care le descrie ca incompatibile cu electoratul lui Nicușor Dan. Atacul la Veștea: „ca un minor care are nevoie de tutore” Un punct distinct al criticii îl vizează pe Adrian Veștea, după apariția acestuia alături de Marian Neacșu în Parlament, în contextul negocierilor pentru voturi. Orban spune că imaginea ar arăta izolare și lipsă de pregătire politică. „Părea ca un... ca un minor care are nevoie de un tutore. Sau ca un om care nu are deplina capacitate de a discerne (...)” [...]
Escaladarea crizei politice riscă să prelungească blocajul decizional , iar gazetarul Cristian Tudor Popescu susține că întârzierea are consecințe directe asupra populației, inclusiv prin pierderi financiare, potrivit Libertatea . Într-o intervenție la B1TV, CTP l-a acuzat pe președintele Nicușor Dan că ar fi responsabil „de mie la sută” pentru situația politică actuală și pentru desemnarea lui Adrian Veștea ca premier. În analiza sa, CTP afirmă că Nicușor Dan ar fi „orchestrat” numirea lui Veștea și ar fi sacrificat parteneriate politice anterioare, invocând inclusiv modul în care ar fi fost tratat Eugen Tomac. Totodată, îl critică pe președinte pentru lipsa de reacție publică după escaladarea evenimentelor. „Am ajuns aici prin contribuția unei singure persoane. Această decizie i-a aparținut lui Nicușor Dan de mie la sută. (...) Ce a făcut Nicușor Dan este o mârșăvie.” Avertismentul privind costurile blocajului Dincolo de atacul la persoană, miza principală a intervenției este efectul unei instabilități prelungite. CTP spune că întârzierea acumulată „peste o lună de zile” ar produce costuri care se vor vedea în bani pierduți și în degradarea condițiilor de trai. „Nicușor Dan a mâncat peste o lună de zile din timp. Asta costă vieți omenești în România. Banii pe care îi vom perde vor duce la situații în care oamenii nu vor mai putea să trăiască.” Libertatea nu oferă, în materialul citat, estimări sau cifre care să cuantifice aceste pierderi. Ținta secundară: premierul desemnat Adrian Veștea CTP l-a atacat și pe Adrian Veștea, pe care l-a comparat cu fostul lider PNL Nicolae Ciucă, susținând că ar fi „mai slab pregătit” pentru funcția de premier și folosind caracterizări jignitoare la adresa acestuia. „E chiar mai nătâng decât Ciucă. (...) Ăsta este prostul satului care a ajuns pe ulița principală.” În același timp, CTP a avertizat că Veștea ar putea să nu rămână sub controlul celui care l-a propulsat și că ar putea încerca să-și construiască o majoritate apelând la partide pe care le numește „extremiste și radicale”, menționând AUR, POT și SOS. Contextul mai larg invocat de CTP Spre final, gazetarul a susținut că problema majoră a României ar fi una „morală”, nu economică sau socială, legând criza politică de ceea ce numește „amoralitate” și „cinism” în viața publică. Materialul Libertatea redă declarațiile lui Cristian Tudor Popescu din emisiunea B1TV, fără a include reacții ale celor vizați. [...]
Parlamentul European analizează posibile sancțiuni împotriva eurodeputatei Diana Șoșoacă după participarea la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, potrivit TVR Info . Miza este una de reglementare internă: procedura poate duce la penalizări financiare și la limitarea temporară a drepturilor de participare și reprezentare în cadrul instituției. Roberta Metsola , președinta Parlamentului European, a cerut o analiză după ce, „în urmă cu puțin timp”, a fost înregistrată o plângere la Parlamentul European privind deplasarea Dianei Șoșoacă la forumul organizat în Rusia, conform unor surse de la Strasbourg citate de publicație. Cum funcționează procedura și cine decide Metsola a transmis o solicitare către Grupul de control din comisia privind statutul deputaților din Parlamentul European. În urma verificărilor, comisia urmează să propună o pedeapsă, iar decizia finală de menținere sau nu a sancțiunii îi aparține președintei Parlamentului European. Ce sancțiuni sunt luate în calcul Potrivit informațiilor prezentate, sancțiunile posibile includ: penalizare financiară; suspendarea dreptului de a participa, pentru o perioadă, la ședințele de plen ale Parlamentului European; suspendarea, pentru o perioadă, a dreptului de a reprezenta oficial Parlamentul European în deplasări în străinătate. Reacțiile: apărarea Dianei Șoșoacă și criticile din PE Diana Șoșoacă susține că nu ar fi folosit fonduri ale Uniunii Europene pentru deplasare și afirmă că nu a fost informată despre o investigație. „Nu e prima oară când am plecat în Rusia. N-am folosit niciodată fondurile Uniunii Europene, pentru că nu ai cum. Pentru a pleca într-o delegație cu fonduri ale Uniunii Europene, trebuie să faci o cerere și să ți se aprobe acea plecare pe bani europeni. Nici măcar nu am făcut așa ceva. Deocamdată, pe mine nu m-a anunțat nimeni că e să vă investigați.” Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune că prezența ei în Rusia a generat un șoc în rândul multor membri ai Parlamentului European, inclusiv în contextul unor poziții considerate favorabile Federației Ruse. „Toată lumea a fost șocată să vadă că un membru al Parlamentului European, chiar dacă se știa de mult timp că are poziții favorabile Federației Ruse, are contacte cu Federația Rusă. Chiar dacă aceste lucruri au fost cunoscute, a fost un șoc pentru multă lume să o vadă în Federația Rusă.” În acest stadiu, potrivit informațiilor disponibile, analiza este în curs, iar eventualele sancțiuni depind de concluziile comisiei și de decizia finală a președintei Parlamentului European. [...]
Demisia lui Cătălin Predoiu din conducerea PNL redeschide discuția despre stabilitatea decizională a partidului după schimbarea de linie privind guvernarea , într-un moment în care liberalii tocmai au ales opoziția, deși Predoiu pledase public pentru continuarea guvernării, potrivit news.ro . Predoiu demisionează din funcția de prim-vicepreședinte al PNL la mai puțin de un an de la alegerea sa la Congresul din iulie 2025. În același timp, el este prezentat ca „vicepremier demis” și rămâne ministru al Afacerilor Interne, având și interimatul la Justiție, conform aceleiași surse. Un element relevant pentru dinamica internă a PNL este ruptura dintre poziția exprimată de Predoiu imediat după căderea guvernului Bolojan și decizia partidului. El a declarat atunci că „PNL trebuie să continue guvernarea. Nu trebuie să o abandonăm”, însă, la câteva ore, colegii săi au votat ca PNL să rămână în opoziție. Un profil cu greutate executivă, dar cu rol politic volatil news.ro trece în revistă o carieră publică dominată de continuitate în funcții executive, Predoiu fiind descris drept un ministru „tehnocrat sau indispensabil” în perioade de tranziție și ca un politician care a rămas în funcție în cinci guverne. În total, Predoiu este indicat drept cel mai longeviv ministru postdecembrist, cu 9 ani, 10 luni și 13 zile în portofolii guvernamentale, în special la Justiție și Interne. Reperele din cariera guvernamentală Potrivit datelor sintetizate în material, Predoiu a ocupat: Ministru al Justiției : 6 ani, 9 luni și 17 zile , în trei perioade (2008–2012, 2019–2020, 2021–2023); Ministru al Afacerilor Interne : 2 ani, 10 luni și 26 de zile , din iunie 2023 până „în prezent”, cu mențiunea că a păstrat portofoliul în guvernele Ciolacu până la 6 mai 2025 și apoi a revenit la Interne după perioada de premier interimar; Prim-ministru interimar : de trei ori (6–9 februarie 2012; 12–15 iunie 2023; 6 mai–23 iunie 2025, ultima perioadă fiind de 48 de zile ). Context politic și instituțional În plan parlamentar, Predoiu a fost deputat în legislaturile 2016–2020 și 2020–2024, iar din decembrie 2024 este senator de Prahova. Ca ministru de Interne, este și membru al CSAT. În interiorul PNL, el a fost președinte interimar al partidului pentru trei luni în 2025, după suspendarea lui Ilie Bolojan, iar ulterior a fost ales prim-vicepreședinte la Congresul din iulie 2025. Ce contează pentru PNL Demisia unui prim-vicepreședinte la mai puțin de un an de la alegere, pe fondul unei decizii strategice majore (guvernare vs. opoziție) luate împotriva poziției exprimate de acesta, indică o perioadă de reconfigurare internă. Materialul nu precizează cine îi va prelua atribuțiile în conducerea PNL și nici calendarul unei eventuale înlocuiri. [...]
