Știri
Știri din categoria Politică
Participarea președintelui Nicușor Dan la discuțiile despre securizarea Strâmtorii Ormuz indică o implicare a României în arhitectura de protecție a transportului maritim internațional, într-un moment în care partenerii europeni caută un plan multinațional „pur defensiv” pentru libertatea de navigație, potrivit Agerpres.
Președintele va participa vineri, prin videoconferință, la reuniunea privind Inițiativa Internațională pentru Libertatea de Navigație în Strâmtoarea Ormuz, la invitația președintelui Franței, Emmanuel Macron, și a premierului britanic Keir Starmer. Reuniunea este programată să înceapă la ora 15:00, conform Administrației Prezidențiale.
Macron și Starmer vor coprezida, la Paris, o videoconferință a „țărilor non-beligerante pregătite să contribuie” la „o misiune multilaterală și pur defensivă” în Strâmtoarea Ormuz, după cum a anunțat marți Palatul Élysée, potrivit agențiilor AFP și DPA.
Un purtător de cuvânt de la Downing Street a confirmat organizarea summitului, cu obiectivul de a avansa „către un plan multinațional, coordonat și independent pentru a proteja transportul maritim internațional când conflictul se va fi încheiat”.
Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru transportul maritim internațional, iar discuțiile despre o misiune de protecție a navigației au implicații directe asupra riscurilor și continuității rutelor maritime. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate poziția României, contribuții concrete sau angajamente care ar urma să fie asumate în cadrul reuniunii.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan avertizează că tensiunile din coaliție pot bloca măsurile de reducere a deficitului și pot pune în pericol banii din PNRR , acuzând PSD de „fugă de răspundere” și „joc dublu” în asumarea deciziilor nepopulare, potrivit Digi24 . Bolojan a spus, vineri, la Radio România Actualități, că România se confruntă cu „probleme complicate” generate de deficitele bugetare și că există riscul pierderii unor sume din PNRR, program care „se termină la finalul lunii august”. În acest context, premierul a susținut că „România nu are nevoie de această criză politică”. Miza: asumarea tăierii deficitului și accesul la fonduri europene În intervenția sa, Bolojan a insistat că PSD critică Guvernul deși a participat la deciziile luate, iar acum ar încerca să evite costurile politice ale măsurilor de reducere a deficitului. El a descris situația drept o încercare de a transfera responsabilitatea către actualul executiv, pe fondul unor decizii „luate la comun”. „Explicația pentru declanșarea crizei are trei componente. Prima e fuga de răspundere, pentru că trebuie luate decizii grele pentru scăderea deficitului. Dar deciziile au fost luate la comun.” Premierul a respins și narativul potrivit căruia ar exista resurse bugetare nefolosite, afirmând că „cămara e goală” și că „am consumat alimentele anii trecuți”. Acuzații politice: „premier marionetă” și un PNL „obedient” Bolojan a susținut că o parte din conducerea PSD ar acționa din „calcule politice și orgolii”, încercând să impună „un premier controlabil” și un PNL „obedient”. În același registru, a afirmat că unii lideri social-democrați se comportă „ca pe vremea lui Dragnea, de parcă ar avea 40%”, deși „nu mai au 40%”. „Dintr-un astfel de orgoliu politic supradimensionat peste anvelopa politică se trezesc că vor un premier marionetă.” El a adăugat că, dacă ar veni „un alt premier, o marionetă”, acesta „nu va avea nici o autoritate” pentru a lua decizii „pentru binele țării”, iar dacă ar veni un premier „care chiar să facă treabă”, rămâne întrebarea „câte luni i-ar lua PSD să inventeze noi motive”. Discuții cu președintele Nicușor Dan și tensiuni în coaliție Întrebat dacă a discutat cu președintele Nicușor Dan despre situație, Bolojan a confirmat: „Da, am discutat”. El a acuzat PSD că ar fi încercat să creeze tensiuni în coaliție, inclusiv prin tentative de a produce „falii cu USR”, iar ulterior „s-au mutat cu atenția asupra premierului”. În același timp, Bolojan a precizat că nu atacă partidele „în ansamblu”, ci persoane care „induc decizii în partid cu motivații ascunse”. Ce urmează Din declarațiile premierului reiese că disputa din coaliție se leagă direct de asumarea măsurilor de reducere a deficitului și de calendarul PNRR, cu termen indicat de Bolojan la finalul lunii august. Materialul nu oferă detalii despre un set concret de măsuri sau despre un calendar de decizie în coaliție, dincolo de avertismentul privind riscul unei crize politice. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude numirea unui premier PSD într-un scenariu de guvern PSD-AUR , poziție care îngustează opțiunile de configurare a unei majorități și pune presiune pe negocierile din Coaliție, potrivit Libertatea . Declarația a fost făcută joi, la Europa FM, în contextul în care șeful statului spune că încearcă să medieze conflictul din Coaliție fără să ia partea PSD sau a premierului Ilie Bolojan . Nicușor Dan a indicat explicit limita pe care nu o va trece în cazul unei formule PSD-AUR. „Ar trebui să numesc un premier PSD. Eu nu o voi face niciodată.” Ce opțiuni lasă deschise și care sunt condițiile Președintele a spus că nu exclude varianta unui guvern minoritar, dar a punctat că o astfel de soluție ar depinde, inevitabil, de susținerea din Parlament. În același context, Nicușor Dan a amintit că Ilie Bolojan a afirmat public că nu va demisiona. „E posibil, dar el va avea nevoie la un moment dat să aibă nevoie de susținere parlamentară. Dl Bolojan a spus public că nu va demisiona, e un om serios, ce spune face”. Context: tensiuni prelungite în Coaliție și „rotativa” din 2027 Întrebat despre tensiunile din Coaliție, Nicușor Dan a afirmat că nemulțumirile sunt vechi, de „multe luni”, și a insistat că nu se implică în deciziile interne ale partidelor, descriindu-și rolul drept unul de mediator. Referitor la o posibilă rotativă în 2027, președintele a spus că „toate variantele sunt pe masă” și a relatat că, în decembrie, un premier european l-a întrebat la Consiliu ce se întâmplă în România, moment în care el ar fi răspuns că încep să apară „probleme personale” în coaliție. [...]
Premierul Ilie Bolojan acuză o presiune politică asupra conducerii PNL și leagă miza de controlul asupra deciziilor guvernamentale , susținând că PSD ar urmări un partid liberal „obedient”, ceea ce ar afecta autonomia formațiunii și, implicit, direcția de guvernare, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute vineri, la Radio România Actualități, unde Bolojan a spus că i-a prezentat președintelui Nicușor Dan perspectiva sa asupra situației de pe scena politică. În acest context, liderul PNL a afirmat că nu va permite, cât timp conduce partidul, transformarea PNL într-o formațiune „anexă”, în care deciziile de conducere ar fi influențate din afara partidului. Miza: cine decide în PNL și ce consecințe ar avea Bolojan a argumentat că, în momentul în care conducerea unui partid și deciziile-cheie nu se iau în structurile proprii, ci „în birourile altui partid”, formațiunea respectivă își pierde relevanța și viitorul politic. El a adăugat că își dorește ca PNL să rămână „un partid relevant” și a legat această relevanță de o direcție de guvernare centrată pe modernizare, muncă, inițiativă privată, disciplină în finanțele publice și ordine publică. „Am deranjat”: legătura cu bugetul și privilegiile Întrebat despre „laboratoarele” în care s-ar fi ales un alt prim-ministru, Bolojan a spus că solicitarea PSD – după ce „nu s-a reușit crearea de falii în USR” – s-ar fi mutat asupra sa, iar cererea de înlocuire a premierului propus de un alt partid ar însemna, în opinia lui, o interferență în decizia acelui partid. În același timp, Bolojan a indicat un motiv „de care nu se vorbește” pentru tensiunile actuale: susține că, în acest mandat, „a deranjat” deoarece a evitat „prăduirea bugetului de stat”. „Am limitat prăduirea bugetului de stat, am limitat privilegii, ceea ce a deranjat”, a spus Bolojan. [...]
Ilie Bolojan avertizează că o retragere a sprijinului PSD ar deschide o criză politică cu efecte directe asupra agendei economice, de la corectarea deficitului bugetar la riscul de a pierde bani europeni , potrivit Biziday , care relatează despre interviul premierului la Radio România Actualități, cu trei zile înainte de votul intern al PSD privind continuarea susținerii guvernării. Bolojan a spus că, judecând după declarațiile publice recente, „zarurile au fost aruncate” și că PSD ar urma să voteze luni într-un sens care să ducă la încetarea colaborării cu el, deși protocolul de coaliție ar fi prevăzut ca partidele să nu se atace. În opinia sa, România intră „într-un început de criză” într-un moment în care are „probleme complicate” legate de deficitele bugetare și de absorbția fondurilor europene, inclusiv îndeplinirea jaloanelor din PNRR . Miza economică invocată de premier: deficitul și fondurile europene Premierul a legat explicit tensiunile politice de riscuri operaționale și financiare pentru stat: întârzierile și „perturbațiile” ar putea împinge România în situația de a pierde sume de bani europeni, iar spre finalul lunii august responsabilitatea politică ar deveni difuză, „toți vor da vina unul pe altul”, a susținut el. În același context, Bolojan a arătat că reducerea deficitului bugetar nu se poate face, în viziunea sa, decât prin scăderi de cheltuieli și creșteri de taxe, respectiv prin creșterea încasărilor, insistând că deciziile din coaliție au fost luate „de comun acord”. Acuzația de „joc dublu” și disputa pe controlul guvernării Bolojan a pus „generarea” crizei pe trei componente, dintre care prima ar fi „fuga de răspundere”, acuzând PSD de un „joc dublu” în care în coaliție se agrea o linie de decizie, iar în conferințele de presă se transmitea alt mesaj, pentru a evita costurile politice. Al doilea motiv invocat de premier este unul „politic, cinic”: el a afirmat că „s-ar dori un premier de tip marionetă” și „un PNL obedient”, iar cererea de înlocuire a premierului propus de un partid ar însemna, în interpretarea sa, o interferență în deciziile acelui partid. Ca al treilea motiv, Bolojan a susținut că, în mandatul său, ar fi „deranjat” prin limitarea unor privilegii și a „prăduirii bugetului”, oferind exemple precum credite neperformante la Eximbank, blocaje administrative în racordarea la sistemul energetic și numiri politice în companii de stat. „Nu voi demisiona” și scenariul retragerii miniștrilor PSD Premierul a reiterat că nu va demisiona, argumentând că România are nevoie ca guvernul să funcționeze și că formarea unui alt guvern nu se poate face rapid. Întrebat dacă va continua guvernarea în cazul în care PSD își retrage miniștrii, Bolojan a răspuns afirmativ, precizând că, în funcție de votul de luni, ar urma o reacție „luni seara – marți” și că PNL va trebui să-și reconfirme decizia. Pe partea PSD, Claudiu Manda , secretarul general al partidului, a confirmat că social-democrații vor vota la începutul săptămânii viitoare dacă retrag sau nu sprijinul pentru guvern. Manda a explicat că, dacă PSD votează retragerea sprijinului iar Bolojan nu demisionează, partidul ia în calcul retragerea miniștrilor din guvern. Tot joi, președintele Nicușor Dan a declarat că nu crede că Ilie Bolojan va demisiona la presiunea PSD și a respins posibilitatea unui guvern PSD–AUR, fără a exclude un guvern minoritar. Ce urmează Ședința PSD este programată să înceapă pe 20 aprilie, la ora 17, iar Sorin Grindeanu a spus că le-a cerut membrilor un „vot rațional, nu emoțional”. În același set de declarații, Grindeanu a afirmat că PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile și că a cerut depunerea unui proiect de lege pentru a interzice, timp de doi ani, vânzarea de acțiuni la astfel de companii. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că raportul despre anularea alegerilor va fi publicat în mare parte , susținând că „90%” din informațiile pe care le cunoaște pot fi făcute publice, potrivit Stirile Pro TV . Miza este una de reglementare și încredere publică: cât de mult poate statul transparentiza concluziile fără a invoca secretizarea și ce precedent creează pentru viitoare crize electorale. Declarațiile au fost făcute la Europa FM, unde Nicușor Dan a spus că a avut „o corespondență foarte interesantă” cu mai multe instituții și discuții cu reprezentanți ai societății civile, pe care i-a descris ca având competențe relevante într-o zonă „sofisticată” ce combină tehnologii noi, inteligență artificială și psihologie socială. Materialul este atribuit de Știrile Pro TV agenției News.ro. Ce promite raportul și când ar urma să apară Șeful statului a indicat că raportul care urmează să fie prezentat va reuni mai multe informații decât cel realizat de „domnul Florența” și că vor apărea și elemente noi. În același timp, a susținut că răspunsul la întrebarea privind rolul Rusiei în campania lui Călin Georgescu ar fi deja oferit de raportul lui Florența. Despre calendar, Nicușor Dan a afirmat că noul raport va fi făcut public „în cursul acestui an”, fără o dată exactă. Evaluarea privind influența Rusiei: „război hibrid” și intensitate „excepțională” Într-o evaluare preliminară, președintele a declarat că România este ținta unui „război hibrid” al Rusiei de cel puțin 10 ani și că „fără discuție” Călin Georgescu ar fi fost susținut de o infrastructură creată de Federația Rusă. Totodată, Nicușor Dan a invocat un raport prezentat de Parchetul General în ianuarie sau februarie, despre care a spus că arată că unele agenții ruse de publicitate au lucrat pentru Călin Georgescu. În context european, el a afirmat că influența rusă a existat în mai multe cicluri electorale, inclusiv la Brexit, însă a susținut că, în România, particularitatea ar fi fost „intensitatea”, menționând ca exemplu o creștere „de la 5% la 23% într-o săptămână”. A adăugat că analiza sa „nu este finală” și a spus că unele state occidentale ar fi putut să nu observe un astfel de „experiment” dacă s-ar fi petrecut la ele, argument invocat și „în apărarea serviciilor” din România. [...]
Nicușor Dan își apără linia pe justiție și „stabilitate” în fața criticilor privind numirile la parchete , într-o discuție de circa 15 minute cu activistul Marian Ceaușescu , după un interviu la Europa FM, relatează HotNews . Miza politică a schimbului este una de credibilitate: președintele încearcă să delimiteze agenda sa de cea a fostului președinte Klaus Iohannis, pe fondul reproșurilor legate de numiri și de raportarea la partide. Întrebat direct care este diferența dintre el și Klaus Iohannis, Nicușor Dan a răspuns că este „cineva preocupat” care „a fost 20 de ani și va fi în continuare preocupat, de reforma justiției”. Numirile la parchete și mesajul „contează șefii” Activistul i-a reproșat președintelui că a acceptat ca Marius Voineag și Alex Florența să devină adjuncți la Parchetul General, respectiv DIICOT, sugerând că acest lucru contrazice discursul despre reformă. Nicușor Dan a replicat: „Ce contează sunt șefii parchetelor.” În articol este menționat, ca element de context, un material HotNews despre modul în care Nicușor Dan a explicat aceste numiri (link în sursa originală). „Stabilitate” într-un Parlament cu 35% partide „anti-occidentale” Marian Ceaușescu a susținut și că Nicușor Dan ar ajunge să apere interesele partidelor, invocând explicit PSD. Președintele a respins acuzația și a legat poziționarea sa de contextul politic post-electoral, afirmând că, în luna mai, când a candidat, Parlamentul era deja format „cu 35% partide anti-occidentale” și că a vorbit încă din campanie despre nevoia de stabilitate. În același timp, el a spus că rămâne preocupat de „năravurile PSD și ale altora” și de „a aduce dreptate în funcționarea instituțiilor”. Finalul discuției: amenzi și un semnal de neîncredere Cei doi au ajuns și la subiectul amenzilor primite în activitatea publică: Nicușor Dan a spus că a primit „vreo 70”, iar Marian Ceaușescu – 130, potrivit relatării. La final, activistul i-a transmis președintelui: „A mai rămas ceva încredere, dar nu mai este 100%.” [...]
